15 matches
-
țin bine în frâu și azi părerile/curentele „idealiste”, asupra cărora chiar și Emerson revenind în 1842, se rectifică: „a atinge o viziune pur transcendentală a vieții este imposibil în mod practic.” Ce folos domnilor, căci deja o mulțime de transcendentaliști tineri erau deja alipiți mișcării socialiste, incipiente atunci, dar care aștepta „creduli sau amatori de visări” cu brațele larg deschise! Erau anii de succes ai lui Marx. Și Emerson continuă, (dar, pentru cine oare?): „... all who by strong bias of
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
deschise! Erau anii de succes ai lui Marx. Și Emerson continuă, (dar, pentru cine oare?): „... all who by strong bias of nature, have learned to the spiritual side in doctrine, have stopped short of their goal!”. Iată deci, cum un transcendentalist, ieșind din transcendență, caută și găsește chiar adevărul în experiența înaintașilor, realiști, în esența gândirii lor. Acest lucru, să-mi fie cu iertare, o face orice țăran român în virtutea felului său simplu de a fi, fără a studia filozofii, chiar dacă
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
vremea Războiului Civil American armatele Nordului au cântat ode lui Brown. După cum s-a exprimat un biograf contemporan al lui Brown : „"Dacă, așa cum Alfred Kazin sugerează, fără John Brown nu ar fi existat Războiul Civil, noi am adăuga că fără transcendentaliștii de la Concord, John Brown ar fi avut un impact cultural scăzut".” Thoreau a contractat tuberculoza pentru prima oară în 1835, și a suferit din cauze ei în mod sporadic. În 1859, în urma unei excursii nocturne cu scopul de a număra
Henry David Thoreau () [Corola-website/Science/308092_a_309421]
-
a apărut la început că un protest împotriva stării generale a culturii și a societății din acea epoca, si a stadiului intelectualismului la Harvard, precum și a doctrinei unitariene care se predă în cadrul Harvard Divinity School. Printre doctrinele de bază ale transcendentaliștilor se află credință într-o stare spirituală ideală, care transcende domeniul fizicului și al empiricului și care poate fi atinsă numai prin intuiția individului, nu prin respectarea doctrinelor religiilor deja existente. Transcendentaliști importanți au fost: Ralph Waldo Emerson, Henry David
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
Harvard Divinity School. Printre doctrinele de bază ale transcendentaliștilor se află credință într-o stare spirituală ideală, care transcende domeniul fizicului și al empiricului și care poate fi atinsă numai prin intuiția individului, nu prin respectarea doctrinelor religiilor deja existente. Transcendentaliști importanți au fost: Ralph Waldo Emerson, Henry David Thoreau, sau Margaret Fuller. Publicarea eseului „"Natură"” de către Emerson în 1836 este considerat momentul decisiv în transformarea transcendentalismului într-o mișcare culturală importantă. Emerson a scris în eseul sau „"The American Scholar
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
Massachusetts, pe 8 septembrie 1836, de către intelectuali proeminenți din New England, precum George Putnam, Ralph Waldo Emerson sau Frederick Henry Hedge. Începând cu 1840, grupul a publicat constant în revistă lor „"The Dial"”, precum și în alte publicații. Scopurile practice ale transcendentaliștilor au fost variate; câțiva din grup erau adepții schimbărilor sociale utopice (iar Bronson avea să se alăture mișcării socialiste incipiente), în timp ce alții aveau proiecte exclusiv individualiste și idealiste. Printre cei din a doua categorie se află și Emerson. În conferința
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
din grup erau adepții schimbărilor sociale utopice (iar Bronson avea să se alăture mișcării socialiste incipiente), în timp ce alții aveau proiecte exclusiv individualiste și idealiste. Printre cei din a doua categorie se află și Emerson. În conferința să dn 1842, intitulată „"Transcendentalistul"”, Emerson a sugerat că scopul de a atinge o viziune pur transcendentalista a vietii era imposibil de atins în practică : „"You will see by this sketch that there is no such thing aș a Transcendental party; that there is no
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
în idealismul filozofic german în general), pe care intelectualii secolului XIX din New England au adoptat-o ca alternativă la senzualismul lockian al părinților lor și al Bisericii unitariene, găsind această alternativă în gândirea vedica, idealismul german și romantismul englez. Transcendentaliștii doreau să-și bazeze religia și filozofia pe principii transcendentale : principii care nu se bazează pe, nici nu pot fi falsificate de, experiența senzorială, deoarece derivă din esență mentală sau spirituală interioară a ființei umane. Kant numise „"orice cunoaștere transcendentala
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
nici nu pot fi falsificate de, experiența senzorială, deoarece derivă din esență mentală sau spirituală interioară a ființei umane. Kant numise „"orice cunoaștere transcendentala atâta timp cât se ocupă nu de obiecte, ci de modul nostru de cunoaștere al obiectelor"”. În general, transcendentaliștii nu cunoșteau filozofia germană în mod direct, ci se bazau pe scrierile lui Thomas Carlyle, Samuel Taylor Coleridge, Victor Cousin, Germaine de Staël și a altor critici francezi și englezi. În schimb, cunoșteau în profunzime operele romanticilor englezi, iar transcendentalismul
Transcendentalism american () [Corola-website/Science/308094_a_309423]
-
cele din urmă și să-l memoreze. „Corbul” a fost lăudat de scriitori precum William Gilmore Simms și Margaret Fuller, cu toate că a fost criticat de William Butler Yeats care l-a numit „nesincer și vulgar... execută un truc de ritm”. Transcendentalistul Ralph Waldo Emerson a scris: „Nu văd nimic în el [poem]”. Un critic de la "Southern Quarterly Review" a scris în iulie 1848 că poemul a fost stricat de „o extravaganță sălbatică și o pasiune dezlănțuită” și că lucruri nesemnificative precum
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
și ipocrizie. Și întrucât "istoria" a schilodit natura omului, s-au pus multe speranțe în crearea "societății civile". Concepția lui Rousseau a fost împărtășită totuși de americanul Henri David Thoreau (1817-1862), mare iubitor de natură, apropiat o vreme de Emerson transcendentalistul. (7, vol. 6, pp. 29-129) Ideile filosofilor europeni au suferit dispute și completări de sensuri și argumentări. Dacă Nietzsche considera conflictul o condiție a creativității, în America conflictul constituia, împreună cu termenul de dialectică, un îndemn spre terapie, completată cu alte
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Rogers, care se întreba: „Cum se face că, cu cât înaintăm mai adânc în noi înșine căutând propria noastră identitate individuală, cu atât mai mult găsim întreaga specie umană?”. După Maslow, această interogație amintește de Ralph Waldo Emerson și de transcendentaliștii englezi. Descoperirea propriei tale legături cu specia la un nivel destul de profund fuzionează cu descoperirea sinelui (Maslow, 1967b, 1967c). Devenind (învățând cum să fii) pe de-a-ntregul uman înseamnă ambele acțiuni realizate în mod simultan. Înveți (prin experiența subiectivă) ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
despre ciudățeniile mele. Vă pot oferi o mostră de conversație: - Recunosc că‑i un loc frumos și liniștit, mi‑a spus Ravelstein. Dar ai putea să‑mi explici ce Înseamnă natura pentru tine - tipul evreului citadin? Doar nu ești un transcendentalist modern. - Nu. Nu‑mi stă În fire. - Și pentru vecinii tăi de la țară ești una din lighioanele care ar fi trebuit să se Înece În potopul lui Noe. - Da, categoric. Dar nu‑mi dau osteneala să mă integrez sau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cu cel mai mare entomolog din lumea literelor rămâne tentantă". Ian McEwan. Amsterdam. Traducere, postfață și note de Virgil Stanciu. Editura Polirom, 2001. "Ca-ntregul lor cuprins noi să-l deschidem..." A accepta că omenirea e împărțită în "imanentiști" și "transcendentaliști", după atitudinea ori capacitatea lor de a crede sau nu într-o religie și, implicit, în "lumea cealaltă", a devenit, de la Mircea Eliade încoace, un lucru de la sine înțeles. Altfel se comportă în propria-i viață un ateu care crede
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
forma unui jurnal de călătorie, o aventură emersoniană pe meleaguri thailandeze. Aflată în căutarea eului pierdut al copilăriei, autoarea speră că pe tărâmuri exotice va redobândi acea privire edenică, liberă de orice prejudecăți, pe care o prețuiau atât de mult transcendentaliștii americani. „Am cumpărat cărți despre Thailanda pe care nu le-am citit. Le-am lăsat acasă, neatinse. N-am vrut să-mi influențez în nici un fel impresiile. Vreau să privesc cu ochii mei Orientul. Să îl miros. Să îl gust
Așteptări... thailandeze by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12975_a_14300]