96 matches
-
Fanning) și ale faioasei lui găști de la Mistery Inc: Fred (Freddie Prinze jr), Daphne (Sarah Michelle Gellar), Shaggy (Mathiew Lillard), Velma (Linda Cardellini). Ceea ce odinioară era, doar, apanajul filmelor de animație (animale vorbitoare cu gândire șI îndeletniciri umane, obiecte mișcătoare, transformisme de tot felul, etc), acum - grație computerului - le regăsim la tot pasul în filme jucate (adică cu actori în carne & oase). De aceea, sunt foarte la modă producții ce aduc pe ecran universul și personajele unor filme și/sau seriale
Trei filme de vacanță by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14883_a_16208]
-
bucureștean, cedează nervos, parchează, merge să bea o cafea, apoi își continuă drumul; performanța regizorală ține de fluența scriiturii și de capacitatea de a sugera, în cîteva minute, mai multe linii melodice - dinspre "trafic" înspre traficul existențial. Vive la différence! Transformism l'Almodovar Almodovar povestea că - fascinat de condiția unui personaj care își schimbă vîrsta și sexul - lucrează (sau se gîndește) acum la un scenariu în care un boxeur de 24 de ani se transformă într-o tînără de 23! Almodovar
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
mai spunem că e vorba de "întîmplări adevărate"; lumea și ziarele abundă în asemenea povești, pe muchia fină dintre sublim și ridicol; totul e cine și cum le citește; asta face diferența. Arta regizorală ține, într-un fel, tot de "transformism". Kusturica și opera Întrebat, la Cannes, dacă s-a gîndit vreodată să monteze și operă, Kusturica a răspuns că, întotdeauna, cînd face un film, se gîndește că montează o operă! E o cheie seducătoare de lectură a filmelor lui. Juriul
VIVE LA DIFFÉRENCE ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12801_a_14126]
-
între vorbe și fapte, cauze și efecte, premise și concluzii. Oameni aparent drăguți, manierați se dovedesc deodată niște fiare; după care tot ei, într-un alt moment de comportament aberant, se îmblânzesc, se umanizează, devin iarăși de nerecunoscut. Culmea acestui transformism, ce face imposibilă stabilirea unei axe a personajului, este Anton Crișan, ambițiosul director de Centrală și viitor ministru venit în inspecție la potemkiniadele de inox ale lui Rafiroiu; și care nu se lasă până nu și-o face metresă pe
Sectorul suflete (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8780_a_10105]
-
5-a, op.26 este descrisă de autor ca "o simfonie heraclitică, dacă se poate spune astfel, din care fiecare grup de 2-3-măsuri ar putea lua loc într-o piesă de tip tradițional, dar al cărei întreg este insolit prin transformismul nedezmințit, în primul rând. Ceea ce conferă lucrării un caracter de aventură spirituală trăită ca atare în cursul compoziției și având valoare de simbol pentru întreaga cultură, văzută global (pag.76). Despre Simfonia a 6-a "Culori", op.28 "ar fi
Opt simfonii și un poem by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9036_a_10361]
-
Balotă îi vorbește despre „pace" (întrebîndu-l „suav" dacă este „contra păcii" — p. 161) — ceea ce face să fie considerat de tînăru-i prieten un act de „oportunism". Și „Nego", și Balotă se îndepărtează de Tudor Vianu — pe drept sau nu. Bănuieli de „transformism", de „capitulare", de trecere în tabăra „oficială" pe care ei o combăteau — pluteau în aer, în jurul Maestrului. Ion Vianu relatează o ultimă întîlnire dintre „Nego" și Profesor (p. 151152). Cînd primul îi atrage atenția că este „necinstit să ocultezi crimele
Vianu și Vianu (I) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/6060_a_7385]
-
vine nu numai pe bază documentară, ci și din familie, este vorba despre propria sa familie. Ampla documentare asupra duplicității lui Malaparte relevabilă în bibliografia utilizată de istoric face indeniabil oportunismul scriitorului italian, oportunism ridicat la rang de doctrină "il transformismo". Scriitorul își scria reportajele de pe frontul de Est, din stepele înghețate ale Rusiei, sub soarele Mediteranei în insula Capri, așa cum devine maoist imediat după război executând o vizită în China, ceea ce nu-l împiedica să solicite prezența Papei pe patul
Călătoria lui Malaparte by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6700_a_8025]
-
a fost un proiect care a eșuat. Pornind de la această afirmație Gramsci a introdus în spațiul teoretic mai multe concepte cum ar fi: "blocco storico" (blocul istoric), "mâncata rivoluzione agraria" (lipsa revoluției agrare), "questione meridionale" (chestiunea meridionala), "hegemonia" (hegemonia), "trasformismo" (transformism), "rivoluzione passiva" (revoluția pasivă) sau "rivoluzione senza rivoluzione" (revoluție fără revoluție). Concluzia cercetării este că întreaga gândire gramsciană are ca scop demonstrarea cauzelor și a mecanismelor care au condus la eșecul proiectului statului italian modern odată cu "predarea" instituțiilor în manile
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
a fost un proiect care a eșuat. Pornind de la această afirmație Gramsci a introdus în spațiul teoretic mai multe concepte cum ar fi: "blocco storico" (blocul istoric), "mâncata rivoluzione agraria" (lipsa revoluției agrare), "questione meridionale" (chestiunea meridionala), "hegemonia" (hegemonia), "trasformismo" (transformism), "rivoluzione passiva" (revoluția pasivă) sau "rivoluzione senza rivoluzione" (revoluție fără revoluție)5. Gramsci folosește aceste concepte pentru a identifica și analiza elementele constitutive ale proiectului politic impus de liberalii democratici întregii societăți italiene, actorii politici, metodele folosite etc. Autorul sard
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
judiciare""14. b) eșecul proiectului de modernizare impus de liberalii democratici, a condus la apariția fascismului italian. Fază intermediară pe care regimul politic italian l-a cunoscut în perioada risorgimentală ce a favorizat după încheierea Primului Război Mondial apariția fascismului a fost transformismul. Acesta a fost o practică politică care a substituit legitimarea reprezentanților politici ai națiunii de către cetățeni, în baza unui vot acordat în baza unor programe și ideologii politice, cu un sistem bazat pe principiul subordonării de tip clientelar, în care
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ca scop să explice rezultatul politicii moderaților de a păstra cadrele legitimității în rândul unor cercuri restrânse, prin refuzul acordării dreptului de vot direct și liber exprimat mării mase a populației. Abordarea teoretică pe care Gramsci o folosește atunci cand analizează transformismul este complexă, deoarece folosește argumente ce provin din analiza fenomenului risorgimental. Astfel, conceptele de hegemonie, intelectuali sau revoluție pasivă au fost folosite în studierea transformismului. Pentru Gramsci, transformismul reprezintă absorbirea progresivă din partea blocului moderaților nu numai a grupurilor aliate, ci
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
liber exprimat mării mase a populației. Abordarea teoretică pe care Gramsci o folosește atunci cand analizează transformismul este complexă, deoarece folosește argumente ce provin din analiza fenomenului risorgimental. Astfel, conceptele de hegemonie, intelectuali sau revoluție pasivă au fost folosite în studierea transformismului. Pentru Gramsci, transformismul reprezintă absorbirea progresivă din partea blocului moderaților nu numai a grupurilor aliate, ci și a celor adversare. Această politică s-a manifestat în plan parlamentar 15. Astfel, teoreticianul sard a criticat transformismul deoarece acesta împiedicase punerea în practică
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
mase a populației. Abordarea teoretică pe care Gramsci o folosește atunci cand analizează transformismul este complexă, deoarece folosește argumente ce provin din analiza fenomenului risorgimental. Astfel, conceptele de hegemonie, intelectuali sau revoluție pasivă au fost folosite în studierea transformismului. Pentru Gramsci, transformismul reprezintă absorbirea progresivă din partea blocului moderaților nu numai a grupurilor aliate, ci și a celor adversare. Această politică s-a manifestat în plan parlamentar 15. Astfel, teoreticianul sard a criticat transformismul deoarece acesta împiedicase punerea în practică a soluțiilor revoluționare
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
pasivă au fost folosite în studierea transformismului. Pentru Gramsci, transformismul reprezintă absorbirea progresivă din partea blocului moderaților nu numai a grupurilor aliate, ci și a celor adversare. Această politică s-a manifestat în plan parlamentar 15. Astfel, teoreticianul sard a criticat transformismul deoarece acesta împiedicase punerea în practică a soluțiilor revoluționare pentru rezolvarea oricărei probleme acute cu care națiunea italiană se confruntase 16. Rezultatul acestei "direcții" exercitate de moderați a fost caracterul "pasiv" al revoluției italiene 17. Pe parcursul acesteia, elitele moderate au
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
a rolului Bisericii în Italia și în întreaga lume, că politica urmată de Cavour să fi fost singura posibilă la acel moment istoric. "...se poate spune că întreaga perioadă din istoria statului italian, de la 1848 încoace a fost caracterizată de transformism ... În acest sens, direcția politică a devenit un aspect al funcției de dominare, deoarece absorbirea elitelor grupurilor inamice conduce la decapitarea acestora și anihilarea lor, adesea pentru o perioadă lungă de timp. În politica promovată de moderați apare foarte clar
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
cavourismului, au pătruns în cadrul grupurilor moderate tot mai multe elemente ce activaseră anterior în cadrul Partidului Acțiunii, ceea ce a condus la lichidarea neoguelfismului și la sărăcirea mișcării mazzinienilor. Iar desigur, acest proces a fost momentul zero ce a declanșat ulterior fenomenul transformismului 20. Analizând politică moderaților, se poate observa foarte clar că se poate și în același timp este obligatoriu să existe o activitate cu caracter hegemonic înainte de cucerirea puterii însă, în același timp, trebuie să se ia în considerare că exercitarea
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
de opoziție politică și socială nu s-au putut exercita fără sprijinul tacit sau activ al autorităților locale și centrale ale statului. Criza economică și socială promovată de consecințele desfășurării Primului Război Mondial șubrezise foarte mult plăpândele instituții ale statului italian. Sistemul transformismului și efectul nociv al acestuia reprezentat de clientelismul politic a paralizat la nivel local instituțiile de forță ale statului, deoarece acestea erau obișnuite să aștepte ordinul venit pe linie ierarhică de la nivel central. Lipsa unei atitudini clare, de respingere a
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
în abordarea gramsciană deoarece, prin intermediul acestui concept teoreticianul sard reușește să realizeze o teorie prin care a demonstrat că particularitățile istorice și geopolitice care au condus la apariția statului modern italian, menținerea raportului de inegalitate dintre Nord și Sud, introducerea "transformismului" de către guvernele liberale de drapta sau de stânga din peninsulă ca modalitate de a controla decizia politică la nivelul puterilor executive și legislative a condus la o pervertire a valorilor modelului ideal al "statului modern". Din acest motiv, distrugerea echilibrelor
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
predicile acestui ciclu sunt rodul cercetărilor și al lucrărilor autorului, care însumau mai multe studii și chiar cărți, așa după am mai spus și în rândurile omagiale de mai sus, după cum ar fi: Studiul din anul 1940 intitulat “Creație, evoluție, transformism” în Omagiul Î.P.S. Mitropolit Nicolae Bălan sau “Religie și caracter. Contribuțiuni la cunoașterea și predarea religiei în epoca adolescenței” (1944), “Exorciștii în Dreptul Bisericii” (1945), “Adevărul ortodox și greșeala sectară despre Sfânta Tradiție” (1943), “Cartea în slujba păstoririi creștine” (1947
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
predicile acestui ciclu sunt rodul cercetărilor și al lucrărilor autorului, care însumau mai multe studii și chiar cărți, așa după am mai spus și în rândurile omagiale de mai sus, după cum ar fi: Studiul din anul 1940 intitulat “Creație, evoluție, transformism” în Omagiul Î.P.S. Nicolae Balan sau “Religie și caracter. Contribuțiuni la cunoașterea și predarea religiei în epoca adolescenței” (1944), “Exorciștii în Dreptul Bisericii” (1945), “Adevărul ortodox și greșeala sectară despre Sfânta Tradiție” (1943), “Cartea în slujba păstoririi creștine” (1947). Pe lângă
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
trecere cu vederea care pare să arunce descrezarea asupra unei serii de științe naturale și să le excludă, pentru a zice astfel, din domeniul explorării adevărului. Astfel nu se găsește, În cartea pe care o analizăm, nici un capitol consfințit geologiei, transformismului, tot atât de puțin cât și disciplinei care leagă dezvoltarea materiei de istoria omenirii, adică preistoriei. Ce Împrejurare a putut să motiveze această excludere a domeniului Întreg al transformărilor materiei, a istoriei acestei dezvoltări uriașe din care a ieșit lumea materială pe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ce Împrejurare a putut să motiveze această excludere a domeniului Întreg al transformărilor materiei, a istoriei acestei dezvoltări uriașe din care a ieșit lumea materială pe care o avem sub ochi? Iată ceea ce nu putem Înțelege. Căci doar geologia și transformismul pot și ele năzui la titlul de știință, tot atât de bine ca și științele biologice și, desigur, cu mai mult drept decât științele medicale. Metoda Însă de care se folosesc științele acestea ale dezvoltării materiale este de o cu totul altă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dat mult mai mult de spicuit pentru minte decât acela al științelor care, mai mult sau mai puțin, nu fac decât a repeta aceleași proceduri. Nu se pot privi ca Îndestulătoare cele câteva pagini pe care dl. Giard le hărăzește transformismului În capitolul său asupra morfologiei (pp. 159-165), dar În care d-sa nu atinge metodele speciale ce trebuie aplicate pentru a fixa principiile după care ființele s-au dezvoltat. Dar numele chiar al geologiei nu se regăsește În tot cursul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dată (p. 322) și atunci Încă este amintit de istoricul G. Monod, vom vedea În curând În ce scop, pe când oamenii de știință Îl trec cu totul cu vederea. Întrucât nu putem admite că lăsarea pe dinafară a geologiei, a transformismului și a preistoriei să fi fost datorită unei scăperi din vedere, credem că științele dezvoltării materiale au fost Înadins Înlăturate. Pentru ce și În ce scop, iată ce rămâne pentru noi o taină. Dintre științele faptelor spiritului, găsim iarăși că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
dar care posedă un caracter comun, acela de a nu mai exista, de a fi dispărut: realitatea trecută. Aceasta poate fi sau de natură intelectuală și studiată de istoria omenirii, sau de esență materială și alcătuind obiectul geologiei și al transformismului, cu veriga care leagă aceste două domenii ale transformării: preistoria. Pentru punctul de vedere metodologic În care se pune lucrarea pe care o analizăm, studiul domeniului transformării putea să capete o Însemnătate deosebită; căci este Învederat că stabilirea adevărului asupra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]