10 matches
-
PATUL DE SPITAL Autor: Ana Podaru Publicat în: Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017 Toate Articolele Autorului CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL În revista Banchetul (anul I, nr. 1-2-3, 2016, p. 86), la rubrica Translațiuni, unde o publicam pe poeta Ana Podaru cu un grupaj de poezii, în română-engleză, Fluturi în infern / Butterflies in Inferno, scriam spre informare, dorind ca mai târziu și pe îndelete să mă aplec, din unghi psihanalitic, asupra trăirilor, ce mi
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1490460443.html [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL, de Ana Podaru, publicat în Ediția nr. 2276 din 25 martie 2017. CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL În revistă Banchetul (anul I, nr. 1-2-3, 2016, p. 86), la rubrică Translațiuni, unde o publicam pe poeta Ana Podaru cu un grupaj de poezii, în română-engleză, Fluturi în infern / Butterflies în Inferno, scriam spre informare, dorind că mai târziu și pe îndelete să mă aplec, din unghi psihanalitic, asupra trăirilor, ce mi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
și joacă desculța în ploaie mi-au rămas întipărite în minte. Școala românească mi-a deschis ... Citește mai mult CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE,DE PE PATUL DE SPITALÎn revista Banchetul (anul I, nr. 1-2-3, 2016, p. 86), la rubrică Translațiuni, unde o publicam pe poeta Ana Podaru cu un grupaj de poezii, în română-engleză, Fluturi în infern / Butterflies în Inferno, scriam spre informare, dorind că mai târziu și pe îndelete să mă aplec, din unghi psihanalitic, asupra trăirilor, ce mi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ana_podaru/canal [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
de magistrați chiar, d. Mîrzescu citează câteva cazuri: Maximele din dreptul francez că mortul chiar [î]și trece proprietatea sa la cel viu (le mort saisit le vif ) prescripțiunea instantanee a lucrurilor mobile (en fait de meubles possession vaut titre ); - translațiunea proprietății prin simplul consimțământ; - materia absenței; - divorțul prin consimțământul mutual; - împărțeala succesiunei că este declarativă și nu atributivă de proprietate; - succesiunea copiilor naturali; - formele și teoria condițiunilor relative la testamente, legate și donațiuni între vii; - societatea de achizițiuni între soți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
fidelă a slovelor” (Critica științifică în filologia noastră actuală). Mai târziu, D. se orientează către o transcriere fonetică interpretativă, procedeu pe care îl va susține la primul Congres al filologilor români (București, 1925): „Trebuie să pregătim pe încetul trecerea de la translațiune la transcrierea fonetică interpretativă, care este cea a viitorului, deși această metodă nu este lipsită de obiecțiuni...” (Raportul Comisiei însărcinată cu elaborarea celei mai bune metode de editare a textelor vechi). Sinteză a cercetărilor sale asupra vechilor texte privind cultura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286847_a_288176]
-
munți foarte mari, dară sterpi; câmpie, fără verdeață, mări fără apă, matcă fără râuri, un firmament fără nori, și fără atmosferă, fără ceru albastru! Sărmana Lună!" Urmează date tehnice dintre cele mai precise, cu cifre și neologisme, cu rotațiune și translațiune sau revoluțiune: , Această planetă (sic!) este un corpu mai sfericu (rotundu) care se întoarce asupra ei însăși și și-n giurul Pământului în aceeași trecere de timpu spre a-și împlini mișcarea sa de rotațiune, câtu pune spre a-și
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Această planetă (sic!) este un corpu mai sfericu (rotundu) care se întoarce asupra ei însăși și și-n giurul Pământului în aceeași trecere de timpu spre a-și împlini mișcarea sa de rotațiune, câtu pune spre a-și face și translațiunea sau revoluțiunea sa în giurul Pământului; și iacă de ce vedemu totdeauna numai o singură parte a satelitei noastre sau a tovarășei noastre". Cei care tot n-au înțeles de ce văd o singură față a Lunii pot apela la romancier. Mulți
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
fiind că, în ciuda faptului că se vor simți umiliți de către organizatori, vor avea o șansă de a fi văzuți și, poate, promovați... Metamorfozele cercului: De la Sunny Jim la „îndureratul Milton al vremurilor moderne“ (I) Bogdan-Alexandru Stănescu Aud, Vasile, că ultima translațiune din epistolele înflăcărate ale lui Jim către Nora a trezit sentimente revoltate într-o zonă a publicului cetitor, public care bănuiesc că ar putea privi cu delicii porcăria de film biografic în care Ewan McGregor îl „joacă“ pe Joyce... De ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
pe care un popor îl ocupă din întâmplare, el trebuie să fie "plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri" (p. 7). Patria nu e nici limba, care poate fi doar un instrument pragmatic de comunicare, "un mijloc de translațiune al daraverilor [negustorilor] dintre ei" (p. 9). Ea trebuie să fie depozitarul experiențelor istorice, suportul prin mijlocirea căreia se perpetuează în timp, ad infinitum, tradiția istorică lăsată moștenire de generațiile primordiale, expresia liturgică a sufletului românesc. Schimbând direcția de înaintare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pe care un popor îl ocupă din întâmplare, el trebuie să fie "plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor noștri" (p. 7). Patria nu e nici limba, care poate fi doar un instrument pragmatic de comunicare, "un mijloc de translațiune al daraverilor [negustorilor] dintre ei" (p. 9). Ea trebuie să fie depozitarul experiențelor istorice, suportul prin mijlocirea căreia se perpetuează în timp, ad infinitum, tradiția istorică lăsată moștenire de generațiile primordiale, expresia liturgică a sufletului românesc. Schimbând direcția de înaintare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]