17 matches
-
imperativ fiind argumentat strălucit de toate marile acțiuni și atitudini istorice (alianța politică și militară antiotomană a celor trei țări românești, legături matrimoniale și de rudenie de sânge și mezalianțe, înlesniri și schimburi comerciale, diplomatice și culturale permanente în spațiul transcarpatin întreprinse în vederea desăvârșirii visului de aur al poporului român. În toate momentele cardinale ale istoriei lor românii și-au fost alături, demersul frățesc fiind lumina care i-a călăuzit în marile reușite și împliniri. Începând de la sinteza politică neîmplinită dar
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Unirea_cea_mare_.html [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
politica de oprimare națională a românilor din Imperiul Austro-Ungar, din inițiativa unui grup de studenți și profesori universitari din București. Un rol însemnat în dezvoltarea sentimentelor de solidaritate a studenților din vechea Românie cu lupta de eliberare națională a românilor transcarpatini l-au avut în afară de tinerii Gh. Secășanu și Gh. Ocășanu (fondatorii societății Carpați, înființată în anul 1882), și studenții ... Citește mai mult deProf. univ. Dr. Vasile BurluiProf. univ. Dr. Constantin MarinescuUna dintre societățile cultural-patriotice românești care a apărat sistematic și
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
politica de oprimare națională a românilor din Imperiul Austro-Ungar, din inițiativa unui grup de studenți și profesori universitari din București.Un rol însemnat în dezvoltarea sentimentelor de solidaritate a studenților din vechea Românie cu lupta de eliberare națională a românilor transcarpatini l-au avut în afară de tinerii Gh. Secășanu și Gh. Ocășanu (fondatorii societății Carpați, înființată în anul 1882), și studenții ... XXX. SE PUNE DE-O MIUȚĂ ÎN CERURI, de Pompiliu Comsa , publicat în Ediția nr. 1695 din 22 august 2015. Fotbalul
POMPILIU COMSA by http://confluente.ro/articole/pompiliu_comsa/canal [Corola-blog/BlogPost/376236_a_377565]
-
politica de oprimare națională a românilor din Imperiul Austro-Ungar, din inițiativa unui grup de studenți și profesori universitari din București. Un rol însemnat în dezvoltarea sentimentelor de solidaritate a studenților din vechea Românie cu lupta de eliberare națională a românilor transcarpatini l-au avut în afară de tinerii Gh. Secășanu și Gh. Ocășanu (fondatorii societății Carpați, înființată în anul 1882), și studenții ardeleni I. Lupulescu, Simion Mândrescu și T. Buzan, veniți la studii în București prin 1888 . Cu sprijinul colegilor din România, aceștia
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1440497677.html [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
cărți cu caracter istoric, a publicațiilor „Ligii”: „Neamului Românesc”, „Liga Română”, „Calendarul Ligii” etc. Atât cărțile, cât și revista-ziar „Neamul Românesc” și „Calendarul Ligii Culturale”, tipărite de neobositul militant patriot, erau așteptate cu înfrigurare și citite cu nesaț de românii transcarpatini. „Neamul Românesc” devine, după cum se exprima N. Iorga, pâinea de toate zilele a unor intelectuali patrioți din Transilvania ca Octavian Goga, D. Tăzlăoanu, Meteș, I. Lupaș și alții . De nenumărate ori, organele de presă ale „Ligii Culturale” treceau granița ungurească
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1440497677.html [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
și morale; Teme și motive: «monarhul luminat», «contractul social», emanciparea poporului prin cultură; Genuri și specii: liric, epic (povestire, nuvelă, roman), dramatic (tragedie, comedie); Opere reprezentative: Iluminismul românesc se identifică în mare măsură cu Școala Ardeleană și cu reverberațiile ei transcarpatine. Acest iluminism a stat în serviciul idealului național, la a cărui fundamentare a contribuit hotărâtor, prin demersul la istorie, la istoria limbii și a poporului. Iluminismul românesc va recurge, la rândul său, la argumentele istorice în favorea unor revendicări politice
Iluminism () [Corola-website/Science/298728_a_300057]
-
de Munții Carpați. Teritoriul de baștină, cunoscut și sub denumirea de Rusia Subcarpatica, se întinde în părțile limitrofe ale Ucrainei, Slovaciei și Poloniei. Denumirile sub care mai sunt cunoscuți sunt multiple: ruși carpatini, rușini, rușini carpatini, rușini ucraineni, ruteni, ruteni transcarpatini. Originea rutenilor este și astăzi neelucidată. Este evident că rutenii fac parte din ramură slavilor, desprinsa din marele trunchi indo-european. Există o teorie care susține că rutenii sunt urmași ai unor populații celtice slavizate. Astfel În Evul Mediu, ei ar
Ruteni () [Corola-website/Science/301424_a_302753]
-
sa, Theodora, căsătorită cu puțin înainte de 1322 cu țarul Ivan Alexandru al Bulgariei. În 1323, Mihail al Bulgariei (unchiul lui Ivan Alexandru) a fost ajutat de o oaste importantă de "„ungrovlahi”" în bătăliile acestuia cu Imperiul Bizantin. Numele voievodului "transalpin" (transcarpatin) nu este consemnat, însă istoricii sunt de părere că acesta era Basarab I. Basarab îl va mai sprijini pe țarul bulgar și în 1330, la 28 iunie, când a avut loc bătălia de la Velbužd între forțele țarului și cele sârbe
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
de-a unifica prin limbă rasele din regatul unguresc nu ni se par îndestul de importante pentru ca prin ele să se compromită un alt bun, și mai mare, liniștita conviețuire a populațiunilor întinsului regat. Uu cuvânt ciudat invocat în contra românilor transcarpatini este acuzarea că doresc unitatea politică a elementului latin din Orient, așa numitul dacoromînism, o acuzare agravată încă prin atracțiunea care se pretinde că România ar fi exercitînd-o asupra conaționalilor din statele învecinate. Ar fi fățărnicie din parte-ne de-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și Dunăre „nu e compatibilă cu calitățile necesare artistului”, lucru dovedit prin „mediocritatea literaturii noastre populare”. Singura soluție (indicată de existența poetului G. Coșbuc) ar fi „altoirea” „tulpinei stoarse de sevă a poporului român de aici” cu aceea a „provinciilor transcarpatine”. Ideea o reia, în articolul Literatura de peste munți, H. Sanielevici, ce îndeplinește sarcina de secretar de redacție, dar acesta se apropie mai mult de opiniile lui C. Rădulescu-Motru, considerând că valoarea superioară se datorează mai marii „părți de rein menschlich
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
intelectuale din Franța”, iar în relație cu literatura, de „poeții creștini” (Paul Claudel, Francis Jammes și Paul Verlaine din Sagesse) sau de „romanul subconștientului” (Marcel Proust). În practică, o soluție la îndemână a fost pentru I. călătoria, îndeosebi în părțile transcarpatine, necunoscute ei. Însemnările publicate la început (În Țara Bârsei și În Țara Crișului) au în centru preocuparea de a înfățișa locurile și oamenii, cu elementul lor caracteristic, cu istoria lor. Discret, mai mult în chip aluziv, sunt indicate și stările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
diferențial în explicația "originilor" sale spirituale. În agera și discret-ambițioasa-i privire, satul originar se asocia, poate excesiv autocritic, cu "prejudecățile tradiționaliste", cu "inerțiile" și "confuziile provincialiste", mai cu seamă cele ale sămănătorismului ce și-a avut, e drept, în provincia transcarpatină, o sucursală dintre cele mai harnice. Criticul acorda, în schimb, atenție citadinismului intens intelectualizat clujean, ca și "solidarității cu colegii din Cercul literar, dintre care nu unul experimenta aliajul suprarealismului în comportament cu seriozitatea transilvană în ofensiva de emancipare a
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
acută luciditate de sine, turnată pe făgașul unei remarcabile intensități poetice actualizate, sub semnul acelei caracteristice ambiții ardelenești de-a deveni, de-a progresa, de-a "ajunge", certificată de o pleiadă de intelighenți de ieri și de azi ai pămîntului transcarpatin.
O sensibilitate transilvană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7337_a_8662]
-
Gheorghe Grigurcu Precum alte dăți, noul volum de versuri al lui Petre Got dorește a se înscrie, pornind de la titlu, în magia blagiană, atît de învăluitoare pentru o bună parte din producția lirică transcarpatină care i-a succedat marelui poet-filosof. Se încheagă astfel o melodie rarefiat dolorică, ce se răspîndește într-un cadru silvestru, cu ușoare trimiteri spre transcendență: „Ca Domnul să intre în sufletul tău, / Se cere să ai în suflet lumină - / Clipa
„Zbaterile, inclusiv pîlpîirile poemului” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6005_a_7330]
-
autentic clipa. Pentru că el celebrează credința, pentru că el îl vede pe Dumnezeu în fiecare clipă și în fiecare atom". Cum s-ar putea explica această constantă, apăsată rezervă față de prezent a eseistului? Cărturarii Școlii ardelene, intelighenția militantă pentru drepturile românilor transcarpatini aveau o justificată, cronică nemulțumire față de actualitatea lor, strîmbă, vexatoare în raport cu etnia pe care o reprezentau. Misia luptătoare pe care au adoptat-o le impunea o sobrietate, o disciplină incompatibilă cu tihna, cu destinderea euforică a momentului, așa cum o recomanda
Mimarea istoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6668_a_7993]
-
se da adecă acelei mănăstiri dreptul esclusiv al pescuirii în râul Tismana și al pășunării între satul Tagora și munte. În hrisovul dat pentru aceasta Mircea [î]și zice lui-și: "Mare voievod și autocrat preste toată țara ungro vlahică, transcarpatină și tătărească, duce de Amlaș și Făgăraș, domn al Banatului de Severin, singur despuitor peste ambii țărmi ai întregei Dunări până la marea cea mare și preste orasul Silistria". Daca răposă egumenul Nicodim, stătu în locu-i proistos mănăstirii ieromonahul Agathon. Mircea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
9008 8886019 TATCOS SRL VASLUI 9009 17151792 TAVIANY DISTRIBUȚIE SRL VASLUI 9010 3337265 TAVIANY IMPEX SRL VASLUI 9011 828080 TAVIANY SRL VASLUI 9012 11470288 TEHNOFOREST SRL VASLUI 9013 14330262 TERMICĂ VASLUI SĂ VASLUI 9014 7819860 TIVAS-IMPEX SRL VASLUI 9015 15181916 TRANSCARPATIN S.R.L. VASLUI 9016 11711424 TRANSURB SĂ VASLUI 9017 4359156 TRUST ELECTRO-M SĂ VASLUI 9018 9590193 TRUST NOVA COMPANY SĂ VASLUI 9019 13738230 UDI-ALUMINIU S.R.L. VASLUI 9020 15242193 ULEROM SĂ VASLUI 9021 7620557 ULMENA SRL VASLUI 9022 2431859 ULVAS SĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191320_a_192649]