3 matches
-
pe cele culturale. Așa cum nu există societate umană fără metisaje (cele câteva exemple de societăți complet izolate sunt rare, limitate și relativ recente), nu există nici cultură care să nu fi fost supusă la nici un fel de influențe. Fenomenele de transculturație și de aculturație repun În discuție identitatea individului sau a subgrupului (Clapier-Valladon și Mannoni, 1991, p. 575) și recompun identități noi, bazate pe trăsături compozite. Expresia „limbă hibridă” a fost propusă recent pentru a defini, printre altele, limbile din nord-vestul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
--- Irina Grigorescu Până, autoarea unei "traduceri" ficționale a experienței exilului - Melbourne Sundays, publicată în acest an de Editură Integral - extrage din dilemă existențiala a expatriatului unică soluție ce-i poate permite unui intelectual autentic să supraviețuiască: un gen de transculturație, prin care civilizația rămasă în urmă și cea de abia cunoscută încep să dialogheze, să se contemple că într-o oglindă. Cartea Irinei Grigorescu Până aruncă o lumină subtilă, penetranta, asupra psihologiei destăratului, aterizat în deceniul nouă, din Sud-Estul european
Exilul ca rescriere si tălmăcire () [Corola-journal/Journalistic/17515_a_18840]
-
simplu reconstructivă”. Aici S. îi așază pe Dumitru Radu Popa, Alexandru Papilian, Hertha Müller, Petru Popescu, Alexandru Ciorănescu sau pe Bujor Nedelcovici. Cea de-a treia categorie („stadiul estetic”) este a „Ex-patrioților” și circumscrie „aria paradisiacă - așadar aproape imposibilă - a transculturației”. Echivalând cu o „resetare a ființei”, cu o maximă disponibilitate și eficiență în sensul reconstrucției identitare, clasa ex-patrioților este o categorie utopică și, prin urmare, nu este ilustrată de vreun nume. Această taxinomie va structura, în continuarea eseului, studiile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]