535 matches
-
blândă, Delia reuși să termine lichiorul concentrat de portocală, și-l băură fericiți într-un amurg cu furtună. Soții Mañara n-au vrut să-l guste, convinși că le va face rău. Delia nu se simți jignită, dar era parcă transfigurată în vreme ce Mario sorbea cu apreciere din micul degetar bătând în violet plin de lumină portocalie, cu parfum arzător. „O să mă facă să mor de căldură, dar e delicios”, spuse o dată sau de două ori. Delia, care vorbea puțin când era
O povestire inedită în românește by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/13372_a_14697]
-
ce-imperial Se cuvîntînd în tunete peste făptura toată, - tronal, adun cuvintele-n cuvînt, vorbind în toate limbile deodată! Și el pronunță înțelesul-cînt din care e făcută și-arătată materia,-n adînc îl ascultînd, și numai lui și-n el transfigurată. Cuvintele-n cuvîntul ce le ține și le dă sens puterea de-a zbucni, foc pulsator de galaxii, din sine! Cu prim și-ultim cuvîntul vieții vii, ca-n ziua-ntîi pe-arterele divine, schimb lumea,-l proferînd, din temelii! VII
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
ridicată la rangul de generalitate și redată prin mijloace specifice artei: imaginație, inspirație, construcția unei altei lumi decît cea pămînteană, dar care este posibilă, cum spune Aristotel. Nu era vorba de o cunoaștere logică sau rațională, ci de o percepție transfigurată artistic - izvorîtă din realitate - ce ajungea la metaforă, alegorie, parabolă sau mit. După ce am depășit nevoia de a cunoaște culpabilitatea fără culpă și înțelege de ce sînt vinovat sau nevinovat, am dat o raită prin diverse domenii (roman mozaic, roman fals
Cine sînteți, Bujor Nedelcovici? by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/12074_a_13399]
-
pare o simplă pălărie este, în fapt, un șarpe boa care a înghițit un elefant. Creangă are capacitatea de a pune în ramă situații oarecare cu tîlcul incarnat și de a inventa din te miri ce un limbaj cu vocabule transfigurate semantic. Iată, spre exemplu, cum devitalizatul adverb "mai" devine o puternică pîrghie de nuanțare ad-hoc: gardul făcut de Chirică este "streșinit cu spini și atît de des de mai nici vîntul nu putea răzbate". Este subliniată aici, atît de simplu
Decembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12189_a_13514]
-
care din punct de vedere artistic ne aparține, ne însoțește și ne marchează. Viitorul însă, nicidecum. El doar provoacă, ne ademenește și, în cele din urmă, ne abandonează. Mai mult, viitorul muzicii savante nici nu există; el este doar contemplația transfigurată a prezentului. Un prezent el însuși nebulos, incert și, nu de puține ori, deconcertant. Altfel spus, viitorul a contractat cea mai sublimă dintre muzici. O muzică pe care noi nu o vom putea auzi. Adesea circulă părerea potrivit căreia categoriile
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
în franjurile romantice ale unui "dat nativ" (Philippide crede că romantic te naști, iar clasic devii prin cultură), în timp ce suprarealismul ŕ la Magritte, cu stranii colaje vizuale executate cu precizie impersonală, se amestecă, prin variația laturii formale, cu "imnele" de transfigurată elevație ale lui Hölderlin. Sufletul este un palimpsest: "Șterg scrisul proaspăt și deodată iese / Alt scris, cu slove ciunte, neînțelese". Ce impact afectiv are ideea, cînd ne gîndim la copilul precoce, deja evocat, care învățase mai multe alfabete (elin, gotic
Aprilie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11796_a_13121]
-
fiere mâinile mele lehuze retrase-n pierzanii vor cădea pe hârtie ca pe ugere stranii. Suirea scrum în felinar cu pernuțele degetelor ating sticla afumată parcă de-o veșnicie încă se mai văd pe ea amprentele tatălui ca o goliciune transfigurată și vie aceleași pâlpâiri ca niște respirări de pe urmă ca viața dintr-o oală spartă și legată cu sârmă insomniile și-au pus sigiliul în jurul ochilor din care vârfuri de ace parc-au ieșit foamea zilelor o astâmperi cu trupul
Poezie by Nicolae Panaite () [Corola-journal/Imaginative/9467_a_10792]
-
pe dinăuntru, refuzându-se oamenilor nevrednici). Tema sa principală de meditație este abisul: "Abisul... Cât am meditat pe marginea sensurilor sale! Abisul albastru, negru, feeric, fioros, abisul fără determinații sau care, dimpotrivă, colcăie de monștri..." (p. 227). Pentru un credincios transfigurat, cum este Horia, sexul feminin nu poate fi decât un instrument al diavolului. Mai mult și mai clar: sexul feminin, boala psihică și mormintele sunt, pentru Horia, ipostaze accesibile ale abisului. Marele Abis e Iadul, iar formele pe care le
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
centrate pe inimă, în sensul biblic și macarian. Reluând ceea ce se află în germene la Diadoh al Foticeii, Sfântul Grigorie subliniază că vederea mistică implică și participarea trupului și a sufletului. Sfinții apostoli au văzut lumina necreată cu ochii lor transfigurați<footnote Ibidem, pp. 75-76. footnote>. Părintele Dumitru Stăniloae, vorbind despre doctrina răsăriteană a Sfântului Grigorie Palama, spune că este o concepție teologică abisală. Dumnezeu în ființă e un adânc nepătruns, necomunicabil, neschimbabil, iar din acest adânc emană puteri și lucrări
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
prin faptul că El ÎȘi retrăiește, În veșnicia Sa, ca un prezent continuu, frângerea trupului Și vărsarea sângelui pe cruce pentru noi: „Înfățișarea prezentă a morții lui Hristos ÎȘi are temeiul Într-o retrăire continuă de către Hristos Cel viu Și transfigurat a dispoziției Sale din momentul jertfei pe cruce pentru noi, retrăire În care este Și o identitate, dar Și o deosebire Între ceea ce s-a săvârșit sau s-a pătimit o dată de către o persoană Și retrăirea prezentă”<footnote Idem, Spiritualitate
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
cu un zâmbet vag distant întâmpina de sus mulțimea. Ca sub puterea unui gând, Se furișa discret afară, Dar se lăsa apoi văzut în galerie, când felin Vâna un loc pe strapontină. Muzica însă totdeauna îl surprindea stând în picioare, Transfigurat, în dreptul ușii în pauză ieșea volubil Și se-arăta-n foaier mimând O conversație cu un smoking, Svelt, revenea ca însoțind O rochie roșie de mătase. Pe când orchestra se-ncălzea, Cu o-nclinare elegantă, Puțin distrat, el salută Pe cineva necunoscut. Părea
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/12488_a_13813]
-
altare, cel la care mă închin și cel la care scriu. Și cum nu m-am dezis niciodată de convingerea că literatura trebuie să respecte adevărul pe care să-l redea prin propriul ei adevăr, pentru că numai astfel devine existență transfigurată, n-am să omit tocmai aici surprinzătoarea descoperire pe care am făcut-o atunci, la Florin Mugur acasă: Norman Manea fiind deportat din Suceava iar eu din Gura-Humorului, am avut parte, în copilăria noastră, cam de aceleași lagăre în Transnistria
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
azur, în tăcutul azur", iau cu ele o vîrstă biologică, dar și una poetică. Pînă la Cadavre în vid (1969), publică Echinoxul nebunilor și alte povestiri, o proză fojgăind de veșnicii arhonți, hierofanți și gnomi, mai mult sau mai puțin transfigurați. Există printre desenele lui Hyeronimus Bosch unele care ilustrează perfect aceste ,deliruri" sub control artistic. Omul - arbore în peisaj amintește de statuile - femei din Artiștii din insulă, cărora le dăduseră crengi subțiri, pline de frunze. Din coapse, din umeri, din
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
deși nu fără legătură cu povara morală a acesteia, ci ca o înfruntare / asimilare a ei, ca un mijloc de a-i anihila efectele, prin intermeidul creației. Și, probabil, ca un pariu orgolios cu sine. Dramatismul nu e ocolit ci transfigurat, transpus într-o altă stare, de un sumbru decorativism precum un șir de fluturi fixați cu ace în insectar. Poetul preferă a trece prin zona rebarbativă ca printr-un tunel, spre a ajunge la lumina unui real ireal, de un
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
că Hristos vorbește prin el”<footnote In Canticum canticorum, III, GNO, 88.4-6. footnote>. Pentru că prin Sfântul Pavel, Cuvântul este Cel care vorbește, Apostolul neamurilor are un efect transformator asupra celor din jurul său. Astfel, Titus, Silvanus și Timotei sunt transformați, transfigurați când inhalează parfumul Sfântului Pavel, care conține pe Hristos Locuitorul<footnote Ibidem, 91.17-92.4. footnote>. În omilia a paisprezecea asupra Cântării Cântărilor, discursul lui Pavel poartă caracterul transformator al Cuvântului inefabil care locuiește în el. Prin urmare, când Tecla
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de la care au pornit aceste note: Elegii din Era Arheopterix. întâlnirea „paradoxistă“ este între arheitate și prezenteitate, la modul holonic. Deopotrivă, textele sunt și nu sunt „elegii“, integrând diverse forme lirice, de la imn la satiră, calitatea lor principală fiind energia transfigurată a verbului. De fapt, întreaga operă poate fi considerată un imn închinat verbului, cum se prefigurează în Ars poetica, din prima parte. Ciclul se deschide cu textul Verbul calcă țanțoș..., titlu care dă, totodată, seamă de mândria și firea românității
Elegii paradoxiste. In: Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
Vineri sau limburile Pacificului: timpul. Eliminat în sensul că reflecțiile personajului, lipsind, nu mai e teoretizat explicit. Însă el există și în remake, ca temă de adîncime, ca subtext fundamental pentru înțelegerea felului în care se articulează sinele unui Robinson transfigurat. Identitatea lui Robinson, cel eșuat pe insulă, este, inițial, o identitate definită riguros prin repere temporale. De îndată ce își revine din deprimarea morbida a începutului singurătății sale, personajul e obsedat să măsoare cumva scurgerea timpului, chiar dacă e conștient de elementul de
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
facă, niciodată, cinema! Blak cât... a venit ca o eliberare de gustul amar, ca o recuperare după un efort colosal, ca un respiro an genul "minor": o evadare an comedie, ăn muzică, ăn uitare, ăn lumea țiganilor, atemporala lume tulburător transfigurata an cinema, ăn ^89, tot de Kusturica, ăn Vremea țiganilor. Vremea țiganilor și Pisica neagră, pisica albă (despărțite de aproape un deceniu) șanț că două fețe ale aceleiași monede: esență tragică și esență comică ale aceleiași lumi, ale aceluiași suflet
Kusturica cel Liber by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17503_a_18828]
-
adevăratei transcendente, o Europa fără metafizici obiectivizate, fără birocrații multiculturale și conglomerate de entități abstracte. După un istovitor marș prin pustie, pe poarta acestei Europe democratice va pași cultura română. Dar nu cultură, ca un grup compact, ci realitățile ei transfigurate, personalitătile-eveniment. Din aula Universității Stanford, Havel a deschis calea spre transfigurarea prin democrație a omului occidental. Cei care vor lua cuvintele lui Havel drept "mit", vor continua să mulgă liniștiți vacă multiculturalistă.... Dar ei, la un moment dat, nu vor
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
atmosferă zguduitoare, fără să se căznească să răzbată prin patos și kitsch pînă la genunchi." Și, în continuare: "Oana Pellea este o Ioana emoționantă, care cîntă cu virtuozitate pe claviatura stărilor sufletești. Spectatorii au în fața ochilor mai puțin o sfîntă transfigurată, cît mult mai mult un om viu, cu spaime și viziuni. Și mai presus de orice, ea nu este o luptătoare viguroasă, cu darul sacrificiului." Despre forța montării, cronicarul Oliver A. Láng notează: "Cine face teatru atît de departe de
Ioana d'Arc la KlangBogen Festival Wien 2000 by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/16809_a_18134]
-
de-a v-ați-ascunselea la sărbătoarea unei căsătorii. Moment în care este introdus cu abilă ironie sponsorul principal Coca Cola. Sticla cu elixirul dragostei urmînd să mai revină și într-o secvență similară din partea a doua cînd acțiunea este telescopată, transfocată, transfigurată sau - mai simplu spus - mutată pe platourile televiziunii. Așadar nu chiar film în film dar pe-aproape, ceea ce conferă verosimiltate montării de proporții a acestui musical (oricum revenit în modă și pe meridiane europene de la Resnais la Saura ori Kusturica
De doi bani NIRVANA! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16848_a_18173]
-
structura liricii, în fascinația față de John Donne pe care are convingerea că l-a descoperit ca nimeni altcineva, o prezență totală în viața ei, suma tuturor celorlalte absențe. În aceste eliberări fizice și mentale, Valeria Seciu - profesor Bearing este absolut transfigurată, pătrunsă abia acum real de sensul metafizic al eseurilor despre Divinitate și devoțiune, de prezența experiențelor fundamentale pe care Sonetele sacre le pun sub lupă. Descompunerea textuală și metatextuală a profesoarei devine acum, parcă, purtătoare de semnificații grele. Ea însăși
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
de delir al unui regizor de filme în mintea căruia persoanele din viața reală se confundă cu cele fictive, de pe banda de celuloid, trecutul se interferează cu prezentul, viața este privită prin obiectivul aparatului de filmat, iar filmul este ecoul transfigurat artistic al unor întîmplări trăite. Planurile se întretaie cu repeziciune (metodă cinematografică), iar cititorul este pus adesea în situația de a nu ști cu precizie dacă ceea ce citește este un vis al personajului-narator, o amintire, o întîmplare petrecută în realitatea
Cartea sau filmul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11996_a_13321]
-
este con¬diție pentru dobândirea sfințeniei. În concepția ortodoxă între post și sfințenie există o corelație strânsă. Ea este exprimată și în felul în care re¬prezentăm pe sfinți în iconografie unde ei apar totdeauna cu chipurile slabe, subțiate și transfigurate, datorită postului. Postul este o caracte¬ristică prin excelență a Ortodoxiei și o amprentă a creștinismului orto¬dox, în mentalitatea ortodoxă populară cel care nu postește este consi¬derat spurcat și păgân. După perioada apostolică, literatura teologică a părinților și
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
1 Lavinia Betea, Maurer și lumea de ieri. Mărturii despre stalinizarea României. Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001, p.215. xiii Ibid., p. 261. xiv Dumitru Popescu, Cronos autodevorîndu-se,... Angoasa putrefacției. Memorii IV. București, Curtea veche, 2006, p. 135-136. xv Idem, Memorii transfigurate. Elefanții de porțelan. Scene și personagii în umbra cortinei de fier. Editat de „MATCH București”, șf.a.ț, p. 135. xvi Ibid., p. 136. xvii Ibid. xviii Rodica Chelaru, Culpe care nu se uită. Convorbiri cu Cornel Burtică, ed. cit
„La belle époque“ by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2674_a_3999]