22,945 matches
-
sînt chiar memorabile. Personajele care în romanele anterioare erau simple emițătoare de idei, megafoane fără chip, dobîndesc, în ultimul roman, contururi ferme, devin prezențe concrete, bine definite, greu de uitat. Fiecare personaj reprezintă cîte un chip emblematic al perioadei de tranziție. Mai mult decît atît, personajele romanului împrumută multe dintre trăsăturile și datele biografice ale unor persoane reale care, într-un fel sau altul s-au aflat în prim-planul actualității după căderea regimului comunist. Teofil Pascal este un personaj în
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
sale. Era acesta sensul soteriologic al veseliei și de aceea considera că a rîde e mult mai important decît a jeli" (pp. 153-154). Ca și celelalte romane ale lui Dan Stanca, Mila frunzelor are ca subiect debusolarea omului în perioada tranziției. Toate valorile au fost pervertite, dizidența stă la masă cu prostituția, totul este maculat, lumea este decerebrată, spiritul nu mai este capabil să coaguleze o societate tot mai dependentă de showbiz și de lupta disperată pentru supraviețuire. Totul în jur
Marea debusolare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11249_a_12574]
-
avansat de melancolie" (Stadiu avansat de melancolie). ,Omul concret" își impune canonul printr-o metodică dezechipare a limbajului poetic de convenții. Abolind fervoarea ,caldă" cu care poetul tradițional se căuta pe sine, caută, printr-o fervoare ,rece", aspectele desubiectivizării, ale tranziției într-un univers obiectal care ,se visează" invers, de la obiect la subiect. Astfel subiectul devine un automat care înregistrează datele palpabile ale mediului ambiant, alcătuind inventare, compunînd procese-verbale. Ceea ce, cu fiorul unei inovații, Camil Petrescu reclama pentru proză, devine, iată
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
Strategiile au inclus atât politici de extindere ale NATO și UE, cât și alte inițiative ale celor două organizații care erau menite să răspundă provocărilor care au apărut în zona centrală și estică a Europei, puternic afectată de procesul de tranziție post-comunistă. În cazul Uniunii Europene, pe lângă extinderile succesive din anii 2004 și 2007 care au dus la includerea în Uniune a 10 state din Europa Centrală și de Est, situate între Marea Baltica, Marea Neagră și Marea Adriatică, au fost lansate și derulate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
intrarea într-o alianță care o aruncă în afara valorilor occidentale, o aducea la periferia Europei din punct de vedere geopolitic și ideologic. Antiteza dintre regele Mihai și mareșalul Ion Antonescu 23 a fost un adevărat studiu de caz pentru perioada tranziției, pentru modul în care apare translarea dinspre un personaj istoric în unul politic și despre cum este folosită distorsionat istoria recentă într-o proxima bătălie politică. Propagandă desantata și manipularea au făcut că valorile vestice, occidentale, reconectarea la Europa să
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
colective de la sfârșitul anilor '90 a reprezentat cauza principală a crizelor sociale, având în vedere formarea profesională extrem de restrânsă a angajaților disponibilizați și lipsa de soluții furnizate de piața muncii și sistemul național de formare profesională continuă. Este drept că tranziția de la economia planificată la economia liberă a reprezentat o necunoscută chiar și pentru experții europeni: "transformarea unui sistem excesiv verticalizat, pentru a-i impregna o coerentă orizontală"4 fiind un proces lăsat exclusiv pe seama statelor naționale. Așa se explică demararea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Paris, 2001. 5 PHARE (Poland and Hungary: action for the restructuring economy), a demarat inițial pentru cele două țări, iar apoi a fost extins la toate statele asociate. Obiectivul PHARE a fost acela de a contribui cu asistența tehnică la tranziția statelor din Europa Centrală și de Est către economia de piață, deși inițial nu se știa precis ceea ce trebuie finanțat cu prioritate. Abia în anul 1997, PHARE a fost împărțit în 2 categorii de cheltuieli: o prioritate investiționala (70%) în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Cuza" University of Iași ). He holds courses of Political ideas and ideologies and Constituțional Law at the "Petre Andrei" University of Iași. Among the main books he hâș published we mention: La Roumanie du communisme au post-communisme (1998), Meandrele democrației. Tranziția politică la români - Meanders of Democracy. Political transition în România (2002), Istoria ideilor politice de la antici la moderni - History of political ideas from the ancient to the modern (2002). Nicolae DRĂGUȘIN holds aPhD în Philosophy and is Lecturer at the
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
etape! altfel, bineînțeles că simpatizez cu dorința profesorilor de a avea salarii mărite. într-adevăr, mulți experți în politici demografice (și nu doar ei) văd măsură egalizării veniturilor pt mame ca fiind o măsură pripită. mihaela haragus care a scris „Tranziția la statutul de părinte în Europa” și lucrează la Centrul pentru Studierea Populației din Cluj mi-a spus într-un interviu că măsura egalizării veniturilor pt mame contribuie la creșterea polarizării sociale în românia! o societate cu stratificări sociale puternice
Politica redusă la absurd by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82782_a_84107]
-
VIII-a, am sărbătorit îndopându-ne cu junk food la McDonald’s și cred că tot atunci am băut primul shake din viața mea. Ambrozia trebuie să fi avut un gust asemănător. Nu vreau să fac figură de nostalgic al tranziției sau al perioadei totalitare. Dar în toată mizeria în care am crescut am avut un mare avantaj față de congenerii mei occidentali. Pentru că m-am putut bucură de fiecare lucru pe care dezvoltarea economică l-a adus cu ea; de la igienă
Amarcord by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82767_a_84092]
-
timpul dictaturii, așa că cei mai mulți români, chiriași sau proprietari de nevoie în locuințe ridicate de stat nu prea au de ales în această privință. Adevărul e că nu prea au de ales oricum am privi lucrurile. Constructorii celor 18 ani de tranziție au fost cu toții mult prea ocupați să crească raportul dintre suprafață desfășurată și suprafață construită, ca să-și mai pună problemă abordării durabile în edificiile pe care le-au ridicat. Așa că marile orașe s-au pricopsit cu nesfârșite ogoare de fier
Cumpăr viitor sumbru, cu multiple afecţiuni. Exclus intermediarii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82833_a_84158]
-
Îmi lipsesc gardurile Irinei. Sigur că am destule motive să mă întorc în țară, am oameni pe care mi-e dor să-i revăd și proiecte pe care vreau să le duc la capat. Nu ignor avantajele unei piețe în tranziție, în care totul e de făcut, în comparație cu piața occidentală, unde totul pare să fi fost făcut deja. Dar nimic din toate acestea nu reușește să-mi prilejuiască un raport afectiv cu Bucureștiul. Oricât mi-ar placea acest oraș, nu știu
De ce n-am nici un dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82949_a_84274]
-
viața mea un elogiu atît de patetic închinat unei practici atît de banal-oportuniste(abandonarea ,,viselor” de pe gard pentru managementul din mină).Ai trecut brusc de la apologia poeziei de băcănie la poetizarea frustrării de bacanie.Asistam la nașterea noului catehism de tranziție: catehismul proletcultismului managerial(manager-cultismul) emanat de umorile bovarice ale unor manageri nefericiți și montat magistral de empaticul Dragoș între epitete apocaliptice.V-ati fi gîndit vreodată că seniori-managerii,brand-managerii,bussines-manii,birocrații aia spilcuiți ai marilor corporații sînt niște martiri? V-
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
a profesorilor, a pensionarilor, nu se vede dramă copiilor ai căror părinți pleacă dincolo pentru că nu pot supraviețui cu salariul mizer pe care il primescde la managerii tăi dezabuzati.Si atunci e firesc că pe lista ta de sacrificați ai tranziției să nu se gasesaca nici medicii rezidenți,nici cercetători, nici artisti.Dar nu e nici o pagubă, ei sînt oricum prea multi, prea mici, prea proști și prea puturosi.Ei sînt doar,,niște sclavi care se distrează”, întreținuți de dopajul laborios
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
viața mea un elogiu atît de patetic închinat unei practici atît de banal-oportuniste(abandonarea ,,viselor” de pe gard pentru managementul din mină).Ai trecut brusc de la apologia poeziei de băcănie la poetizarea frustrării de bacanie.Asistam la nașterea noului catehism de tranziție: catehismul proletcultismului managerial(manager-cultismul) emanat de umorile bovarice ale unor manageri nefericiți și montat magistral de empaticul Dragoș între epitete apocaliptice.V-ati fi gîndit vreodată că seniori-managerii,brand-managerii,bussines-manii,birocrații aia spilcuiți ai marilor corporații sînt niște martiri? V-
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
a profesorilor, a pensionarilor, nu se vede dramă copiilor ai căror părinți pleacă dincolo pentru că nu pot supraviețui cu salariul mizer pe care il primescde la managerii tăi dezabuzati.Si atunci e firesc că pe lista ta de sacrificați ai tranziției să nu se gasesaca nici medicii rezidenți,nici cercetători, nici artisti.Dar nu e nici o pagubă, ei sînt oricum prea multi, prea mici, prea proști și prea puturosi.Ei sînt doar,,niște sclavi care se distrează”, întreținuți de dopajul laborios
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
viața mea un elogiu atît de patetic închinat unei practici atît de banal-oportuniste(abandonarea ,,viselor” de pe gard pentru managementul din mină).Ai trecut brusc de la apologia poeziei de băcănie la poetizarea frustrării de bacanie.Asistam la nașterea noului catehism de tranziție: catehismul proletcultismului managerial(manager-cultismul) emanat de umorile bovarice ale unor manageri nefericiți și montat magistral de empaticul Dragoș între epitete apocaliptice.V-ati fi gîndit vreodată că seniori-managerii,brand-managerii,bussines-manii,birocrații aia spilcuiți ai marilor corporații sînt niște martiri? V-
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
a profesorilor, a pensionarilor, nu se vede dramă copiilor ai căror părinți pleacă dincolo pentru că nu pot supraviețui cu salariul mizer pe care il primescde la managerii tăi dezabuzati.Si atunci e firesc că pe lista ta de sacrificați ai tranziției să nu se gasesaca nici medicii rezidenți,nici cercetători, nici artisti.Dar nu e nici o pagubă, ei sînt oricum prea multi, prea mici, prea proști și prea puturosi.Ei sînt doar,,niște sclavi care se distrează”, întreținuți de dopajul laborios
Generatia reparata by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83029_a_84354]
-
prost direcționată. Aveam 14 ani când am citit Apelul către lichele: Trecuseră deja 6 ani de la Revoluție și textul tot m-a impresionat. A rămas, de-atunci, un mic îndreptar moral, un fel de «cele 10 porunci» ale eticii de tranziție. «Să nu fi fost securist», «să nu fi fost colaborator», «să nu fi fost delator» au devenit semne ale pedigree-ului de bune moravuri. Aceasta sumara împărțire a românilor în securiști și oameni de treabă venea, în cazul meu, pe
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
este mai mult o chestiune de management. Un bun moralist își va petrece zile în șir peripatetizând despre filosofia drepturilor omului, un bun politician va folosi același timp pentru a promova o lege a libertății presei. Pentru moraliști, guvernarea în tranziție a fost o sinecura, iar prezența lor în corpul legislativ, ca în cazul lui Alexandru Paleologu, a fost mai mult un accent pitoresc. Dar pentru politicienii adevărați, în sensul bun al cuvântului, guvernarea în tranziție a fost o șansă de
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
presei. Pentru moraliști, guvernarea în tranziție a fost o sinecura, iar prezența lor în corpul legislativ, ca în cazul lui Alexandru Paleologu, a fost mai mult un accent pitoresc. Dar pentru politicienii adevărați, în sensul bun al cuvântului, guvernarea în tranziție a fost o șansă de a se dovedi pe sine în lupta cu inerția celorlalți. În cazul Monei Musca, mi s-a părut mereu că guvernarea a fost un exercitiu corect asumat. Știu bine la câte proiecte legislative a pus
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
lui spectrala cărămizie. Dar, incontestabil, ‚saltul cuantic’ nu translatează electronul dintr-un tip de cunoaștere, în alt tip de cunoaștere. Introducerea categoriei de impact ambiental de către Rachel Carson, -aceasta este lectură pe care o facem noi ‚Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale, se ajunge la evaluarea impactului ambiental prin metodele cunoașterii prudențiale ne demonstrează existența unei tranziții de la un tip de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Primăverii tăcute”, marchează o tranziție mult mai semnificativă decât ‚saltul cuantic’. Categoria de impact ambiental, în care, plecând de la măsurarea încărcării ambientale prin metodele științelor naturale, se ajunge la evaluarea impactului ambiental prin metodele cunoașterii prudențiale ne demonstrează existența unei tranziții de la un tip de cunoaștere, la un alt tip de cunoaștere: un „salt cuantic” care valorifica spațiul cauzal în interesul supraviețuirii optime a speciei noastre. Trebuie să recunoaștem că problema abordării corecte a ‘caii de impact ambiental’ este în primul
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
și o biodiversitate negativă, adică o lume populată cu HIV și Ebola). Deci în ideologia primară se cer șanse nu doar pentru om, ci și pentru biodiversitatea pozitivă a lumii. Iar într-o terminologie strict ecologică, se vorbește aici despre tranziția de la Capitalismul-r (malthusian), la Capitalismul-K (logistic). Parcurile industriale pentru dezvoltarea durabilă aparțin conceptual Capitalismului-K, și ele sunt o componentă importantă a strategiei dezvoltării în Noua Economie. În general, ‘parcurile industriale’ reprezintă proiecte ale dezvoltării regionale realizate cu intenția atragerii de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
românească. Din punctul de vedere al încadrării într-o teorie economică, parcurile industriale și taxonomia lor sunt greu definibile în limitele economiei politice tradiționale, „clasice”. Mai curând, taxonomia ‘parcurilor industriale’ aparține economiei politice „neoclasice”. În știință economică, putem constată momentul tranziției de la « clasic » la « neoclasic » prin apariția conceptului de « externalitate », complet neglijat de o somitate precum David Ricardo, « vîrf » atât în lumea finanțelor, cât și în lumea științei, unul dintre creatorii economiei politice clasice, alături de Etienne Condillac și Adam Smith. Economia
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]