1,896 matches
-
20 de autori români (cu câte 10.000 de semne alese de ei din propriile opere), 17 autori maghiari transilvăneni de azi, istoria de 140 de ani a teatrului idiș în România și un ierarh-cărturar pionier al tiparului românesc de acum trei secole sunt protagoniști ai celor patru noi apariții lansate de Institutul Cultural Român în cadrul Târgului Internațional Gaudeamus, desfășurat
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS by http://uzp.org.ro/noi-aparitii-editate-de-institutul-cultural-roman-lansate-la-targul-international-gaudeamus/ [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
Banca Românească din București; - Banca Țărănească din București; - Banca de Scont a României din București; - Banca Viticolă a României din București; - L. Berkovitz Banquer din București; - Creditul Extern din București; - Creditul Tehnic din București; - Creditul Minier din București; - Creditul Tehnic Transilvănean din București; - Industria Ardealului din Brașov. În baza Decretului Lege nr. 2447/1920 și al J.C.M. nr. 3943/1920, Guvernul Român a emis la 12 ianuarie Autorizația de Funcționare a noii societăți miniere „SOCIETATEA ANONIMĂ ROMÂNĂ PETROȘANI”, cu sediul la
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
Constantinescu Inginer, Inspector general; Francois Chorin junior Director general societatea Salgotarjan; ADMINISTRATORI: Al. G. Alexandridi Fost Secretar General în Ministerul de Finanțe; Virgil Alimănișteanu Inginer minier, administrator delegat al Creditului Minier; Andrei Bârzeșanu Președintele Consiliului de Administrație al Creditului Tehnic Transilvănean; Tiberiu Eremia Inginer, Administrator al societății Creditul Tehnic; Henry Fellner Industriaș; Gustav Gratz Fost Ministru de Stat în Ungaria; Victor Miclescu Administrator al Băncii Agricole, avocat, fost deputat; C. P. Olănescu Fost Ministru, fost Președinte al Camerei; Em. Pantazi Avocat
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
după război, producția extrasă din minele societății a fost de numai 547.424 tone, realizată cu 7180 muncitori, iar în anul 1920, cu 3951 muncitori s-a realizat o producție de doar 508.210 tone cărbune. Febra revoluționară a muncitorilor transilvăneni dintre anii 1918 și anul 1920 a cuprins și Valea Jiului unde puterea a fost preluată de către Consiliile Muncitorești. Printre primele măsuri luate pentru protecția muncitorilor s-a numărat organizarea activităților productive la mine pe trei schimburi de lucru cu program
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1448749663.html [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
cunoscută și aplicată la noi în școala grecească de către Dimitrie Vilie, în perioada 1805-1815. De la acesta a învățat-o Ion Heliade-Rădulescu, care o va introduce în prima clasă lancasteriană deschisă în 1822, și care apoi, va fi însușită de către dascălul transilvănean refugiat, Aaron Florian și aplicată în școala de la Golești în 1827. Cea din urmă va fi o școală de obște iar întemeietorul ei a fost luminatul și progresistul boier Dinicu Golescu. Aici vor fi fi participat și tineri din Rucăr
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
sănătos și mai trainic, înfruntând gustul actual și vremea cu schimbările ei capricioase și făcând, din ce în ce mai mult, fala limbii noastre românești - un volum de «Balade și idile», de George Coșbuc”. Poezia lui „In opressores” „circulă în foi volante printre cititorii transilvăneni”. Într-un articol calomnios, Grigore Lazu, grefier judecătoresc la Piatra, îl acuză pe Coșbuc de plagiat „contestându-i originalitatea” unor poezii din volumul „Balade și idile”, avându-i alături (parcă nici nu se putea altfel!) pe Anton Bacalbașa și pe
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
culorile României. TOTUL A ÎNCEPUT CU UN FESTIVAL EXCELENT De loc din Sfântu Gheorghe, Levente Fazakas și ceilalți colegi ai săi, unguri și români,au pus pe scena de la ”Hungarian Heritage” un spectacol de zile mari. Muzica, dansurile și tradițiile transilvănene i-au atras și pe români, americani și alte nații în cortul unde s-a desfășurat programul artistic timp de câteva zile.Deși încorporate drept tradiții ungurești, dansurile și cântecele puse în scenă în capitala americană au amintit românilor de
UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
-
anumită stabilitate în zonă, ce îi permite voievodului punerea în aplicare a mărețului plan de a cuceri Transilvania și Moldova și de a înfăptui unirea tuturor teritoriilor locuite de populație de origine română. În anul 1599, în bătălia împotriva principelui transilvănean Andrei Báthory, găsește sprijin și în rândul iobagilor secui din zona Mureșului, care își revendicau dreptul la dezrobire promis de principele Transilvaniei. După victoria de aici și intrarea triumfală în Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599, Târgu-Mureșul va fi printre
DUMNEZEU A VRUT ,CA ODATĂ CU CAPUL, SĂ FIE CINSTIT ŞI TRUPUL... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dumnezeu_a_vrut_ca_odata_cu_al_florin_tene_1374591276.html [Corola-blog/BlogPost/364188_a_365517]
-
al unui trecut ce se cere cunoscut. Nu ne punem întrebarea cum și prin eforturile cui ajunge ea la noi deja de douăzeci de ani. Probabil, nici pentru cei care perpetuează tradițiile revistei, fondate în octombrie 1918 de ilustrul cărturar transilvănean Sextil Pușcariu, acesta nu-i lucrul cel mai important. Principalul pentru colectivul de redacție este ca publicația să-și urmeze obiectivul prioritar propus de la primii pași - recuperarea adevărului istoric privind trecutul și prezentul Bucovinei, a valorilor culturale, religioase, a tezaurului
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE by http://uzp.org.ro/glasul-bucovinei-doua-decenii-de-rezistenta-si-tenacitate/ [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > LECȚIE DE ISTORIE TRANSILVĂNEANĂ Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului La 21 octombrie, Biserica Ortodoxă, în mod special, ortodocșii din Transilvania, îi prăznuiesc pe Sfinții Mărturisitori Transilvăneni Visarion, Sofronie, Oprea și pe Ioan din Galeș
LECŢIE DE ISTORIE TRANSILVĂNEANĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1445420824.html [Corola-blog/BlogPost/378417_a_379746]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > LECȚIE DE ISTORIE TRANSILVĂNEANĂ Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1755 din 21 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului La 21 octombrie, Biserica Ortodoxă, în mod special, ortodocșii din Transilvania, îi prăznuiesc pe Sfinții Mărturisitori Transilvăneni Visarion, Sofronie, Oprea și pe Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, preoți mărturisitori și trăitori în veacul al XVIII-lea. Pentru a înțelege mai bine locul, rolul și importanța jertfei mucenicești a Sfinților Cuvioși și Mărturisitori Transilvăneni în cadrul
LECŢIE DE ISTORIE TRANSILVĂNEANĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1445420824.html [Corola-blog/BlogPost/378417_a_379746]
-
Mărturisitori Transilvăneni Visarion, Sofronie, Oprea și pe Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, preoți mărturisitori și trăitori în veacul al XVIII-lea. Pentru a înțelege mai bine locul, rolul și importanța jertfei mucenicești a Sfinților Cuvioși și Mărturisitori Transilvăneni în cadrul Ortodoxiei și, nu numai, vom readuce în atenția cititorilor cadrul istoric în care au avut loc evenimentele respective. Începând cu anul 1694 în Principatul Transilvaniei se instaurează, treptat, regimul austriac al Habsburgilor, principe fiind Mihail Apaffi. Din ianuarie 1699
LECŢIE DE ISTORIE TRANSILVĂNEANĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1445420824.html [Corola-blog/BlogPost/378417_a_379746]
-
din Galeș s-a numărat printre fruntașii acțiunilor de apărare a Ortodoxiei în Transilvania, care, din păcate, este arestat și întemnițat la Sibiu, după care dus la închisoarea Gratz, unde a și murit ca mărturisitor. Așadar, Sfinții Cuvioși și Mărturisitori Transilvăneni, Visarion, Sofronie, Oprea, Ioan și Moise, constituie un model de mărturisire, de trăire și apărare a credinței ortodoxe, un imbold în conștiința poporului credincios, o pildă grăitoare pentru generațiile care vor veni și, nu în ultimul rând, o adevărată lecție
LECŢIE DE ISTORIE TRANSILVĂNEANĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1445420824.html [Corola-blog/BlogPost/378417_a_379746]
-
apărare a credinței ortodoxe, un imbold în conștiința poporului credincios, o pildă grăitoare pentru generațiile care vor veni și, nu în ultimul rând, o adevărată lecție de istorie care nu trebuie uitată niciodată. Ștefan Popa Referință Bibliografică: Lecție de istorie transilvăneană / Ștefan Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1755, Anul V, 21 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ștefan Popa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LECŢIE DE ISTORIE TRANSILVĂNEANĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1445420824.html [Corola-blog/BlogPost/378417_a_379746]
-
nu este, unde pleacă, dacă pleacă?! E o dragă artistă a cântecului numai din duh! A frumosului numai din sfânt, a dragostei numai din jertfă, a românilor numai olteni, a românilor numai mehedințeni, a românilor numai moldoveni, a românilor numai transilvăneni, a românilor numai dobrogeni, a românilor numai români în suflet, dacă viețuiesc în România, ori-de-unde și din ce neam s-ar trage...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Angelica Stoican. Artistă a cântecului numai din duh / Aurel
ANGELICA STOICAN. ARTISTĂ A CÂNTECULUI NUMAI DIN DUH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1395511437.html [Corola-blog/BlogPost/354978_a_356307]
-
loc al pământului decât cel în care viețuise până atunci, probabil că titlul volumului meu ar suna cam așa: „Curajul are un singur nume - Paul Goma...” Deoarece cum s-ar traduce mai bine atitudinea copilului de nouă ani din satul transilvănean Buia, care și-a cerut cu vehemență dreptul său firesc la libertate, pentru ca, patru ani mai târziu, tot el să își găsească puterea interioară de a înfrunta organul de Securitate sibian cu scopul de a-i fi eliberați grabnic părinții
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
cel care și-a asumat mânuirea camerei de filmat, Marian Moșneagu. Nu ezit să reiterez afirmația că de la Benone Neagoe am învățat și savurat unele dintre secretele realizării reportajelor de televiziune, aidoma untului întins pe o felie mare de pâine transilvăneană, el fiind din inima plaiurilor de peste munți. De Gabriel Cobasnian m-a apropiat o altă misiune, executată în Irak. Unde cineastul echipat în uniforma de campanie se scula înaintea răsăritului de soare, pentru a imortaliza primele raze de lumină pogorâte
Ecou la : Afganistan, un tărâm al contrastelor by http://uzp.org.ro/ecou-la-afganistan-un-taram-al-contrastelor/ [Corola-blog/BlogPost/93109_a_94401]
-
La Sfântu Gheorghe din Secuime, Filmul, Fotografia și Artele vizuale vor fi vedetele Anului cultural 2016, pe care autoritățile locale l-au declarat Anul Imaginii. Deschiderea oficială a Anului Imaginii se va produce pe 20 februarie 2016, la Centrul Artistic Transilvănean, cu vernisajul Expoziției unei celebre artiste, despre ale cărei lucrări, marele maestru al artei fotografice mondiale, André Kertész, spunea : „niciodată nu am văzut clipă experimentata și captata pe film cu o mai mare intimitate și omenie”. Este vorba de Sylvia
Sylvia Plachy deschide Anul Imaginii la Sf. Gheorghe cu o Expoziţie în premieră mondială by http://uzp.org.ro/sylvia-plachy-deschide-anul-imaginii-la-sf-gheorghe-cu-o-expozitie-in-premiera-mondiala/ [Corola-blog/BlogPost/92589_a_93881]
-
ora 12.00, Sala Acvariu Vernisaj Cruci de punte - instalație Paul Balaci, crucer din satul Sălcia, Dolj Expoziție deschisă până la 14 septembrie 9 septembrie 2011, ora 15.00, Sala Multimedia (Școală Satului) Vernisaj Mărturii materiale ale organizării sociale a sașilor transilvăneni din zona Mediașului. Bresle. Vecinătăți. Frații Expoziție organizată de Muzeul Municipal Mediaș Expoziție deschisă până la 13 noiembrie 9 septembrie, ora 17.00, Sala Irina Nicolau Vernisaj Portret / Atelier Corina Petculescu, expozeu vizual Expoziție deschisă până la 6 octombrie 10 septembrie, ora
LIA-ALEXANDRA HUSAR: ZILELE MUZEULUI TARANULUI 2011 de LIA ALEXANDRA HUSAR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Lia_alexandra_husar_zilele_muzeului_taranului_2011.html [Corola-blog/BlogPost/356202_a_357531]
-
penală (vezi procesul Nana). Și vă mai mirați că economia se dezvoltă negativ? Ei bine transilvănenii doresc o dezvoltare economică pozitivă și au dovedit că pot să o facă. Preluând eventuala inițiativa reușită a Scoțienilor devenită precedent demn de urmat, Transilvănenii cetățeni români de toate etniile vor pretinde dreptul constituțional de ași spăla singuri rufele murdare. Dar nu înainte de a face încercarea prilejuită de candidatura unui Transilvănean la Președinția Țării. Poate electoratul țării va aprecia examenul dat de domnul Johanis prin
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
macaroana fandositului ăla ce-a câștigat! Acum puterea era la noi, reprezentanții celor mulți și umili, nu la ăia!... Bătrânul este mâhnit. Când a intrat în partidul domnului Dan, era sigur că va ajunge parlamentar și va scăpa de urbea transilvăneană care nu-i mai poate oferi nimic. Și iată, acum, el, ditamai Ioan Lădaru, șeful local al partidului săracilor, în loc să fie lăsat să-și lingă rănile după înfrângerea rușinoasă, trebuie să-l consoleze pe mucosul acesta, despre care știa de la
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 by http://confluente.ro/Voichita_palacean_veres_voichita_palacean_veres_1371531112.html [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
baza de documente istorice, prin competenta și pertinenta lor interpretare oferită, pentru cunoaștere, învățătură și răspândire. Referitor la Transilvania, autorul ne prezintă trei subcapitole, intitulate pe rând: „Prima campanie transilvaneană 1918-1919”, „A doua campanie transilvaneană 1938-1940” și „A treia campanie transilvăneană 1944-1946”, campanii în care ungurii revizioniști au avut ca aliat principal Rusia lui Lenin și Stalin. Autorul nu se oprește la ele ci, din nou tot atât de documentat, ne prezintă continuitatea revizionismului unguresc, prin orice mijloace, în problema Transilvaniei până în zilele
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
evrei și aproape 200.000 diferite alte etnii. Aceste numere de recensământ, rotunjite la urmă în plus, arată elocvent în procentaje că: românii erau mai mult de jumătate din populație cedată, pe când ungurii abia că ajungeau o cincime din populația transilvăneană! Dacă se adaugă, cum corect se obișnuiește, și datele istorice ale atestării vechimii populaților în acel teritoriu, este clar că a fost un dictat prin forță, profund nedrept. Iar dacă cunoaștem în amănunt evenimentele din jurul și timpul dictatului, soarta românilor
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
române ani de zile în această majoră problemă au dus la Dictatul de la Viena. Atunci, în al doisprezecelea ceas s-au trezit, speriați. S-au trezit degeaba. Așa se vor trezi într-o zi și actualii guvernanți. A treia campanie transilvăneană 1944-1946 (paginile 141 - 189) Ianuarie 1943 a fost placa turnantă a frontului în Rusia. Contraofensiva Armatei Roșii a fost nimicitoare pentru armatele germane, italiene, române și ungurești. Germanii au pierdut 450.000 de combatanți la Stalingrad iar Ungaria aproape 150
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]
-
teritoriile câștigate prin arbitraje. Serviciile speciale și diplomația ungurească au căutat, cu asiduitate și reușit, să se apropie de Moscova prin legăturile comuniste rămase de la Bela Kun, prin fabricarea unor falși comuniști de conjunctură, prin manipulări parșive și delațiune. Baronul transilvănean Ede Atzel, comandantul „Rongyos Gárda” (Garda zdrențuroșilor) cea mai reacționară și brutală formațiune anti-românească, era unul dintre oamenii de încredere a lui Horthy, și a fost trimis la Moscova, în secret, unde a luat contact cu șeful spionajului militar, generalul
LARRY L. WATTS: „FEREŞTE-MĂ, DOAMNE, DE PRIETENI ... ” de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Considerabile_documente_si_idei_larry_l_watts_fereste_ma_doamne_de_prieteni_.html [Corola-blog/BlogPost/351137_a_352466]