1,760 matches
-
a la Brahms și glasul cameleonic precum cel al gornistului din liedul lui Paul Constantinescu vor fi fiind mai multe leucocite, semne ale rigorii și severității cu care ascendența l-a împuternicit sau va fi prevalînd hemoglobina cu care ambianța transilvană l-a pricopsit? Dincolo de orice pariu și orice precumpănire eram convins că aveam în față un hibrid, un neamț hîtru, deopotrivă spiritual și reticent, pe cît de introvertit uneori, pe atît de extravertit alteori. Poate că din acest motiv ne-
Un neamț hîtru by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11349_a_12674]
-
Rău, etichete ecologice, gestionare ecologică, organizație, congruenta, semnificații, Ecologic, reprezentări ontologice, Titus Filipas Licitație pentru susținerea luptei împotriva cancerului Licitație în folosul Clubului ,,Amazoanele bistrițene”, pentru susținerea luptei împotriva cancerului. Organizată cu prilejul închiderii Expoziției de icoane pe sticlă Ferestre transilvane, autor Melania Cuc/MIERCURI / 9 Ianuarie 2008, orele 16,30, la Galeriile Nicolae Grigorescu ale Centrului Cultural al Ministerului de Interne din Str. Mihai Vodă nr.17, sect. 3 , București. Curator, Mihai Pârvu. Relații la telefon 0745 488 767. PS
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
dar autoarea pășește adesea în domenii învecinate, ca istoria religiilor și antropologia religioasă, alunecînd chiar către discursul de tip etnologic prin lectura unor date de teren înregistrate în 1993, material al unui interesant studiu de caz prilejuit de reîntemeierea mănăstirii transilvane de la Parva-Rebra. E captivant felul în care, aproape insesizabil, Anca Manolescu trece de la un tip de discurs la altul, cu atît mai mult cu cît analiza temei pare inseparabilă de analiza textelor patristice. Și totuși în cartea aceasta cititorul va
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
profilul moral al autorului Verii de fosfor drept cel al unui sensibil nesatisfăcut de sine, al unui intelectual exprimînd o idealitate agresată care-i inspiră uneori momente de amuzata autocaricatura. O variantă "echinoxista" a "omului din subterană", atenuata de sobrietatea transilvana și de factorii de cultură, rareori frizînd deznădejdea: "Disperat pînă la Dumnezeu/ de existență mea de cîrtita/ ce sapa-n lumină tunele de poezie/ pentru a-i vorbi/ mi-am cioplit un monument/ că mușuroiul de cîrtita/ peste care mișuna
Un deceptionat caligrafic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14770_a_16095]
-
strânsă legătură între bunăstarea materială și cultura unui popor, adevăr rostit în propoziții ce sintetizează mesajul acestei cărți: Fericirea unui popor e bunăstarea materială și cultura generală a lui... Bunăstarea e rădăcina, cultura e floarea fericirii lui." În concepția pașoptistului transilvan bunăstarea materială "e avuția - atunci când un popor e avut în agronomie, meserie și neguțătorie." La această bunăstare se poate ajunge numai când în aceste ramuri ale economiei, poporul "produce mai mult decât are lipsă", dar susține pe bună dreptate că
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
Strâmba, din nordul Ardealului. După ispășirea pedepsei este o vreme paroh la Gherla, apoi revine la Blaj, unde este repus în drepturi și este un apropiat al epsicopului blăjean. Nicolae Caușa nu menționează anul morții cărturarului blăjean. Cercetătorii iluminismului românesc transilvan au identificat șase lucrări ale lui Gherontie Cotore, majoritatea rămase în manuscris. Student teolog fiind încă, scrie, în 1746, Despre articulușurile ceale de price, editate acum pentru prima dată, după mai bine de un sfert de mileniu. Pentru înțelegerea acestei
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
politică, de afirmare națională: latinitatea era o emblemă a priorității istorice pe pămîntul țării. Atunci cînd Sextil Pușcariu, în 1931-1932, a primit din partea Academiei Române sarcina de a revizui normele ortografice ale limbii române, nu a ezitat de a aplica preceptele transilvane latinizante: între acestea, scrierea fonemului /î/ cu â, dar și cu î (în anumite poziții în cuvînt) și bineînțeles, recomandarea generală a formelor sunt(em, eți) (alături de alte concesii etimologizante). Ortografia preconizată de "îndreptarul" lui Sextil Pușcariu și T. A
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
cu germanii, atîția cît au mai rămas. A fost nevoie de o punte de legătură între acești doi poli ai călătoriei? F.T.: Nu e nevoie de nici o punte. Mulțumită lui Cioran am cunoscut oameni interesanți, am cunoscut cultura română și transilvană, am cunoscut orașe și localități... Dar trebuie să afirm cu mîna pe inimă, că-i sunt recunoscătoare lui Cioran, pentru că prin el am cunoscut ceva nou care nu are prea multe în comun și nici nu trebuie să aibă, nici
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
a Tiganiadei, desemnînd un personaj tipic român, bănățeanul care îi e slugă nobilului Becicherec. În poemul Trei viteji, pentru același personaj e preferat un alt nume "reprezentativ": Crăciun. Ceva mai tîrziu, la un alt ardelean - Ion Codru Drăgușanu (în Peregrinul transilvan).- numele tipic e totuși Ion (în forma Onea / Onia); acesta apare mai întîi într-o anecdotă prin care e ironizat graiul ardelenesc ("Noa, da de unde ii Oneo?") și apoi într-o tiradă a autorului: "De mii de ori am zis
Oprea, Bucur, Onea... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14200_a_15525]
-
Transilvania? Nu e vorba să fi fost operată o selecție din punct de vedere teritorial în corpusul literaturii maghiare, pentru că ea se produce prin excelență în Ardeal (nu pentru că în alte părți n-ar trăi unguri, însă numai marile comunități - transilvane în cazul acesta - pot crea climatul cultural propriu, necesar creării unei literaturi). De ce nu România? Căci prin forța lucrurilor literatura în limbile minorităților naționale aparțin în egală măsură culturii de origine (lingvistică) și celei de "adopție" (fără ca aceasta să însemne
O ușă întredeschisă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15080_a_16405]
-
despărțirii individului de toposul originar. El revine în ultimii ani, odată cu "reoccidentalizarea" societății românești, cu participarea ei la așa-zisa globalizare. Numai că se produce o mult mai largă deschidere a compasului geografic. Termenii antitetici nu mai sînt cutare sat transilvan și Bucureștii, rolul metropolei autohtone fiind preluat de cele din Europa de Vest ori din Statele Unite. Centrifugarea e astfel mai dramatică. Un exponent caracteristic al acestui filon regăsit și recondiționat este Gellu Dorian, ca autor al volumului Un poet la New-York, fruct
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
cu care tragedia virează la noi în farsă și cinismul în glumă deocheată. Zilele trecute, am întâlnit o fostă studentă care-și susținuse, în vară, examenul de definitivat. Îl trecuse cu brio și se întorsese la școala din micul oraș transilvan fericită că pe lângă recunoașterea oficială va beneficia și de-un spor la salar. Îl binemerita: muncise, avusese emoții, cheltuise pentru cărțile din bibliografie, făcuse câteva drumuri la Timișoara, achitase din buzunarul propriu biletul de tren și cazarea, suferise de căldură
Detergenți pentru spălarea creierului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13430_a_14755]
-
autor, între altele, a unei lungi discuții, împărțită pe 365 de zile, cu N. St. Dumnezeu să-l odihnească! l O femeie din Nușfalău le-a cunoscut pe surorile și pe fratele lui Liviu Rebreanu. Emil îi scria de pe frontul transilvan, cu puțin înainte de a fi spînzurat. Revista publică fotografii cu Leontina Macrea (1900-1989) și cu Emil Rebreanu. l Tot acolo, neobositul Niculae Gheran vorbește despre Începuturile lui Rebreanu, între care cîteva scrisori, una fiind adresată „ilustrului domn G. Ibrăileanu” în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
este prezentă în toate celelalte religii”. De remarcat reversibilitatea nu lipsită de orgoliu a comparației, deoarece religia însăși apare estetizată. De altminteri, nu se poate vorbi despre factorul religios în poezie, în chip convingător, dacă acesta nu-i este consubstanțiat. Transilvan tipic, Ion Mircea are vocația transcendenței, oficiată într-un limbaj solemn, cvasiliturgic, croit pe o trăsătură endemică, exprimată cu eclatanță de poeții toposului, de la Lucian Blaga la Ștefan Aug. Doinaș. Succint, l-am putea defini drept un blagian trecut prin
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
introductiv al ediției Aron Cotruș. Opere. Poezie I, semnat de Alexandru Ruja, realizatorul ediției în două volume, - rândurile citate privesc un moment anume din viața poetului. Anii lui de exil. Născut la 2 ianuarie 1891, în satul Hașag, pe pământ transilvan, undeva între dealurile și apele Târnavelor, Aron Cotruș s-a stins la 1 noiembrie 1961, într-un spital din Los Angeles (California). De atunci, a rămas în pământul cimitirului Crucea Sfântă din Cleveland (Ohio), unde a fost îngropat. O piatră
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
și impozite ilegal impuse țăranilor, asocieri politice și literare. Peisaj greu de fixat în câteva accente și ambianțe, dar care cuprins pas cu pas descoperă poezia tenacității și a orgoliului, a tradițiilor cu seculare și solemne emanații ale istoriei locului transilvan, al țărilor române, al Europei și, peste toate, al trecerii propriei vieți a scriitorului. Bastion ardelenesc cu porți de cetate, justițiar și solemn în orizontul său de simțăminte tainice, până ce nu le face să fie îmbrățișate și amplu orchestrate în
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
de aceste personaje verbioase, o materie care parcă nu are alt sens decât să genereze teorii. Cu tot balastul teoretizant, căci de un balast este vorba, atmosfera Clujului acelui moment se încheagă din aspecte caracteristice. Lumea universitară din marele oraș transilvan, și cu atât mai mult lumea redacțiilor de ziare, intră iute în rezonanță cu tot ce se întâmplă semnificativ în jur, în anii aceia tumultuoși, "balzacieni". Anii "carierelor fulgerătoare", într-adevăr, făcute de multă lume, dar mai cu seamă de
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
nu se mai miră... Tăcere în seara înaintată, sclipiri mărunte ale semnalelor... Șinele, pe sute de metri ard, se fac purpurii de soarele de septembrie atingând la vest dunga orizontului. Aplecat peste fereastră, trag în piept mireasma melancolică a câmpiei transilvane. Ormeniș... Apața... Măieruș... Vadul Roșu.. Oltul, limpede, cu liane mișcându-se lin în curgerea întunecoasă a apei... Cineva, un biciclist, s-a oprit pe șoseaua paralelă, deși pe ea nu se vede înainte nici o barieră de cale ferată, și, țâșnindu
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
o înduioșitoare reciprocitate din devenirea comună. Ba mai mult: chiar pentru cele românești, Banatul nu are o individualitate care merită prea multă atenție" (p. 5). În lucrările mai vechi de istorie literară, Banatul este privit ca o componentă a literaturii transilvane, fapt remarcat încă din anul 1940 de istoricul Ion Dimitrie Suciu, care, pentru a demonstra că lucrurile stau altfel, scrie studiul Literatura bănățeană de la început până la Unire, 1582-1918. Indirect, se poate deduce de aici dublul scop al lucrării lui Cornel
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
încheiere, în acest fel stând lucrurile, am constatat că poporul nostru drept credincios dimpreună cu slujitorii sfintelor altare au știut să-și conducă și să-și cinstească Păstorul lor duhovnicesc care le-a purtat grija celor sufletești, în aceste ținuturi transilvane, vreme de peste douăzeci și trei de ani!... Am mai constat faptul, pe parcursul acestor zile, că acest eveniment nu a fost atât de mediatizat ca altele, deși ar fi meritat cu prisosință dar, mă rog, trecem și peste acestea cum am
Semnal editorial şi Publicistic – Nicholas Buda şi Anastasia (Ana) Buda, Mitropolitul Antonie al Ardealului. Rugul aprins al conştiinţei neamului, [Corola-blog/BlogPost/94341_a_95633]
-
facem, și iată cum omeneștile noastre lucrări voalează diafanul sâmbure ce ne-a adus în lume și-n adulmecarea atâtor parfumuri uităm că toate bucuriile se cade să i le dăruim la loc, cum aburul acesta patetic, dureros, al luncilor transilvane, lângă care șezum și plânsem, o frumusețe de care nu suntem demni. Cum de nu se așează băștinașii în cerc, să cânte roua și sfiala dimineții ce se trage-ndărăt ca să lucească ei, ori pasărea ce-n oricare vremi se-
Cățelușa din moara de apă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/5061_a_6386]
-
1965, îl numește "monstru" cinic și demonic. Ca aproape toți vinovații, niciodată Capesius nu se recunoaște vinovat. Neagă toate învinuirile, începând cu aceea de a alege bolnavii pentru moarte: "nu am participat deloc la trieri". Se disculpă invocând încrederea sasului transilvan în Germania: "am presupus că ceea ce se întâmpla la Auschwitz e legal, cu toate că mi se părea îngrozitor." Invocă disciplina de război, datoria urmată la ordin ("Dar eu nu aveam nici o putere să schimb lucrurile."), și recunoaște că îi erau bine
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
înnoiri. Repulsivul discurs proletcultist înfățișa astfel primele fisuri, „betonul” propagandistic cedînd sub atingerile ca de floare și aripi de fluture ale autenticității. Destinele poeților „steliști” au fost diferite. Dacă Aurel Rău, Aurel Gurghianu, Victor Felea s-au „clasicizat” în spațiul transilvan a cărui rafinată cutie de rezonanță lirică au devenit, Baconsky și Petre Stoica, evoluînd către capitală, s-au înscris pe ambițioase orbite proprii. Leonida Neamțu, socotit de autorul Fluxului memoriei drept o mare speranță a poeziei noastre, a renunțat bizar
Impresionism liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13188_a_14513]
-
un palier creator minor, ceea ce face ca opțiunile politic-morale salutare să se piardă împreună cu cele ideologice, firește reprobabile, în flăcările aceluiași Purgatoriu al deficitului de creație. Un Blaga, un Doinaș, un Negoițescu, un Balotă sînt mult mai relevanți în spațiul transilvan decît autorii „trandiționali”, lacrimogeni și „mobilizatori”, ale căror texte erau prăfuite încă de la naștere... Din fericire, Lucian Valea se contrazice chiar sub raportul considerațiilor sale generale, în alte propoziții, remarcabile prin luciditate și fermitate, riscante în anii elaborării cărții, începută
Despre „generația amînată” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13237_a_14562]
-
sale, poetul ne apare apropiat de imaginea făurită de Eminescu cu câteva din postumele sale. Manifestările din ultima fază a bolii au cutremurătoare asemănări cu ale poetului ce l-a slăvit în Epigonii și a fost obsedat de imaginea bardului transilvan: își aruncă manuscrisele în foc, socotește ceasuri în șir, combinând cifre pe hârtie și se consideră foarte bogat. Poetul, care a avut un pretimpuriu sentiment al morții, exprimat frecvent în corespondența sa, se stinge din viață la 11/23 octombrie
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]