176 matches
-
stabilirea unor metode practice de reducere a cantității și/sau a riscurilor asociate deșeurilor ce urmează a fi distruse prin separare și transmutație, precum și analizarea posibilităților oferite de conceptele de producere a energiei nucleare cu mai puține deșeuri. - Separarea și transmutația: cercetarea se va concentra pe evaluările fundamentale ale conceptului general; demonstrarea la scară redusă a celor mai promițătoare tehnologii de separare; dezvoltarea în continuare a tehnologiilor de transmutație și evaluarea aplicabilității industriale a acestora. - Conceptele vizând producerea unei cantități mai
jrc5562as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90732_a_91519]
-
conceptele de producere a energiei nucleare cu mai puține deșeuri. - Separarea și transmutația: cercetarea se va concentra pe evaluările fundamentale ale conceptului general; demonstrarea la scară redusă a celor mai promițătoare tehnologii de separare; dezvoltarea în continuare a tehnologiilor de transmutație și evaluarea aplicabilității industriale a acestora. - Conceptele vizând producerea unei cantități mai mici de deșeuri: cercetarea se va concentra pe explorarea potențialului de utilizare mai eficientă a materialului fisionabil din reactoarele existente și a altor idei legate de reducerea cantității
jrc5562as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90732_a_91519]
-
fizica matematică, computațională și informațională, astrofizica nucleară, fizica stării condensate și a materialelor, radiochimie și interacția radiației cu materia etc.; ... II. cercetare aplicativă: a) investigarea prin metode nucleare a structurilor vii și a materialelor; ... b) investigarea de noi posibilități privind transmutația radionuclizilor din deșeuri; ... c) metode noi de detectare, identificare și măsurare a radiațiilor nucleare; ... d) ingineria medicinei nucleare; ... e) dozimetria radiațiilor nucleare; ... f) securitatea nucleară; ... g) radioecologia; ... h) alte domenii conexe; ... III. dezvoltare tehnologică: a) detectori avansați de radiații și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170548_a_171877]
-
indivizilor sunt abateri întâmplătoare de la tipul de bază al speciei. De asemenea, Ray consideră că aceste variații nu depășesc limitele speciei. Cu toate acestea, Ray admitea că în unele împrejurări poate avea loc tansformarea unei specii în alta, așa numita transmutație a speciilor. Exemplele date de el nu sunt însă elocvente. Subspecie, rasă, formă În natură există unități de viețuitoare cu descendență comună, având particularități morfologice, fiziologice, biochimice, ecologice, cu o stabilitate relativ ridicată și mai slab variabile în decursul unui
Specie (biologie) () [Corola-website/Science/302649_a_303978]
-
fizica matematică, computațională și informațională, astrofizica nucleară, fizica stării condensate și a materialelor, radiochimie și interacția radiației cu materia etc.; ... II. cercetare aplicativă: a) investigarea prin metode nucleare a structurilor vii și a materialelor; ... b) investigarea de noi posibilități privind transmutația radionuclizilor din deșeuri; ... c) metode noi de detectare, identificare și măsurare a radiațiilor nucleare; ... d) ingineria medicinei nucleare; ... e) dozimetria radiațiilor nucleare; ... f) securitatea nucleară; ... g) radioecologia; ... h) alte domenii conexe; ... III. dezvoltare tehnologică: a) detectori avansați de radiații și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229064_a_230393]
-
în 1903. Dezintegrarea radioactivă este fenomenul "spontan" prin care nucleul unui izotop radioactiv instabil emite radiații nucleare. În funcție de radiația emisă putem avea dezintegrare alfa, beta sau gama. Transformarea unui element radioactiv în alt element prin dezintegrare se mai numește și transmutație nucleară naturală. Procesul nu depinde de temperatură, presiune sau de combinația chimică în care apare atomul al cărui nucleu suferă dezintegrarea. Pe de altă parte, dezintegrarea este un fenomen aleator: nu se poate determina când se va dezintegra un anumit
Radioactivitate () [Corola-website/Science/308253_a_309582]
-
liturgic (să participe la celebrarea liturgiei cosmice ar spune Maxim Mărturisitorul). Împotriva soartei nu te poți apăra ca împotriva unor vrăjmași; nu poți decât să dai un înțeles nou consecințelor ineluctabile ale destinului în curs de împlinire (...). Ciobanul săvârșește o transmutație - marea operă a denigraților alchimiști -, își transformă nenorocirea în taină mistică. Înfrânge soarta. Dă un sens fast nefericirii...”. În anul în care se împlineau patru decenii de la publicarea teoriei blagiene legate de „spațiul mioritic”, filosoful Constantin Noica scrie un incitant
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
unei supernove aflate în vecinătate. Acest fapt este sugerat de prezența în abundență în Sistemul nostru Solar a metalelor grele cum ar fi aurul și uraniul; cea mai plauzibilă explicație a provenienței acestora fiind reacțiile nucleare dintr-o supernova sau transmutațiile prin absobția de neutroni din interiorul unei stele masive de generația a doua. Masa Soarelui este insuficientă pentru a genera explozia într-o supernovă, în schimb, în 4-5 miliarde de ani, el va intra în faza de gigantă roșie, straturile
Soare () [Corola-website/Science/296586_a_297915]
-
4. retrocogniția (postcognitia) - ghicirea trecutului. 5. percepția dermato - optică - impresia senzorială transmisă de la distanță, telestezie 6. extracorporalitatea 7. radiestezia - capacitatea de a identifica resurse subterane. 8. interacțiuni om - plante, om - animale 9. înregistrarea gândurilor 10. fenomene la limita vieții 1. Transmutația atomică de slabă energie ( efectul Kervran) 2. poltergeist - mișcarea în spațiu a obiectelor fără o cauză depistabilă de oameni. Ar putea exista o legătură între fenomenul de poltergeism și comportarea anormală a câmpului magnetic înconjurător (observație rezultată din experimentări / observații
Parapsihologie () [Corola-website/Science/304664_a_305993]
-
și că adevărul se obține pe baza rațiunii, nu a dogmelor religioase. Tot acest curent era împotriva fundamentalismului religios și favorabil ateismului. După întoarcerea sa, în octombrie 1836, Darwin se gândește tot mai intens nu numai asupra geologiei și al transmutației speciilor, dar și asupra religiilor în general, punându-și întrebarea dacă au toate religiile aceleași drepturi, în virtutea faptului că fiecare din ele își susține supremația. Aproximativ din 1849, Darwin nu mai frecventa biserica locală. Duminicile, când familia mergea în lăcașul
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
din "Principiile geologiei" a lui Charles Lyell. În timpul călătoriei, Darwin va studia acestă carte cu o deosebită atenție. În încercarea de a da o explicație celor observate în cursul expediției, la începutul lui 1837, Darwin începe să facă speculații privind "transmutația speciilor" pe care o considera o nouă teorie. Luând hotărârea să se căsătorească, la 29 iulie 1838, o vizitează pe verișoara sa, Emma, la care se reîntoarce la 11 noiembrie. La fiecare astfel de întâlnire, discută cu viitoarea soție și
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
mult. Este o dorință a mea, deși mi-e greu să-ți spun de ce nu aș dori să-mi spui părerea ta în legătură cu aceasta."" Deja Darwin își pusese problema materialismului implicat în ideile sale, după cum vedem în notițele sale privind transmutația: ""Gândirea, mai bine zis dorința, fiind ereditare, este greu să ne închipuim altfel structura creierului, decât ca fiind ereditară, lucru dovedit și de analogii - iubirea efectului divinității asupra organizării, ah, materialistule!"" Darwin era interesat de legile care stabileau "armonia" în
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
viață primitiv. Aceasta ridica întrebări stânjenitoare; intra în contradicție cu viziunile pe care Charles Lyell și le exprima în volumul 2 din "Principiile geologiei", acelea că rasele umane „prezintă doar o mică deviere de la un standard comun”, și că acceptarea transmutațiilor înseamnă renunțarea la credința omului în „înalta genealogie a speciei sale”. În această perioadă, Darwin a scris "Reflection on reading my Geological notes" ("Reflecții după citirea notelor mele geologice"), primul dintr-o serie de eseuri incluse în notele sale. El
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
exemplare din toate animalele, plantele, insectele și reptilele, și a făcut speculații că va găsi „din comparații viitoare cărui district sau «centru de creație» trebuie atașate ființele din acest arhipelag”. În acest moment, gândurile sale reflectau respingerea de către Lyell a transmutației speciilor. De acolo, ei au călătorit în Insula Isabela, unde Darwin a văzut un mic jet de fum dintr-un vulcan recent activ. La 1 octombrie, a debarcat lângă micul golf Tagus și a explorat craterul Beagle. Acolo, a văzut
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
quarc down se transformă într-un quarc up emițând un boson W, care apoi se dezintegrează într-un electron de energie înaltă și un antineutrino. Deoarece electronii de energie înaltă sunt numiți radiații beta, acest proces se numește dezintegrare beta. Transmutația neutronului în proton este esențială și stă la baza procesului de fuziune nucleară în stele, în care din atomii de hidrogen se creează deuteriu. Datorită magnitudinii interacțiunii slabe, dezintegrările sale sunt mult mai lente decât ale forței țări sau electromagnetice
Interacțiune slabă () [Corola-website/Science/317756_a_319085]
-
În ceea ce privește digestia, van Helmont observă că transformarea alimentelor are loc nu datorită căldurii, ci prezenței unor substanțe chimice, "fermenți", prefigurând astfel conceptul modern referitor la enzime. Van Helmont era tributar ideilor alchimice ale epocii. De pildă, susținea că este posibilă transmutația în aur a mercurului, precum și obținerea pietrei filozofale. Cu toate acestea, devenit adept al metodei experimentale, începe să combată mai multe concepții și idei eronate ale înaintașilor. Din cele patru elemente considerate ca primordiale, apă, aer, pământ, foc, exclude ultimele
Jan Baptista van Helmont () [Corola-website/Science/312522_a_313851]
-
de o lună (deși se pare că a reușit furând livrările fortăreței de nord). Izumi îi consideră pe frații Elric, ca pe propii ei fii, si, deși ea taie legăturile elev-profesor cu ei după ce a aflat de încercările lor cu transmutația umană (și în mod similar lui Ed aderarea militară de stat), ea continuă să facă tot ce poate pentru a-i ajuta. [ch. 28] Ea poate fi destul de violență de,la pedepsi sau lovi pe frații Elric, astfel încât aceștia fiindu
Fullmetal Alchemist () [Corola-website/Science/333960_a_335289]
-
piatră, lingouri de bronz și pânze de apă dimensiunea, așteptării, a pregătirii pentru un eveniment crucial în ordinea secretă a Ființei: Încolțirea erectilă, trezirea omului din exilul interior, revenirea sa sieși, sub bolta cerului din suflet, ar putea prevesti o transmutație soterică sub semnul Candelei. Să ne închipuim curcubeul: epifanie vestind, în liniștită splendoare, bucuria de a fi însorit: - culorile spectrului se nasc din roșul scânteii - agent de faptă bună/rea - și se odihnesc în purpura violetă a Sfârșitului dinaintea tuturor
Viorel Grimalschi () [Corola-website/Science/317059_a_318388]
-
fisiune atomică, este un proces în care nucleul unui atom se rupe în două sau mai multe nuclee mai mici, numite produși de fisiune și, în mod uzual, un număr oarecare de particule individuale. Așadar, fisiunea este o formă de transmutație elementară. Particulele individuale pot fi neutroni, fotoni (uzual sub formă de raze gamma) și alte fragmente nucleare cum ar fi particulele beta și particulele alfa. Fisiunea elementelor grele este o reacție exotermică și poate să elibereze cantități substanțiale de energie
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
istoria naturală. Naturaliștii încep să-și îndrepte atenția către domeniul variabilității speciilor; apariția paleontologiei și apoi a conceptului de dispariție a speciilor determină renunțarea la imaginea statică a naturii. La începutul secolului al XIX-lea, Jean-Baptiste de Lamarck elaborează teoria transmutației speciilor, prima formă științifică a evoluționismului. În 1858, Charles Darwin și Alfred Russel Wallace au elaborat și publicat o noua formă a teoriei evoluționiste, explicată mai detaliat în lucrarea lui Darwin, "Originea speciilor" (1859). Diferit față de Lamarck, Darwin propune conceptul
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
Deși în general se opune evoluționismului, prin această concepție uniformitarianistă, Lyell exercită o puternică influență asupra viitorilor evoluționiști, precum Charles Darwin. În lucrarea sa, "Filozofia geologică" ("Philosophie Zoologique", 1809), Jean-Baptiste de Lamarck, unul dintre fondatorii paleontologiei, propune teoria sa privind transmutația speciilor. Această "teorie a catastrofelor" presupune perindarea a 32 de catastrofe însoțite de o nouă geneză, cu acumulare de caracteristici genetice. Ajunge la această concluzie în urma studiilor asupra fosilelor în succesiunea straturilor geologice, încercând să armonizeze noile date furnizate de
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
lui Étienne Geoffroy Saint-Hilaire, anatomist francez aflat în dispută cu colegul său Cuvier în privința unității regnului animal. Robert Grant, devenit o autoritate în anatomie și în domeniul reproducerii nevertebratelor marine, dezvoltă ideile lui Lamarck și ale lui Erasmus Darwin privind transmutația și evoluționismul, și, având ca argument de bază omologia existentă între organele diferitelor specii, dovedește originea comună a lumii vii. Charles Darwin, pe atunci tânăr student, îl asista pe Grant în investigațiile sale privind ciclul de viață al animalelor marine
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
generate. Aici era susținut un scenariu al originii sistemului solar, dar și ale vieții pe Pământ. Mai mult, era subliniat faptul că fosilele dovedesc o evoluție continuă a speciilor de animale, ajungând până la cele recente și la om. Ideile privind transmutația speciilor erau asociate cu materialismul radical al Iluminismului și au fost vehement combătute de gânditorii conservatori. Georges Cuvier atacă ideile lui Lamarck și Geoffroy Saint-Hilaire susținând concepția lui Aristotel, conform căreia speciile sunt imutabile. Cuvier consideră că dispariția acelor specii
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
Originii speciilor" și chintesența darwinismului. Observațiile biogeografice efectuate de Charles Darwin în locuri ca Insulele Galapagos i-au stârnit îndoiala în ceea ce privește presupusa imutabilitate a speciilor. În notițele sale vom găsi, începând cu 1837, dezvoltarea unor concepte ca cel legat de transmutație. Aceasta îl conduce la ideea divergenței evolutive a lumii vii, adică ramificat, spre deosebire de progresul liniar, sub forma de scară, prefigurat de Lamarck și alții. În 1838, Darwin citește lucrarea "Un eseu asupra principiului populației" (a șasea ediție), scrisă la sfârșitul
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
discutat-o cu alți naturaliști și cu prieteni ca Joseph Hooker. Conștient de controversa pe care o poate genera, în toata această perioadă a adunat dovezi și argumente care să-l susțină. Spre deosebire de Darwin, Alfred Russel Walace a dedus ideea transmutației speciilor pornind de la lucrarea "Vestigii ale istoriei naturale a creației" ("Vestiges of the Natural History of Creation") a publicistului scoțian Robert Chambers (1802 - 1871). Fără să știe că Darwin își publicase deja ideile sale evoluționiste, în februarie 1858, Wallace îi
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]