552 matches
-
Ion Buzași Istoricii literari vorbesc despre pașoptiștii transilvăneni ca de a doua generație a Școlii Ardelene, în sensul că există între aceste momente culturale o continuitate de idealuri: cultul pentru latinitate și mândria originii noastre romane, dar și datoria luminării poporului pentru emanciparea lui socială și națională. Acestea
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
Mircea Mihăieș Ca ardelean și ca urmaș al celor mai „fundamentaliști” dintre transilvăneni, moții, nu cunosc spaimă superioară aceleia provocate de co-sângenii mei când fac pe subtilii. Chiar dacă unii dintre noi sunt talentați la jocul cu mărgelele de cuvinte, o dau sistematic în bară când încearcă să scoată efecte etice din osârdia retorică
Dublu Dinescu și simplu Nistorescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13540_a_14865]
-
dacă interesele de imagine electorală o cereau. Culmea e că, peste toate, plutea elegant, și dezinteresat ?, dorința să-i convingă de acest adevăr pe răzeșii de pe cele două maluri ale Milcovului (secat acum “dintr-o sorbire” de ger), și pe transilvăneni, dar minus consiliul secuimii care tocmai elabora constituția, drapelul și capitala provizorie la Budapesta a noului stat intracarpatic. Oricum, pe răzeși nici nu-i tenta “sorbitul” Milcovului, fiindcă nu mai prea aveau după ce bea apă... Așadar, Domnul, în urma informației primite
Omătul, demnitarii și Hora Unirii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13149_a_14474]
-
Cluj, la Timișoara, la Oradea sau la Satu Mare și viceversa, prilej cu care muzeele tind să se intoxice cu propriul lor triumf, pe piața de artă lucrurile sunt aduse brusc la scara lor adevărată. În București și în împrejurimi interbelicul transilvănean este asociat mecanic școlii maghiare și are în mod strict atîta căutare cîte șanse are de a fi repatriat profitabil, iar în spațiul bănățeano-transilvănean, cu excepția cîtorva nume legendare, pictura sudică nu are nici o trecere. Această situație aberantă a dus la
Artiști din Transilvania by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13224_a_14549]
-
spion (p. 151), acuză ce i se părea "de-o nedreptate revoltătoare" (p. 152). Un prieten avocat îi expune logica suspiciunilor, cărora le-a căzut din nou victimă: "(") toate aparențele sunt împotriva ta. Și lumea judecă după aparență totdeauna" Tu, transilvănean, ai rămas totuși în teritoriul ocupat, ai așteptat venirea dușmanului. Asta înseamnă că nu ți-a fost frică de el, ceea ce iarăși înseamnă că aveai motive să nu-ți fie frică. Ce motive? Aici e întrebarea. Unii vorbeau așa, alții
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (III) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12812_a_14137]
-
opinia despre trupa germană de la Teatrul Național. Nenorocirea nu așteaptă prea mult și ea i se trage de la cearta cu un scriitor, Henric Adler, care pornește împotriva lui o campanie din ce în ce mai perfidă, până la a-i reproșa "rușinea de a fi transilvănean". Denunțul de care Remus Lunceanu s-a temut vine și "poliția de siguranță" e pe urmele lui. Speră să se poată "strecura" (p. 71), se iluzionează că ar exista o scăpare, deși va intra inevitabil în Gura lupului (e titlul
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
consacrat mulți ani din viață. România stă la temelia științei aviației mondiale. Ne-am Înscris și ne-am afirmat pe cerul lumii prin stele ca Vlaicu și Vuia, prin Coandă, care lansează primul În lume ideea „avionului fără elice”, prin transilvăneanul Herman Oberth, autorul proiectului primei rachete, care, cu tot numele său nemțesc, s-a considerat român până la moarte - și român a fost, prin Gogu Constantinescu, părintele sonicității mondiale. România stă, de asemenea, la temelia creări i pr imei compani i
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
când acestea se păreau închise față de orice suflu înnoitor", ECR, p. 8). În aceste condiții, sinteza propune, pentru prima parte, o abordare a atitudinilor antieminesciene, din cele două centre, bucureștean (Hasdeu, Pantazi Ghica, Gellianu-Anghel Demetriescu, Petre Grădișteanu, Gherea), și cel transilvănean (Al. Grama, Aron Densușianu), pentru ca partea a doua, mult mai elaborată, să avanseze structuri paradigmatice mult mai largi, cu o aplicată metodă de catalogare și clasificare (critică estetică, semănătoristă, impresionistă, critica formei și a configurației). Răspunsul istoricului literar pentru prima
Centenar Dimitrie Popovici - Receptarea lui Eminescu by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/14651_a_15976]
-
fusese ea "mama răniților"? Vizitând Iașiul, "bunul și bătrânul Iași, atât de drag sufletului său", "orașul lacrimilor", își aduce aminte de zilele grele din timpul războiului. Regina se referă când și când la oamenii și viața politică, îndeosebi la "vanitoșii" transilvăneni care se considerau superiori confraților din Regat, mai ales în privința moralității, ceea ce nu prea se confirma. Suverana caută să-i împace, precizând cu reproș că "pentru ei (pentru ardeleni, n.m.) am intrat noi în război". Și mai prezentă în paginile
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
iar ceremonia încoronării să se continuie afară, în fața bisericii, "sub pretextul că de acolo poate fi văzută de tot poporul". Ferdinand a adăugat că el își poate pune singur coroana pe cap. Intră acum în joc ambițiile politice în privința protocolului. Transilvănenii, Partidul Național (Iuliu Maniu), precum și țărăniștii lui Ion Mihalache, aflați în opoziție, anunță că nu vor participa la încoronare. La fel, Averescu. Acesta nu voia să stea la o masă cu Brătianu. în fine, politicianismele de totdeauna. Cum arăta coroana
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
să stea la o masă cu Brătianu. în fine, politicianismele de totdeauna. Cum arăta coroana Reginei, descrisă de însăși autoarea însemnărilor zilnice: "Este făcută din aur din Transilvania, după un model foarte vechi, aurul fiind dăruit, în mod special de către transilvăneni. Este desigur foarte frumoasă și foarte potrivită ca formă, dar cântărește peste un kilogram. A fost lucrată la Paris, la Maison Falize, care a lucrat mai demult coroanele pentru Maison de France, pentru foștii regi." Forma era inspirată din vechile
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
principate române pentru a contracara presiunea otomană tot mai mare. Ștefan cel Mare, Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș au creat în sec. XV frontul antiotoman. Încercări de unire au făcut, de asemenea, domnitorii Petru Rareș (1541) (în această perioadă transilvăneanul Nicolaus Olahus (Valahul) scria despre „...unitatea de neam, origine, limbă și obiceiuri a românilor din cele trei principate românești”) și Ioan Vodă cel Viteaz (1574). Realizarea acestui vis de secole al tuturor românilor, fie și de scurtă durată, a fost
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
cele mai cuprinzătoare conștiințe ale timpului său, ne interesează astăzi mai mult ca legendă decât ca operă. Ediția Stelei Toma ne dă o idee convingătoare despre coordonatele multiple ale activității unui savant și scriitor reprezentativ pentru secolul al XIX-lea transilvănean. Ceea ce echivalează cu acreditarea unei legende.
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
secole, M.M. toarnă efigii de bronz lui Rebreanu și Agârbiceanu, lui Pavel Dan și Lucian Blaga, pe o cale care a însemnat, în fapt, devenirea României spirituale moderne. Așa, ni se înfățișează un Agârbiceanu legat deopotrivă de epicul și liricul transilvănean, cu eroi triști, mâncați de necazuri, copleșiți de cotidianul gri al unei existențe nenorocite, dar blânzi și chiar generoși uneori, pe calea morții lente spre care pășesc implacabil. Așa, ni se explică un Pavel Dan care parcă ridică-n lună
La aniversară: Mircea Muthu, transilvanul by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/2814_a_4139]
-
supraviețuirea lor după 17 iulie 1918. Vineri, 18 iulie PRIMUL PatriarH AL B.O.R. Cu 135 de ani în urmă s-a născut Miron Cristea (Elie Cristea), primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (1925 - 1939). A contribuit la lupta românilor transilvăneni pentru emancipare națională. A făcut parte din Regență între 1926 și 1930, iar în timpul dictaturii carliste, în 1938, a fost desemnat să formeze guvernul; a deținut funcția de premier al României timp de un an, până la moarte. calendar multiconfesional Biserica
Agenda2003-28-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281228_a_282557]
-
credenționalele ce atestau faptul că purtătorul documentului este mandatat să voteze, în numele comunității sale, pentru Unire. Preotul Gheorghe Ciuhandu s-a dus cu rugăciunea pe care o compusese, ca să elimine din slovele îndreptate către Dumnezeu blagoslovirea regimului imperial, pe care transilvănenii și bănățenii îl părăseau fără regrete. Ioan Băilă, fiu de preot, poet și ziarist din părțile Sibiului, a compus un imn special pentru eveniment, l-a tipărit în 100 000 de exemplare și l-a împărțit gratuit celor prezenți la
Agenda2003-48-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281756_a_283085]
-
asupra acelei inițiative civice care a fost înaintată Comisiei Europene anul trecut de uniune împreună cu UDMR. Deputatul Winkler Gyula (UDMR) a solicitat și el susținerea acestei inițiative al minorităților europene de către intergrupul în formare, în pofida reticentei Comisiei. Tokes Laszlo, eurodeputatul transilvănean reales pe lista Fidesz-KDNP, și-a manifestat satisfacția că datorită acestei coaliții de guvernământ din Ungaria are acces în Parlamentul European și câte un deputat maghiar din Șerbia și Ucraina, state din afara UE, si anume Deli Andor și Bocskor Andrea
Ungaria a băgat în PE deputați maghiari din Serbia și Ucraina by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/28302_a_29627]
-
nu fie hoți, lotri, ci să fie oameni de omenie. Apoi gealatul îi scurtă vorba și îi ia viața. Răpiri În martie 1670, Husein, aga de Făget, i se va plânge principelui transilvan pentru răpirea unor locuitori din zonă de către transilvăneni și pentru faptul că ostaticii vor fi eliberați doar după plata răscumpărării. În 11 septembrie 1694, un cronicar otoman pomenește de o cătană pe nume Topal, care, de ani de zile, „ținea drumurile Timișoarei și teroriza satele din acele părți
Agenda2005-03-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283287_a_284616]
-
credenționalele ce atestau faptul că purtătorul documentului este mandatat să voteze, în numele comunității sale, pentru Unire. Preotul Gh. Ciuhandu s-a dus cu rugăciunea pe care o compusese, ca să elimine din slovele îndreptate către Dumnezeu blagoslovirea regimului imperial, pe care transilvănenii și bănățenii îl părăseau fără regrete. Ioan Băilă, fiu de preot, poet și ziarist din părțile Sibiului, a compus un imn special pentru eveniment, l-a tipărit în 100 000 de exemplare și l-a împărțit gratuit celor prezenți la
Agenda2004-48-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283086_a_284415]
-
un vers de-al lui Beniuc, din tinerețele lui, printre atîtea poezii memorabile ale ardeleanului. Vers care sună așa: La Pontul Euxin citea un get Silabisind din Pontice încet. v v v Aceste două versuri numai arată "ghiara" lirica a transilvăneanului mărunt, ager și, voi arăta, atît de uman... Păcatele lui se explică cred că doar prin biologia precară a poetului supranumit odinioară al "mărului de lîngă drum". Dar nu numai autorul Cronicii de familie avea să-i stampileze biografia prin
Amintirea unui poet uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18123_a_19448]
-
la cariera mea personală"). Idealul sau era o catedră universitară, la București, cu ajutorul lui Ov. Densusianu, dar de vreme ce dorea să-și ia doctoratul an Drept se gândea și la o catedră de drept la Cluj, spre care al tot ămboldeau transilvănenii. Dar idealul doctoratului nu s-a realizat și, ăn consecință, si catedră să universitară a rămas baltă. Se ăndreaptă exclusiv spre poezie și publicistica și, maladie de familie, spre politică liberală activă, care, uneori, al va absorbi, spre regretul sau
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
no hai! Transilvania are literatură proastă, scriitori de cazan din căscaturi de castel, pișat de rastel de baroni și grofoi cu scrot de tablă! Eu nu mă simt bine acolo! Nu e România! Să muriți în saivane violați de batali! Transilvănenii ne-au scris toate manuelele alternative de până acum. De la Cluj, Sibiu și Brașov s-a început modificarea istoriei și inversarea valorilor... Îmi bag p...-n Ardeal și-n istoria voastră ungurească, masonică și de altă sorginte ghiavolească! Nu vă
Rareș Bogdan: Îl dau în judecată. Trebuie târât în tribunale by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/24085_a_25410]
-
politici junimiști (atunci li se spunea liderii Junei drepte), P.P. Carp și Titu Maiorescu. Eminescu, director la ziarul conservator Timpul (apoi a fost înlocuit din această demnitate), nu împărtășea acest punct de vedere, socotindu-l un proiect asasin la adresa românilor transilvăneni subjugați și împilați, s-a înscris și în Societatea "Carpați", menită să ducă la eliberarea fraților din Ardealul cotropit, și scria, cu radicală înverșunare, împotriva liberalilor, polemizînd cu C. A. Rosetti (directorul Românului), deși nu se știa și nu se
Tot despre senzațional în istoriografia literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17040_a_18365]
-
căpcăun iliescian le-a luat-o înainte, au plusat grețos pe cartea naționalistă. Numai că vorbele lor sunau dogit. Din toate aceste mormăieli s-a deslușlit ceva care, ghermanian, ar însemna cu totul altceva decât o declarație de iubire față de transilvăneni. Poate "M-am săturat de Ardeal!"?!
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
și de a experia (definește starea de jertfă, pentru un scop înalt) pe propria-i piele supliciile imponderabilității. Sfidând legile firii și ale gravitației, cosmonautul român Dorin Prunariu a pus astfel în practică și a confirmat ”profețiile” și inovațiile savantului transilvănean Hermann Oberth, Părintele Astronauticii și ”Pionierul zborului cosmic”, cum îl numește însuși Dorin Prunariu. În misiunea sa în cosmos, Dumitru Dorin Prunariu și cosmonauții ruși, Leonid Popov și echipajul de pe Saliut-6, Vladimir Vasilievici Kovalionok și Victor Petrovici Savinîh - pe baza
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92471_a_93763]