KorAP: Find »[drukola/base=transilvănean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...23 >

556 matches

Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307

la Simpozionul Internațional cu tema: « Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) cinncizece de ani de la trecerea sa în eternitate », unde am susținut referatul cu titlul: « In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora ... ». 26 - 28 Februarie 2012, am participat în municipiul Roman, județul Neamț, la ediția a XVI - a a Simpozionului Internațional « Mitropolitul Visarion Puiu - mare cărturar, apărător a culturii străbune și a legii strămoșești

ACTIVITATEA PUBLICĂ ŞI PUBLICISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_activitatea_stelian_gombos_1380102790.html [Corola-blog/BlogPost/360978_a_362307]
Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320

la Paris în 1855 într-un volum de cinci sute de pagini, pe care Marx l-a conspectat în manuscrisele sale. Tot în scrierile sale despre români Marx nu trece cu vederea nici agresiunea de dominare a ungurilor asupra românilor transilvăneni. “După legea ungară - până la 1848 - românii din Transilvania, asimilați cu grecii, evreii, slavii, armenii, țiganii erau considerați, pe propriul lor pământ „națiune tolerată”. Românii sunt opriți să poarte haine și pantaloni de postav, cizme, pălărie mai scumpă de un florin

ADEVĂRURI EDIFICATOARE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1428150875.html [Corola-blog/BlogPost/362991_a_364320]
Corola-blog/BlogPost/381938_a_383267

absorbit cultura romană” de-am devenit din Daci - Latini, fără binecuvântarea unei zâne. Nu avem nici un motiv să ne răzbunăm pe restul lumii. Mai avem un mare avantaj. Poporul nostru este compus din numai 4 subgrupe: OLTENI, MUNteni, Moldoveni și transilvăneni. Potrivit dialecticei și a drepturilor omului fiecare are DREPTUL (nu stângul) la păreri. În consecință adevărul răsare evident din cele 4 păreri mai ales dacă se aplică a cincia, cea mai favorabilă pentru unii, nu toți. Țara vulturilor a devenit

PĂMÂNTUL VULTURULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1460307460.html [Corola-blog/BlogPost/381938_a_383267]
Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278

ea. Poate astfel face mici economii din sumele date de concetățenii din sud-est pe „dușca de alinare a sufletului îndurerat” Dacă, asemănător Scoțienilor, se pune problema unei autonomii sau federalizări, în România intră în joc întreaga Transilvania, nicidecum „Ținutul Secuiesc”. Transilvănenii constituie o populație multinațională, care toată trăiește în bună colaborare și într-ajutorare. Numai românul din Valahia sau Moldova cere fratelui bani pe brânza oferită, potrivit zicalei. În Transilvania frate este și vecinul în nevoie care capătă toată solicitudinea nu

MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
bună colaborare și într-ajutorare. Numai românul din Valahia sau Moldova cere fratelui bani pe brânza oferită, potrivit zicalei. În Transilvania frate este și vecinul în nevoie care capătă toată solicitudinea nu numai brânza gratuit. Este o mică mare, diferență. Transilvăneanul nu cârtește împotriva Legilor și Legiuitorilor Dâmbovițene. Consideră că fiecare are dreptul să doarmă așa cum își așterne. Dar pretinde ca și el să aibă acest drept și să-și potrivească singur așternutul. Cred că ar fi un drept firesc. Nu

MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
votanți (mor de foame nu-și schimbă partidul preferat). Transilvania este prea departe de București. Până ajung reporterii cu avionul prăpădul este înlăturat de întreaga comunitate, inclusiv de păgubitul obligat de Legea Electorală să-și plângă de milă la cârciumă. Transilvăneanul, chiar român neaoș pune mâna pe lopată nu așteaptă pompierul. Pe câmpurile agricole, mai puțin roditoare ca-n Valahia, vezi holde cât cuprinde ochiul. Cam așa erau holdele pe vremea moșierilor valahi, dar astăzi comasarea mai multor parcele în Valahia

MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
Valahia, vezi holde cât cuprinde ochiul. Cam așa erau holdele pe vremea moșierilor valahi, dar astăzi comasarea mai multor parcele în Valahia este o cauză penală (vezi procesul Nana). Și vă mai mirați că economia se dezvoltă negativ? Ei bine transilvănenii doresc o dezvoltare economică pozitivă și au dovedit că pot să o facă. Preluând eventuala inițiativa reușită a Scoțienilor devenită precedent demn de urmat, Transilvănenii cetățeni români de toate etniile vor pretinde dreptul constituțional de ași spăla singuri rufele murdare

MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
să o facă. Preluând eventuala inițiativa reușită a Scoțienilor devenită precedent demn de urmat, Transilvănenii cetățeni români de toate etniile vor pretinde dreptul constituțional de ași spăla singuri rufele murdare. Dar nu înainte de a face încercarea prilejuită de candidatura unui Transilvănean la Președinția Țării. Poate electoratul țării va aprecia examenul dat de domnul Johanis prin conducerea exemplar gospodărească a orașului Sibiu fără să devină baron local. Să-i dea Domnul și națiunea română reușita spre folosul înfloririi tuturor gospodăriilor prin înmulțirea

MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310

a condus cetele înarmate de țărani și de mineri din Munții Apuseni care au luptat pentru desființarea iobăgiei în Transilvania și libertatea națională a românilor. El a fost, de fapt, conducătorul moților în anul 1849, când a comandat armata românilor transilvăneni, cu ajutor austriac, împotriva trupelor revoluționare maghiare ale lui Lajos Kossuth. Și deoarece dragostea nu cunoaște granițe, alungă ura și ia în brațe frumosul sentiment al sacrificiului, iubita Crăișorului, o tânără maghiară din Abrud, i-a salvat viața în momentul

CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337

Doina va lucra ca profesor de matematică în cadrul Liceului Radu Negru. Acest liceu, astăzi cunoscut sub numele de Colegiul Național “Radu Negru”, este cea mai veche instituție de învățământ secundar din Țara Făgărașului, fondată la 13 septembrie 1869, de către cărturarul transilvănean Ion Codru Drăgușanu, care îi dă și numele “Radu Negru”. Demni de numele și prestigiul colegiului sunt și cei care au deslușit tainele cunoașterii pe băncile sale. Este suficient să-i amintim aici pe ilustrul scriitor, poet și eseist Octavian

TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! (CAPITOLUL XXIX) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_capitolul_xxix_.html [Corola-blog/BlogPost/358008_a_359337]
Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933

ardeleni. Și nu doar atunci! Căci, dacă aspectele interbelice sunt secundare astăzi și țin de un trecut prea îndepărtat, să vedem situația recentă! Putem observa că, între decembrie 1989 și 9 februarie 2012, avem 7 prim-miniștri din care trei transilvăneni, unul muntean, unul basarabean și doi proveniți din structurile sovietice de ocupație din România comunistă (unul autopretins transilvănean). După religie, trei dintre prim-miniștri sunt catolici, unul de religie incertă (autodeclarat ortodox, dar dovedit de mai mulți martori ca penticostal

EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1390285854.html [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
îndepărtat, să vedem situația recentă! Putem observa că, între decembrie 1989 și 9 februarie 2012, avem 7 prim-miniștri din care trei transilvăneni, unul muntean, unul basarabean și doi proveniți din structurile sovietice de ocupație din România comunistă (unul autopretins transilvănean). După religie, trei dintre prim-miniștri sunt catolici, unul de religie incertă (autodeclarat ortodox, dar dovedit de mai mulți martori ca penticostal și favorizator - până la abuz - al reformaților și unitarienilor), trei liberi-cugetători. Dacă analizăm și mai amănunțit structurile de putere

EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1390285854.html [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
mai adesea figuri secundare în cadrul lor. Problema o constituie politicienii corupți, incapabili sau/și trădători (după caz), care există în toată România, inclusiv în Transilvania. Și de care nu se va scăpa în niciun caz prin regionalizare. Dimpotrivă. Iar dacă transilvănenii nu și-au putut convinge reprezentanții să facă treabă bună la București, își închipuie că-i vor convinge la Cluj? Iluzii. Așa cum am spus în titlu, petiția pentru autonomia Transilvaniei este bazată, din păcate, doar pe prostie (sau absurditate și

EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1117 din 21 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1390285854.html [Corola-blog/BlogPost/361604_a_362933]
Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045

de fapt locțiitorul acestuia pe propriul său tron (din Țara Românească). Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alcătuit din 12 boieri de rang înalt. Comandând o armată de cca. 16.000 de ostași, la care se adăugau cei 7.000 de transilvăneni conduși de Albert Kiraly, Mihai Viteazul obține contra turcilor, conduși de Sinan Pașa, victoria la Călugăreni - 13/23 august 1595 , pe râul Neajlov. Turcii se retrag spre Giurgiu, se regrupeaza și ocupă Bucureștiul pregătindu-se să organizeze țara ca pașalac

NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
Corola-blog/BlogPost/339401_a_340730

o tulburătoare unicitate în planul expresiei scenice și al mecanismelor psihologice ale receptării.” (Ion Parhon, Revista „Teatrul”, Nr.7-8.anul.XXX.iulie-august.1985) Regizorul Gheorghe Harag(Gyorgy Harag) este o personalitate marcantă a istoriei teatrului românesc și, mai ales, cel transilvănean. Tompa Gábor, directorul Teatrului Maghiar din Cluj, îl consideră pe Harag drept maestrul și prietenul său. În urmă cu exact 30 de ani, soția lui Harag l-a sunat pentru a-l ruga să vină la Târgu-Mureș și să finalizeze

Aniversare Gyorgy Harag LIVADA CU VISINI la TVR2 by http://revistaderecenzii.ro/aniversare-gyorgy-harag-livada-cu-visini-la-tvr2/ [Corola-blog/BlogPost/339401_a_340730]
Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655

vor uni cu Biserica Romei și vor accepta primatul papal. Este prezentat actul de unire și falsurile care-l însoțesc. De asemenea este prezentată atitudinea echivocă a lui Atanasie Anghel, precum și sfârșitul lui în chinuri și remușcări sufletești. Drama românilor transilvăneni începută prin uniatism la 1700 va continua în 1714 prin dărâmarea din temelii a catedralei și a reședinței mitropolitane ortodoxe din din Alba Iulia (Bălgrad) care a fost ctitorită de către Domnitorul Mihai Viteazul. Curtea imperială din Viena a continuat lupta

PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
a treia a lucrării Părintele Păcurariu se oprește asupra unor probleme controversate cum ar fi problema limbii române în cult, aportul celor două biserici la promovarea culturii naționale, la formarea conștiinței naționale românești și la realizarea marilor aspirații ale românilor transilvăneni. Abordarea acestei prolematici este foarte binevenită întrucât biserica greco-catolică își arogă toate meritele naționale și culturale doar pentru sine. Într-un alt capitol sunt prezentate suferințele comune ale celor două biserici în perioada regimului comunist, deoarece și la acest capitol

PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
de față se încheie (și) cu o selecție de texte din operele și lucrările unor intelectuali greco-catolici din sec. al XVIII - XIX - lea, prin care sunt încă odată evidențiate, la modul foarte soncer, rolul nefast al uniatismului în rândul românilor transilvăneni, care au fost dezbinați și învrășbiți. Episcopul unit Inochentie Micu mărturisea cu privire la situația românilor după 1700 că „uniții văd că le-a mers mai bine până au fost cu schismaticii decât le merge acum” iar Gheoarghe Șincai recunoștea cu privire la uniație

PARINTELE MIRCEA PACURARIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_parintele_mircea_pacurariu_.html [Corola-blog/BlogPost/367326_a_368655]
Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585

Școala de la Sf. Sava, din București, s-a adăugat un ciclu de învățământ superior, iar la Iași, a luat ființă, în anul 1835, Academia Mihăileanu, unde au fost profesori: M. Kogălniceanu (moldovean), Ion Ghica (muntean), Eftimie Murgu (bănățean), Simion Bărnuțiu (transilvănean). Aportul literaturii române s-a evidențiat în pregătirea spirituală a luptei pentru emancipare socială, unitate națională și independență, prin: V. Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Alecu Russo, I.H.Rădulescu, D. Bolintineanu, Cezar Bolliac, de asemenea, prin scrierile istorice ale lui N.Bălcescu

CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
Albina Românească, la Iași, Gazeta de Transilvania la Brașov, iar în anul 1840 apar Dacia Literară și Arhiva Românească, revista Magazin Istoric pentru Dacia. Dacia Literară milita pentru aceleași idei și idealuri, unind în paginile sale scrisul scriitorilor moldoveni, munteni, transilvăneni, bănățeni, bucovineni. În fapte cultural - naționale pentru românii din Transilvania, Bărnuțiu și Barițiu subliniau că pe toți românii, limba îi leagă cu o legătură frățească și-i unește într-o familie. Își intensifică activitatea George Barițiu, Avram Iancu, Timotei Cipariu

CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
redactat un program revoluționar. La 9 martie 1848 s-a adoptat o declarație a nobilimii maghiare din Transilvania, prin care se cerea alipirea Principatului Transilvaniei, la regatul Ungariei. La 12 martie 1848 Simion Bărnuțiu a lansat Proclamația, cerând recunoașterea românilor transilvăneni ca națiune politică, și mai cerea desființarea iobăgiei. Un moment fundamental l-a constituit atitudinea de dezaprobare a alipirii Transilvaniei la Ungaria. „În ajunul Revoluției de la 1848, în această epocă de deșteptare națională, o seamă de popoare gemeau încă sub

CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
EcaterinaVarga ( Varga Catalin) între 1841-1847, precum și ridicarea maselor de sub conducerea lui Avram Iancu, sunt verigile aceleiași lupte eroice a țăranilor mineri împotriva feudalismului”. (2-pg.333) În ajunul Revoluției din 1848, Barițiu a adresat, în „Gazeta”, un vibrant apel către toți transilvănenii: „Providența și soarta aruncă de atâtea veacuri în această parte frumoasă și nouă tuturor scumpă, atâtea nații și confesii una lângă alta. Pentru ce să ne mai amărâm zilele unii la alții ? Pentru ce să nu viețuim cu toții ca fiii

CELEBRAREA REVOLUTIEI XI A GENERATIEI DE LA 1848 de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Celebrarea_revolutiei_xi_a_gen_pompiliu_comsa_1385364307.html [Corola-blog/BlogPost/347256_a_348585]
Corola-blog/BlogPost/346718_a_348047

ACADEMICIANUL SILVIU DRAGOMIR - CINCIZECI DE ANI DE LA MOARTEA SA... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului In memoriam - Academicianul Silviu Dragomir (1888 - 1962) - un mare istoric, cercetător, luptător și apărător al românilor transilvăneni, pioner al emancipării politice și sociale a acestora ... În acest an - 2012, în luna februarie, ziua a 23 - a, se împinesc 50 de ani de la nașterea în viața cea veșnică a marelui istoric, cercetător, academician și patriot Silviu Dragomir. Pot

CINCIZECI DE ANI DE LA MOARTEA SA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_academicianul_silviu_drago_stelian_gombos_1328708480.html [Corola-blog/BlogPost/346718_a_348047]
Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374

învățământului), rolul ei limitându-se de acum înainte mai mult la probleme spirituale. Ierarhii din ținuturile alipite au intrat în componența Sfântului Sinod din București, iar la 18/31 decembrie anul 1919, în scaunul de mitropolit primat a fost ales transilvăneanul Miron Cristea, până atunci episcop de Caransebeș, unul din marii luptători pentru Unire. Imediat au început lucrările de unificare bisericească, încheiate la 6 mai anul 1925, când s-a promulgat Legea și Statutul de organizare a Bisericii Ortodoxe Române, cu

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422259240.html [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270

filozofiei, Flosofia după W. T. KrugOpera lui Simion Bărnuțiu, ca și activitatea sa politică și socială, constituie izvoare de învățături profunde, pătrunse de sentimentele cele mai umanitare, progresiste. Este socotit de unii cercetători cel mai de seamă gânditor al românilor transilvăneni de la jumătatea secolului trecut. Bibliografie : 1. Radu Pantazi, Simion Bărnuțiu. Opera și gândirea, București, 1967. 2. Stelian Neagoe, Oameni politici români, Editura Machiavelli, București, 2007, pp.65-68. 3. Florian Tucă, Constantin Ucrain - Locuri și monumente pașoptiste, Editura Sport-Turism, București, 1988

SIMION BĂRNUŢIU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Simion_barnutiu.html [Corola-blog/BlogPost/366941_a_368270]