191 matches
-
calități inexistente în realitate, cu marginalizarea până la anulare a defectelor și diferențelor inerente; - etapa deziluziei, când „dușul rece” al realității cotidiene declanșează procesul de decristalizare. Atunci, partenerii își dezvăluie unul altuia profilul lor adevărat, lipsit de orice „smalț” cosmetizant și transfigurator. Fiecare realizează atunci că celălalt nu este o întruchipare perfectă a așteptărilor sale și, adeseori, cu aceeași dezinvoltură cu care odinioară îl împodobeau cu trăsături valorizante, acum îi atribuie defecte inexistente. Stadiul acesta alimentează și cele mai frecvente despărțiri; - etapa
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
calități inexistente în realitate, cu marginalizarea până la anulare a defectelor și diferențelor inerente; - etapa deziluziei, când „dușul rece” al realității cotidiene declanșează procesul de decristalizare. Atunci, partenerii își dezvăluie unul altuia profilul lor adevărat, lipsit de orice „smalț” cosmetizant și transfigurator. Fiecare realizează atunci că celălalt nu este o întruchipare perfectă a așteptărilor sale și, adeseori, cu aceeași dezinvoltură cu care odinioară îl împodobeau cu trăsături valorizante, acum îi atribuie defecte inexistente. Stadiul acesta alimentează și cele mai frecvente despărțiri; - etapa
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
Cyrulnik, 2006, p. 220), deoarece atunci când te predai tribunalului altuia, într-un fel nu îți mai aparții căci desecretizându-te, te supui celuilalt și devii vulnerabil. Dar, în același timp, îl implici pe acesta într-o legătură specială, țesută sub spectrul transfigurator al suferinței, care obligă biunivoc. Dacă în fața unei confesiuni, se reacționează cu sensibilitate, delicatețe și, mai ales, cu empatie, demersul în sine generează efecte pozitive imediate, chiar dacă ele nu sunt de durată. Psihologul american J. Pennebaker (apud Siegel, 2004) a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
subordonată, rugăciunea poate conecta ființa umană la ierarhiile celeste numai dacă individul reușește să se implice în actul respectiv cu integralitate și autentică devoțiune. Rostită detașat, mecanic, cu mintea transportată pe alte cărări, mai mult sau mai puțin cotidiene, valențele transfiguratoare ale rugăciunii sunt regretabil amputate. O investigație condusă de American Academy of Family Physicians (2001), semnalează că 96% dintre medicii de familie americani susțin rolul major pe care credința și speranța îl joacă în vindecare, de aceea majoritatea dintre aceștia
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pacientul să depășească faza în care era doar un umil sclav și cerșetor al propriului său trup în derivă, iar printr-o fisură a realității sale sumbre să poată privi mai sus, ca să deslușească noi înțelesuri. Aici trebuie căutată forța transfiguratoare a bolii și a suferinței, adică prilejul unei metanoia, a unui viraj spiritual. Această fastuoasă și întemeietoare alchimie lăuntrică este condiționată de nivelul său de credință religioasă, de aceea implicarea unui preot, evident, doar cu aprobarea pacientului, devine foarte utilă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
specifică bolii este bidirecționată, una tinde spre anihilare, cealaltă, dimpotrivă, aspiră spre revelarea de noi sensuri. Acest metabolism interior sugerează ambiguitatea funciară oricărei maladii sau, altfel spus, dublul ei potențial: unul traumatic și altul de ecloziune lăuntrică, datorită forței sale transfiguratoare. Ca urmare, depinde de fiecare om dacă va capitula împreună cu trupul lui macerat de boală sau, dimpotrivă, va prefera deplasarea pe verticală, pentru a mobiliza în slujba vindecării, energiile înalte ale psihicului și spiritului său. Important este să nu uite
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
lume și viață. Profundul impact formativ vizează și raportarea individului la moarte, deoarece după o asemenea luxuriantă experiență „îmi mor moartea”(cum se exprimă Levine, 2009, p. 24), adică frica de moarte se estompează considerabil, sau chiar dispare definitiv. Resursele transfiguratoare ale unui asemenea eveniment nu trebuie să surprindă din moment ce individul are revelația că viața continuă într un arpegiu mai înalt, când deși își abandonează trupul deteriorat și/sau ponosit, supraviețuiește totuși în plenitudinea realității sale subtile. Mai apoi, orice persoană
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
socialmente normativă. Ea poate avea expresie și eficacitate publică, dar nu mai oferă cadrul universului comunitar. Ignorată de extremiști fie ei adepți ai concepției seculare ori ai fundamentalismelor , distanța își păstrează, pentru persoana angajată spiritual, întreaga tensiune, capacitatea mobilizatoare, potențialul transfigurator. în zorii unei religii, distanța dintre divin și lume e resimțită ca acut mobilizatoare. Tensiunea care o animă, vectorul către termenul superior sînt atît de puternice încît aproape că scurtcircuitează distanța ; sînt gata să absoarbă comunitatea credincioșilor în lumina de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
îl reflectă. Pentru a vorbi despre relația dintre idei și existente, Platon a luat ca exemplu banalul pat. în creștinism, crucea, instrument al morții josnice, face direct prezentă geometria realului global verticala metafizică perpendiculară pe orizontala lumii îmbrățișată de puterea transfiguratoare a lui Dumnezeu. Relația de tip simbolic e mai subtilă decît cea cauzală, fiindcă poate convoca, în simultaneitate, oglindirile unui arhetip pe diverse planuri de realitate. Ea ne oferă, reunite, familii, corespondențe, ierarhii, structuri, înlănțuiri simbolice care traversează realul și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
trăsături antropomorfice ori sociomorfice. Desprinsă de simbolismul puterii, suveranitatea divinului rămîne să se reflecte în societățile noastre numai sub chipul autorității spirituale. Străină prin natura ei de forță, autoritatea spirituală se asociază strîns cu libertatea persoanei. Impune doar prin adevărul transfigurator pe care îl radiază, e respectată datorită consimțirii celor care recunosc în ea radiația adevărului și a dreptății. în lumile în schimb, modernitatea tîrzie pune autoritatea spirituală în fața provocării sau a șansei de a se manifesta fără coaja protectoare a
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
lumii, cît și (ca pînă acum) pentru a o nega. Nikolai Berdiaev vorbea despre două moduri de a fi ale lumii, de a fi în lume. Dar el indica în fond două perspective, opuse, asupra realului : cea obiectivantă și cea transfiguratoare. A doua nu însemna nicidecum evaziune, prezență eterată sau indiferentă față de imediat. Ea solicita, dimpotrivă, la maximum creativitatea și libertatea omului, puterea lui de a vindeca lumea de boala obiectivării, capacitatea de a o privi deja în lumina de dincolo
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei pentru destinul omului. Obiectivantă și normativă, ea luptă pentru legiferarea drepturilor individului, fără a-și permite să se intereseze de substanța persoanei, al cărei conținut fiecare este liber să și-l construiască după voie. Dacă e neangajată religios, perspectiva transfiguratoare își îndreaptă atenția spre încărcătura de absolut a umanului, spre categoriile universale pe care el le poartă în sine, care îl definesc, față de care este responsabil : rațiune, demnitatea persoanei, libertatea ei, capacitatea ei de a se întreba asupra adevărului, de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Unii membri ai intelighenției laice au privit în acea perioadă Biserica drept un azil pentru întrebările despre valorile absolute și adevărurile supreme, despre fundamentul moralității, care își exprimă dezacordul cu privire la statutul individului captiv. în sfîrșit, dacă e angajată spiritual, perspectiva transfiguratoare va constata, desigur, retragerea sensului religios din viața curentă și chiar din cadrele mentale ale individului modern. Dar nu va tematiza doar criza și pericolele provocate de această retragere, ci și șansele de exploatat, clarificările pe care ea le poate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de a-l poseda. Perspectiva obiectivantă e înclinată să cazeze adevărul în formulările propriei tradiții și, eventual, să interpreteze alte doctrine ca acceptări implicite ale acestor formulări. Dar, exclusivistă sau inclusivistă, ea mizează pe formă, posesiune, maniabilitate a adevărului. Perspectiva transfiguratoare e sensibilă la universalul adevărului viu, la transcendența lui atotcuprinzătoare, la responsabilitatea umană față de aceste calități. Ea află chiar în formulele doctrinei îndemnul de a merge pe drumul care le depășește în ceea ce ele au limitativ. Atentă la caracterul paradoxal
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
radiază lumina ei, dar de care ea nu e nici stăpînită, nici parcelată. Modernitatea tîrzie poate fi privită ca un spectacol al transcendenței care convoacă la transcenderea chipurilor ei limitative. Pentru perspectiva obiectivantă, acest spectacol poate părea dezolant. Pentru perspectiva transfiguratoare, el poate fi, cu tot discernămîntul necesar în privința puținătății, crizelor, sărăciei timpului nostru, un spectacol eliberator.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Însă incompletă: „Veninul strâns l-am preschimbat În miere, / Lăsând Întreagă dulcea lui putere. / Am luat ocara, și torcând ușure / Am pus-o când să-mbie, când să-njure”. Revolta și amarul nu s-au metamorfozat, așadar, integral prin puterea transfiguratoare a artei, dar prezența lor a devenit mai subtilă. Translația Între cele două planuri, cel real și cel imaginar, continuă și În ultima secvență din partea de mijloc a structurii motivului liric. „Am luat cenușa morților din vatră / Și am făcut
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]