273 matches
-
a fiicei lor Anesia. ― Și anume? ― Apoi prea seamănă a petrecere și nu a pomenire călugărească, când spune ca “să le facă seara parastas cu colivă și la trapeză mâncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mâncare și băutură”. ― Tocmai asta mi-a atras și mie atenția, dragule. Sfințiile lor o cam țineau sau mai bine spus donatorul cerea s-o țină tot într-un “guleai” pe banii “nineacăi” monahul Gavriil. ― Până aici, parcă-parcă ne-am descurcat
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstire Hlincea,... cu niște locuri de dugheni din târgul Iași”... ― De unde până unde - după 86 de ani, Ștefăniță Lupu voievod scrie: “sfânta noastră rugă nou-zidită”? ― Adevărul e că Vasile Lupu voievod a făcut turlă bisericii, a construit chilii pentru călugări, trapeză, pivnițe de piatră și zidul de incintă cu cerdac mare deasupra porții, dar nu a rezidit-o. Ștefăniță Lupu voievod, însă, s-a îngrijit doar de zugrăvirea bisericii, apelând la meșterii care au pictat mănăstirea Golia. De aici și până la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de vie la Șorogari. Și Ilie al Sturzii marele stolnic a aferosât la sfânta mănăstire o crâcimă și locu pentru casă... și alt loc pentru casă... care loc iaste și aproape de mănăstire și-au făcut pe acest loc deasupra crâcimii trapeza sfintii monastiri”. Și, mai departe, vodă spune că Ilie Sturza, mare stolnic, a cumpărat satul Ordășăi, în ținutul Sorocii, și cu două mori pe Răut și “cu tot venitul lor le-au aferosit la sfânta mănăstire... și pe țiganii săi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
gândește sfinția ta, părinte? ― La “crâcima” pe care au primit-o grecii de la Ilie Sturza. ― Nu-i pentru prima oară când se vorbește de crâșme care aparțineau mănăstirilor. Ce are deosebit aceasta? ― Apoi, călugării greci “și-au făcut... deasupra crâcimii trapeza sfintii monastiri”. ― Da! asta zic și eu minune, părinte! Dedesubt se chefuia în lege și deasupra, în trapeză, sfințiile lor călugării, cu fețe smerite așteptau, strachina cu mâncare de post și pâine de secară! ― Nu-i pentru prima oară când mă
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
prima oară când se vorbește de crâșme care aparțineau mănăstirilor. Ce are deosebit aceasta? ― Apoi, călugării greci “și-au făcut... deasupra crâcimii trapeza sfintii monastiri”. ― Da! asta zic și eu minune, părinte! Dedesubt se chefuia în lege și deasupra, în trapeză, sfințiile lor călugării, cu fețe smerite așteptau, strachina cu mâncare de post și pâine de secară! ― Nu-i pentru prima oară când mă surprinzi, fiule. Cu ce te-am surprins, sfințite? ― Cu viziunea ta asupra vieții monahale. Da’ de unde știi că
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Maria se întoarce, împreună cu vărul său, Radu Mihne voievod, găsește mănăstirea în paragină. O restaurează și o închină mănăstirii Galata... Nici așa mănăstirea nu are o soartă mai bună. Vine Vasile Lupu voievod, însă, care face turlă bisericii, face chilii, trapeză, pivnițe și zid împrejmuitor, din piatră, turn, clopotniță și cerdac mare (chilii) deasupra porții. Ștefăniță Lupu voievod aduce zugravii care au pictat biserica Goliei pentru a împodobi biserica cu pictură, dar... Te pomenești că ceva nu-ți place, vere? Chiar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
la mănăstirea Hlincea, scrie: „Sfîntă mănăstire a fost întîi făcută și zidită de Zota fost vistiernic și nu a terminat-o, ci a rămas pustie de multă vreme și nimic nu a fost la acea sfîntă mănăstire: nici chilii, nici trapeză, nici bucate, nici vii, nici îngrădituri împrejurul mănăstirii,... nici vecini, și nici altceva nimic, stătea singură mănăstirea pustie și începuse și biserica să se risipească și era un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie voievod cînd s-a
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
și era un lucru pustiu și pietrele cădeau. Iar răposatul Vasilie voievod cînd s-a ridicat la domniia Moldovei, dacă a văzut că sfînta mănăstire cade în mare pustiire a început să dreagă... și a făcut turn și chilii, și trapeză, și pivniță de piatră și vii, cu cerdac mai sus de mănăstire și tot ce a trebuit în jurul mănăstirii”. Numai că aici au ajuns călugării greci, care, ca de obicei, nu s-au spetit muncind ca să întrețină mănăstirea așa cum au
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
grădini, și case și cu tot venitul lor,... sfintei mănăstiri numită Sfîntul Sava Sfințitul, din hotarele Ierusalimului... să mă pomenească”. Pentru ai lui, monahul ridică pretențiile: “Acestora să le facă pomenire la 17 ianuarie... seara parastas cu colivă și la trapeză mîncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mîncare și băutură”. Așa “guleai” mai zic și eu, vere. Să tot fii călugăr și să ai pe cine pomeni! Asta am zis-o pentru că m-ai provocat
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Sava Sfințitul, din hotarele Ierusalimului... să mă pomenească”. Pentru ai lui, monahul ridică pretențiile: “Acestora să le facă pomenire la 17 ianuarie... seara parastas cu colivă și la trapeză mîncare și băutură, iar dimineața liturghie și colivă și iarăși la trapeză mîncare și băutură”. Așa “guleai” mai zic și eu, vere. Să tot fii călugăr și să ai pe cine pomeni! Asta am zis-o pentru că m-ai provocat să fac păcate... Dar mai bine să asistăm la o cumpărare de
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședință chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantină socială sau orice altă incinta destinată unei activități asemănătoare. ... (3) Cultele religioase recunoscute oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/225542_a_226871]
-
fi: clopotniță, cancelaria parohială, agheasmătarul, capela mortuară, casa parohială cu dependințele sale, destinata ca locuință a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troiță, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședința chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantina sociala sau orice altă incinta destinata unei activități asemănătoare. ... (3) Beneficiază de scutirile prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședință chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantină socială sau orice altă incinta destinată unei activități asemănătoare. ... (3) Beneficiază de scutirile prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243286_a_244615]
-
fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședință chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantină socială sau orice altă incinta destinată unei activități asemănătoare. ... (3) Cultele religioase recunoscute oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193934_a_195263]
-
termeni dogmatici, liturgici și de organizare bisericească, de origine greacă (bizantină), au intrat în limbă fie prin mijlocirea slavonei, fie direct din grecește, la începuturile organizării noastre de stat și bisericești: har, mir, chivot, disc, potir, antimis, paraclis, chilie, metoc, trapeză, sihastru, schimnic, ieromonah, egumen, protoereu, arhiereu, mitropolit, exarh ș. a. Să subliniem că toate aceste cuvinte se referă la cult și organizarea bisericească, iar nu la noțiunile fundamentale de credință, care sunt de origine latină. Deducem că românii erau creștinați cu
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și logicii lui Tommaso, puse la cale o intrigă subtilă și ageră: lansă în circulație zvonul precum că Tommaso ar fi fost protagonistul unor ședințe spiritiste, vrăjitorești, fruntaș al unor secte ce se ocupau cu științele oculte. Se vorbea în trapeză, în grădină, și chiar în ceasurile de rugăciune, în șoapte interminabile. Tommaso iese noaptea și se duce într-o colibă spre a se întâlni cu evreul Abraham și alte persoane ce fac uz de formule diavolești și cheamă morții din
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
dreptmăritor: Făgăraș (1698), Sâmbăta de Sus (1701), Ocna Sibiului, Sf. Nicolae (1697) și Panaghia (1699) În Constantinopol, Panaghia Camariotissa din insula Halki, Schimbarea la față din insula Proti (1703), Sumela lângă Trebizonda, Sf. Ecaterina la Muntele Sinai (1700), paraclisul și trapeza mănăstirii Sf. Pavel de la Muntele Athos. Pe lângă meritele deosebite pe plan cultural, politic, economic se remarcă și ca mare ctitor, dar mai ales prin credința statornică În Hristos pe care L-a mărturisit, cu prețul vieții chiar până la moarte, căzând
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Ștefania Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92323]
-
cu serile (discret-subversive) ca niște șui spectacole, atunci inventate! Era o solidaritate subterană, figurile scenei, scrisului, pictorii, sculptorii se regăseau aici anual, într-un fel de legămînt al firavei rezistențe. Sala de mese, înțesată, cu rezervări notorii, se oferea ca trapeză insolită a vorbelor în doi peri și a privirilor... codate. Mica terasă de-afară era suport al unei recuperatorii commedia dell'arte. Unde-i "societatea"? Sala de mese, extrem de șic azi, e goală, la cîte-o masă, figuri necunoscute, fără expresie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mocănească și ce pîclă! Ghinion! De asta, poate, și stațiunea și biserica și fresca și nevăzutul Ceahlău mi se par, dintr-o dată, nesuferite. Unde-i Durăul de-anțărț? Poate doar masa ce mi se servește, în exclusivitate, în imensa goală trapeză (carafa cu vin, ciorba cu de toate ale verii, fasolea gătită, cu salata de varză aferentă, iar carafa cu vin) de către una din dalbele copile în negru, poate doar ea, masa aceasta cuviincioasă, să aline cît de cît plouata dezamăgire
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
stareț, Paisie, a organizat la Mănăstirea Neamț o "bolniță a bătrânilor" și, în același timp, separat de aceasta, chilii pentru "mireni de parte bărbătească cu feluri de neputinți și de duhuri necurate pătimind, și neavând unde-și pleca capul... dela trapeza de obște îi hrănea și ședea pe cât voia, unia și până la moarte". Reținem de aici un fapt care ni se pare caracteristic, și anume că ospiciul apare ca o creație spontană din inițiativă locală, corespunzând, ca și în cazul Ospiciului
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
inițiativă locală, corespunzând, ca și în cazul Ospiciului Golia, unor necesități determinate de mulțimea alienaților care se perindau pe acolo. Rezultă încă un aspect important, acela al caracterului de azil pentru "cei neavând unde-și pleca capul" și pe care "trapeza de obște îi hrănea" și care "ședea pe cât voia, unia și până la moarte"51. Erau deci niște adăposturi pentru cei cu "feluri de neputinți și de duhuri necurate pătimind", cu un caracter mai mult azilar decât spitalicesc. Multe mănăstiri din
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
În secolul al XVI-lea, marii pictori venețieni precum Iacopo Robusti, supranumit Tintoretto, sau Paolo Caliari, zis Veronese, au sporit fastul în reprezentarea nunții din Cana. Leonardo da Vinci a pictat una din cele mai celebre Cine în frescele din trapeza mânăstirii dominicanilor din Santa-Maria-della-Grazie din Milano. Mănăstirea Champmol în apropiere de Dijon, ctitorită de Filip cel Îndrăzneț în anul 1383 pentru a servi drept necropolă familiei regale, conservă opera sculptorului francez de origine olandeză Claus Sluter, Puțul lui Moise, unde
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fi: clopotnița, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capelă mortuara, casa parohiala, cu dependințele sale, destinată că locuința a preotului/preoților slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumânări, pangarul, troița, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, așezământul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfășurarea activităților cu caracter administrativ-bisericesc, reședință chiriarhului, precum și altele asemenea; prin așezământ cu caracter social-caritabil se înțelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantină socială sau orice altă incinta destinată unei activități asemănătoare." 13. Punctul 12.09 se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150070_a_151399]