217 matches
-
icrișoare moi. Pe de altă parte, și fără glumă, apariția unei asemenea forme nu e accidentală și nici aberantă: atitudinea comunicativă, strategia conversațională pe care o relevă este cît se poate de coerentă - și, dacă nu universală, în orice caz transculturală. Cel care vrea să vîndă ceva recurge adesea la strategii ale politeții pozitive, ale familiarității, ca formă de apropiere de client. O strategie la fel de răspîndită este cea de minimalizare a aspectelor financiare ale schimbului comercial. Asemenea principii pragmatice generale se
"Facturica" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11459_a_12784]
-
chestii d'astea!?” - (Adică... „de ce să n-avem și noi faliții noștri?). Prioritatea pe care ICR-ul o acorda artelor vizuale, care nu necesită intermedierea traducerilor, este de Înțeles. Dar este clar că În România nu se Înțelege adevăratul impact transcultural al unor anume inițiative, ca cea amintită mai sus. Arta stradală (cu mesaj intenționat șocant - ponei roz cu svastică, pădurice de falusuri, cheie/falus pentru peștera/vagin, etc. - iconoclasm poate interesant pentru România actuala) nu impresionează pe nimeni În America
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
tot e vorba de artă naivă, de ce n-am promova mai degrabă Cimitirul Vesel Săpânța? Loc Într adevăr original și unic În lume, cu specific mult mai ușor identificabil cu România decât teribilismul absolut comun al „artei” stradale! Neînțelegerea mesajului transcultural este Întreținută și de infantilismul grandios al mediei românești. Acum câțiva ani, un articol semnala cu ton triumfal și sub titlul infatuat Arta de a trăi În România, văzută de la NY un grupaj de cinci piese scurte românești, printre care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
orice traducere la Îndemână, ca să nu mai să vorbesc de traducerile neavenite făcute de adolescenți infatuați și „sfertodocți", sau chiar de plagiatele frecvente ce reciclează variante vechi (că, deh, cine le-ar recunoaște?) Mai putem adăuga și neînțelegerea la nivel transcultural a mesajelor subliminale: am primit recent un document electronic cu Îndemnul expres că poate fi distribuit fără copyright. Fișierul conținea traducerea În engleză a lucrării Da! Sunt reacționar! de Radu Mihai Crișan, eseu bine documentat ce dorește să explice reacționarismul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Lancaster) - despre contribuția analizei discursului la cercetarea socială privind procesele de tranziție din Europa Centrală și de Est (vineri, 14 mai, de la ora 12) - și prof. Ștefan Avădanei (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași) - care va aborda direcții de gândire transculturale, realizând un exercițiu de retorică (vineri, 14 mai, de la ora 17,30). Lucrările în plen vor fi găzduite de Aula Magna. IOAN BÎTEA Înscrierea candidaților l La examenul de bacalaureat Conform Metodologiei de organizare și desfășurare a examenului de bacalaureat
Agenda2004-19-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282402_a_283731]
-
cît și pe acelea care trimit spre două sau mai multe culturi în același timp" (Victor Neumann), rezolvînd astfel situația așa-numitei minorități a minorităților (persoanele care aparțin mai multor culturi). Termenii-cheie ai transculturalității ar fi identitatea multiplă, plurilingvismul, idealurile transculturale, culturile de frontieră, identitatea regională. "Ce este de reținut ca fiind fundamental în conceptul de identitate regională? în primul rînd șansa acordată oricărei persoane de a deveni coparticipantă la activitățile din sfera publică în absența criteriilor limitative de proveniență rasială
Identificări by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15639_a_16964]
-
facem chestii d'astea!?" - (Adică... "de ce să n-avem și noi faliții noștri"?). Prioritatea pe care ICR o acordă artelor vizuale, care nu necesită intermedierea traducerilor, este de înțeles. Dar este clar că în România nu se înțelege adevăratul impact transcultural al unor inițiative, ca aceea amintită mai sus. Arta stradală (cu mesaj intenționat șocant - ponei roz cu zvastică, pădurice de falusuri, cheie/falus pentru peșteră/vagin etc. - iconoclasm poate interesant pentru România actuală) nu impresionează pe nimeni în America care
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
tot e vorba de arta naivă, de ce n-am promova mai degrabă Cimitirul Vesel de la Săpânța? Loc într-a-devăr original și unic în lume, cu specific mult mai ușor identificabil cu România decât teribilismul absolut comun al "artei" stradale! Neînțelegerea mesajului transcultural este întreținută și de infantilismul grandios al presei românești. Acum câțiva ani, un articol semnala cu ton triumfal și sub titlu infatuat Arta de a trăi în România, văzută de la NY un grupaj de cinci piese scurte românești, printre care
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
discriminare orice traducere la îndemână, ca să nu mai vorbesc de traducerile neavenite făcute de adolescenți infatuați și sfertodocți, sau chiar de plagiatele frecvente ce reciclează variante vechi (că, deh, cine le-ar recunoaște?) Mai putem adăuga și neînțelegerea la nivel transcultural a mesajelor subliminale: am primit recent un document electronic cu îndemnul expres că poate fi distribuit fără copyright. Fișierul conținea traducerea în engleză a lucrării Da! Sunt reacționar! de Radu Mihai Crișan, eseu bine documentat ce dorește să explice reacționarismul
Ce facem cu Eminescu? by Adrian George SAHLEAN () [Corola-journal/Journalistic/6932_a_8257]
-
valorile din țările-gazdă în ansamblul valorilor companiei de origine. Și într-un caz, și în altul, interferențele culturale sunt greu de gestionat, dacă pa-tronii nu acceptă din start că diferențele culturale sunt impor-tante și că trebuie respectate, nicidecum anulate. Pregătirea transculturală devine, în aceste condiții, la fel de importantă ca și pregătirea managerială sau de specialitate. Aspecte precum: cunoașterea limbii, a istoriei și a geografiei, a religiei predominante și a filosofiei, a stilului de viață și a tipului de educație, a preferințelelor privind
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
experiențele arhetipale ale eroilor lui George Lamming, în felul cum trăiesc discriminarea rasială familiile indiene ale lui M. G. Vasanji sau care sunt relațiile dintre albi și negri în romanele sud-africane ale Nadinei Gordimer, află implicit și toate implicațiile fluide, transculturale, de dincolo de granițe, ale unei epoci distincte, în care ideea de naționalitate devine ambiguă, iar diaspora scoate în evidență lipsa unui punct central, al unui concept al direcționării clar orientat, subliniind și felul în care verbele "a veni" și "a
Postcolonialismul by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/9760_a_11085]
-
concentrat în primul rând asupra identității reformatorilor (McIntosh et al., 1994; Firebaugh, Sandu, 1998), precum și asupra motivelor din care diferitele categorii de populație se află în puncte diferite pe axa reformism-conservatorism. Această abordare poate fi foarte bine aplicată în studiile transculturale (Linz, Stepan, 1996). Literatura privind tranziția postcomunistă nu ține seama de gândirea strategică a populației în ceea ce privește modalitățile optime de rezolvare a problemelor tranziției. Numeroasele sondaje desfășurate în Europa Centrală și de Est după 1989 au încercat să determine care este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
adopție a copiilor în contextul schimbărilor intervenite de-a lungul istoriei mai îndepărtate și a celei mai recente. Sunt abordate formele adopției, precum adopția închisă și adopția deschisă în diferite grade, adopția națională sau cea domestică, precum și adopția internațională, adopția transculturală, transetnică sau transrasială. Prezentarea contextului social include și contextul legislativ, dar și contextul social mai larg, prin date statistice privind dinamica adopției. Capitolul 2 prezintă o sinteză a studiilor de specialitate în sfera adopției copiilor. Rezultatele acestor studii sunt prezentate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu atât mai mult cu cât numărul cazurilor de copii adoptați de către familii care aparțineau altor rase era considerabil. Această formă de adopție a unui copil de către o familie care aparține unei alte rase se numește adopție trasrasială sau interrasială, transculturală, respectiv transetnică după caz29. Weil30 raporta un număr de aproximativ 3.000 de copii japonezi și aproximativ 840 de copii chinezi adoptați in mare majoritate de familii albe din Statele Unite ale Americii, în perioada 1948-1962. Același autor raporta pentru perioada
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
internet la adresa www.baaf.org.uk. ***Child Welfare Information Gateway, Adoption Disruption and Dissolution: Numbers anf Trends, 2004, citat în 10 aprilie 2007, disponibil pe internet la adresa http.//www.childwelfare.gov/ pubs/s disrup.cfm. ***Child Welfare Information Gateway, Transracial and Transcultural Adoption, 1994, citat în 12 aprilie 2007, disponibil pe internet la adresa http.//www.childwelfare.gov/pubs/strans.cfm. ***Child Welfare League of America, Research and Data, citat în 12 mai 2009, disponibil pe internet la adresa http.//cwla.org/ programs/ researchdata
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
the Foster Care Children Left Behind?", în Caring for Children, Urban Institute, 2003, nr. 2, citat în 5 ianuarie 2008, disponibil pe internet la adresa http://www.urban.org/url.cfm?ID=310809, et seq. Child Welfare Information Gateway, Transracial and Transcultural Adoption, 1994, citat în 12 aprilie 2007, disponibil pe internet la adresa http.//www.childwelfare.gov/pubs/strans.cfm. 100 Victor Groza și Scott D. Ryan, 2002, op. cit. 101 ***Legea nr. 273 din 21 iunie 2004 privind regimul juridic al adopției
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
calităților poetice ale autorului"). Melville nu a reușit (nici cu această capodoperă) să anihileze un stereotip cultural, prin medierea căruia contemporanii săi l-au perceput pînă la moarte - acela de scriitor „de raftul al doilea". Problematicile alegoriei mitologice, ale intertextualizării transculturale, ale solilocviului simbolic-shakespearian (în roman!), combinat cu ingenioase direcții de scenă, precum și ale intercalării documentării științifice în structura principală a epicului se dovedeau, estetic vorbind, mult prea avansate pentru timpul istoric în care fusese redactat romanul. În consecință, Melville ajunge
Balena albă - o experiență mesmerică by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6791_a_8116]
-
care îl recuperam, fragmentar, din emisiunile bruiate ale postului Europa Liberă, a devenit pentru mulți creatori români o scenă pe care performează în chipul cel mai firesc și legitim. E drept că, literatura punând probleme specifice de traducere și echivalare transculturală, le-a fost mai dificil scriitorilor români să se impună în limbi de mare circulație. Dar, indiscutabil, un prim semn al schimbării l-a reprezentat, în 1990, posibilitatea fiecărui autor de a opta. În timpul regimului comunist, cariera internațională a unui
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
specificul acestor culturi (dimensiunea metaculturală); să recunoască rolul interacțiunii, al schimbului de idei și de valori cu o altă cultură în îmbogățirea propriei viziuni despre lume (dimensiunea interculturală); să identifice valori general-umane prezente în diferite culturi, din diferite epoci (dimensiunea transculturală); să gestioneze adecvat, ca un veritabil mediator, orice posibile neînțelegeri apărute pe fondul interacțiunilor interculturale (medierea culturală). Pentru a scoate în evidență această viziune culturală asupra predării limbii și literaturii române elevilor aparținând minorităților naționale, propunem subsumarea activităților de învățare
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
specificul acestor culturi (dimensiunea metaculturală); să recunoască rolul interacțiunii, al schimbului de idei și de valori cu o altă cultură în îmbogățirea propriei viziuni despre lume (dimensiunea interculturală); să identifice valori general-umane prezente în diferite culturi, din diferite epoci (dimensiunea transculturală); să gestioneze adecvat, ca un veritabil mediator, orice posibile neînțelegeri apărute pe fondul interacțiunilor interculturale (medierea culturală). Pentru a scoate în evidență această viziune culturală asupra predării limbii și literaturii române elevilor aparținând minorităților naționale, propunem subsumarea activităților de învățare
ANEXE din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266784]
-
ale civilizației americane contemporane. Cel puțin două dintre ele, Mystery Train (1975) și Lipstick Traces. A Secret History of the 20th Century (apărută inițial în 1989 și republicată de curând la Harvard University Press), l-au plasat între pionierii abordărilor transculturale. Ceea ce mi-l face cu adevărat simpatic e cartea recentă, dedicată unuia din „monștrii sacri" ai muzicii rock, Van Morrison (pe care, ca fan împătimit al lui Van the Man, abia aștept s-o citesc!) Celălalt co-autor e Werner Sollors
America literară (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6133_a_7458]
-
Echinox din 2001 dedicate imbricaț iior între Postcolonialism &Postcomunism au repoziționat conceptul de inovație postmodernistă, atribuindu-i un nou rol în societățile postcomuniste: acela de a reconstrui și pluraliza instituțiile culturale și politice, punând accentul pe „identități multiple” și comunicare transculturală. Cadrul postcolonial poate fi util în analiza mai multor culturi est-europene, așezate la intersecția a trei sisteme imperiale (Otoman, Habsburgic și Țarist/Sovietic): acest cadru ne ajută să percepem faza postcomunistă ca o „decolonizare,” o încercare de a elibera genealogia
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
a fost nevoie de nimic mai mult pentru ca toată clădirea din cărți de joc să se prăbușească în război civil. Hei! Războaie. Și ce dacă? Să gândim pozitiv. Redistribuirea bunurilor, utilizarea inteligentă a mâinii de lucru din străinătate, managementul conflictului transcultural. Cu cât este mai rău pentru oamenii obișnuiți, cu atât va fi mai bine pentru poeți. Vreau să spun, pentru inspirația noastră. Lucrurile se schimbă. Regimurile mor. Se nasc altele. Dacă lucrurile nu merg, eu o iau de la capăt. Mă
Goran Stefanovski- Fondul problemei by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Journalistic/6610_a_7935]
-
chestii d'astea!?” - (Adică... „de ce să n-avem și noi faliții noștri?). Prioritatea pe care ICR-ul o acorda artelor vizuale, care nu necesită intermedierea traducerilor, este de Înțeles. Dar este clar că În România nu se Înțelege adevăratul impact transcultural al unor anume inițiative, ca cea amintită mai sus. Arta stradală (cu mesaj intenționat șocant - ponei roz cu svastică, pădurice de falusuri, cheie/falus pentru peștera/vagin, etc. - iconoclasm poate interesant pentru România actuala) nu impresionează pe nimeni În America
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
tot e vorba de artă naivă, de ce n-am promova mai degrabă Cimitirul Vesel Săpânța? Loc Într adevăr original și unic În lume, cu specific mult mai ușor identificabil cu România decât teribilismul absolut comun al „artei” stradale! Neînțelegerea mesajului transcultural este Întreținută și de infantilismul grandios al mediei românești. Acum câțiva ani, un articol semnala cu ton triumfal și sub titlul infatuat Arta de a trăi În România, văzută de la NY un grupaj de cinci piese scurte românești, printre care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]