12 matches
-
a surprins mai ales stilul autentic al cântecului popular, proaspăt și nealterat, ca un fruct cules de-a dreptul de pe ramura lui. „Strigă în horă ca un flăcău din Țara Oașului, mi-a șoptit la ureche. E, într-adevăr uimitoare! Transilvăneancă? m-a întrebat. Nu, i-am răspuns râzând. E dintr-o mahala a Bucureștilor. E la ea acasă în toată țara, ca orice artist adevărat. Mi-ar face plăcere s-o privesc cântând...” (Petre Ghiață/ Clery Sachelarie, Maria Tănase și
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1388999583.html [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
pentru România și tot ce-i românesc, au unit două românce în această lume îndepărtată, cu o cultură, tradiții și civilizație atât de deosebite de ale noastre, alături de Daniela, sosind de la Deva o frumoasă și plină de viață tânără româncă, transilvăneancă născută la Alba Iulia, Luciana Menciu. Amândouă au o calitate sufletească mândră și rară, venită de la izvoare celeste: iubirea de țară și omenia. Sunt tinere femei care știu ce vor, iar atunci când își propun ceva, dorința lor izbucnește din ardoare
DANIELA UCHIYAMA SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ ÎN ŢARA SOARELUI RĂSARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 by http://confluente.ro/_daniela_uchiyama_spirituali_aurel_v_zgheran_1371798247.html [Corola-blog/BlogPost/346142_a_347471]
-
Eclipse” (Eclipsa) în 2010 și desigur acesta, „Breaking Down” (Prăbușirea) pe care urma să-l vedem cu fetele și pentru care mă pregăteam cu atâta conștinciozitate... pierzându-mi noaptea... speriată de personaje malefice. Eu, care veneam din „Țara lui Dracula”, transilvăneancă get-beget, nu prea credeam în asemenea „stories”, dar ținând cont că musiu Abraham (Bram) Stoker își trăise cea mai mare parte pe meleagurile londoneze am încercat și eu să mă conformez! La început chiar mă gândeam în sinea mea cum
JURNAL LONDONEZ (12) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Lavinia_iancu_jurnal_londonez_12_lavinia_iancu_1339116216.html [Corola-blog/BlogPost/358279_a_359608]
-
de cei care le deservesc, firește. „Anamarol” e condusă de o doamnă despre care, vorbind, formalitatea trebuie să lipsească. Este Rodica Elena Lupu, care în toată raza ce o înconjoară arată un simplu, dar deopotrivă ferm pretext de respect. E transilvăneancă. Femeile transilvănene își apără frumusețea lor corporală și spirituală, întocmai risipind-o pretutindeni, spre orizonturile unde pleacă la întâlnirea cu destinul, să caute o lume. Oriunde poți întâlni o transilvăneancă, de departe observi la ea un ceva anume, al rafinamentului
UN SIMPLU ŞI DEOPOTRIVĂ, FERM PRETEXT DE RESPECT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1403334996.html [Corola-blog/BlogPost/357342_a_358671]
-
arată un simplu, dar deopotrivă ferm pretext de respect. E transilvăneancă. Femeile transilvănene își apără frumusețea lor corporală și spirituală, întocmai risipind-o pretutindeni, spre orizonturile unde pleacă la întâlnirea cu destinul, să caute o lume. Oriunde poți întâlni o transilvăneancă, de departe observi la ea un ceva anume, al rafinamentului discret feminin, al sublimității femeii care își protejează respectul ce i se cuvine, fără a forța să i se dea. Transilvănencele sunt măcar cu un ceas înainte, măcar cu un
UN SIMPLU ŞI DEOPOTRIVĂ, FERM PRETEXT DE RESPECT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1403334996.html [Corola-blog/BlogPost/357342_a_358671]
-
destinul, să caute o lume. Oriunde poți întâlni o transilvăneancă, de departe observi la ea un ceva anume, al rafinamentului discret feminin, al sublimității femeii care își protejează respectul ce i se cuvine, fără a forța să i se dea. Transilvănencele sunt măcar cu un ceas înainte, măcar cu un pas mai aproape de civilizația vestică. Au oarecum o detașare a ființei create și devenite prin educație, să participe la înfrumusețarea lumii. Astfel arată Rodica Elena Lupu! Directoarea Editurii „Anamarol” e venită
UN SIMPLU ŞI DEOPOTRIVĂ, FERM PRETEXT DE RESPECT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1403334996.html [Corola-blog/BlogPost/357342_a_358671]
-
ani are, douăzeci și cinci, douăzeci și șapte?) Urechile îi erau puțin mai libere decât ar fi trebuit, dar foarte puțin, ași zice atât cât era necesar, printr-o bizarerie a naturii, ca să-i accentueze expresivitatea deosebită a chipului ei alb, de transilvăneancă (există un alb al chipului de Transilvania, păstrat de puritatea aerului de pădure, spre deosebire de cel de câmpie, din Bărăgan, mai închis, mai amestecat, ars de verile lui toridă). Nu simțeam, dar îmi dădeam seama că, nici vorbă, mă îndrăgostisem de
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau În păstaie ca școlarii cuminți În bănci ca lotci dovleceii Își vîră botul, Înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul iepuri de casă ridichii albi pătlăgelele vinete Înnoptează iată tomatele ca obrajii transilvănencelor... Dintr-o asemenea juxtapunere de imagini se coagulează treptat, prin subtila dirijare a dinamicii textului, - căci e vorba și de o cristalizare În sens propriu a expresiei, structurată În forme mai „clasice”, Într-o ordine ritmic-muzicală - imnul Închinat cartofului cu
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
fasolele verzi constelația mazărei naufragiază vorbele boabele stau în păstaie ca școlarii cuminți în bănci ca lotci dovleceii își vâră botul, înaintează amurgesc sfeclele ca tapițerii pătrunjelul mărarul iepuri de casă ridichii albi pătlăgelele vinete înnoptează iată tomatele ca obrajii transilvănencelor... Dintr-o asemenea juxtapunere de imagini se coagulează treptat, prin subtila dirijare a dinamicii textului, - căci e vorba și de o cristalizare în sens propriu a expresiei, structurată în forme mai „clasice”, într-o ordine ritmic-muzicală - imnul închinat cartofului cu
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
citește, la rîndul ei, Dracula (de Stoker) și, după discuții tensionate, descoperă că e fiica lui Rossi, Helen pe numele ei. În realitate, vorbim aici despre un copil nelegitim, ivit din relația profesorului, pe parcursul peregrinărilor lui sud-estice, cu o româncă transilvăneancă, emigrată mai apoi în Ungaria (unde, de altfel, Helen crește și studiază). Paul are ezitări vizavi de poveste, întrucît informația unei vizite a lui Rossi în România nu apare nicăieri în scrisorile lui (enigma se va dezlega mai departe, cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
rafinamente gastronomice. După prăvăliile cu stofe ale lui Șerban Foarță, iată prăvăliile cu scorțișoară. Această poezie își are tradiția ei la noi. Ilarie Voronca a cântat și el (în Ulise) piața, cu vinete amurgind și cu tomate roșii ca obrajii transilvănencelor. Ion Pillat, mai aristocrat, a preferat universul magic și secret al cămării cu fructe. Iar G. Călinescu a savurat leguma ori fructa dintr-o adevărată "gourmandise" poetică". Majoritatea Cântecelor naive au, alături de tema obiectelor, tratată într-un stil oarecum manierist
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
de-ai lor, d-ei de luau mangă, închideau ochii. Intrau teleleu peste lume, petreceau, strigau la lăutari să le cânte cântece pungășești și-i răsplăteau. Puteau să ia ștoalfele de șolduri și să le învîrtească până amețeau. Erau niște transilvănence grase, cu pieptul mare, toate buzate și blonde, cu părul scurt, pofta lui! Le pupa după ureche și le scotea în curte. Nechezau ungurencele, că le plăcea, își alegea. Era de unde! Spre ziuă le întindeau pe nisipul vreunei binale și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]