82,461 matches
-
Oglinzile e-o carte tristă. Sau măcar melancolică. O carte despre neputințe și amînări, despre slava atît de ducătoare a clipei. Nu-i tocmai așa. Petru Creția scrie, nici nu ne-am aștepta la altceva, o ,poveste" sobră, aproape un tratat despre oglinzi. Nu despre fleacurile matlasate, păstrate lîngă pudrieră, ci despre apele adînci, încorsetate într-o ramă, prin care se strecoară, nu o dată, firicele de cinism. Cinismul galaxiei de lumină rece, al mărilor cu reliefuri nemișcătoare, de gheață, care se
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
crezuseși un tînăr poet, o speranță pentru literele românești... dar băbuța din colțul străzii, care n-avea curajul să cerșească, ci doar stătea în drumul oamenilor, privindu-te numai, văzuse ce văzuse..." (XXXVIII). Cuvintele ele însele sînt înrobite analogiilor reificante. Tratate precum niște lucruri, se integrează perspectivei în cauză inclusiv prin această supramaterializare: ,Cuvinte risipite peste zi, readunate pe hîrtie, rotocoale ale sufletului, ocoluri, întoarceri, arcuri strînse în sine, gheme, cîrlige, resorturi intim desfăcute pe masă" (LXIX). într-o lume a
Extaz și materie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11298_a_12623]
-
bucuriile ei. Nu ne învață textele vedice că dragostea are trei nivele: iubirea de sine, iubirea pentru celălalt, și iubirea fără obiect, adică iubirea totală, absolută, iubirea pentru Divinitate? În acest sens gândea, cred, Leonardo da Vinci când vorbea în Tratatul său de pictură despre la deitŕ dell'arte, adică despre divinitatea picturii, a cărei împlinire, pe care o tenta, părea de la o zi la alta tot mai greu de atins. Subiectul cel mai la îndemână pentru orișice pictor atras de
O imensă tandrețe by Radu Varia () [Corola-journal/Journalistic/11319_a_12644]
-
și raportul pe care artistul îl instaurează cu mecanismul psihologic al autocenzurării, o problemă pe care, într-o măsură diferită, toți scriitorii trebuie s-o înfrunte în relația dintre artă și puterea politică. Argumentul cel mai strict politic este acela tratat de I. Scarcelli în eseul Revenirea granițelor: o criză a identității (sau creșterea) principiilor democratice, care analizează legătură existența dintre granița și ostilitate. Cea din urmă pe care Europa consideră că a depășit-o întrutotul, în vreme ce, astăzi, reapare cu o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
forțelor NATO și a forțelor Rusiei și, mai ales, reînarmarea și situarea din nou pe poziții de forță a celor două superputeri nucleare și aliaților acestora. Redefinirea unui concept european viabil de securitate și apărare se lasă încă așteptată, chiar dacă Tratatul de la Lisabona fixează, de fapt, coordonatele esențiale ale acestui domeniu. Se pare că recomandările summit-ului NATO din Țară Galilor din 2014 că țările membre ale Alianței să-și sporească cheltuielile militare, în următorii zece ani, la 2 la suta
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
PDM, în noiembrie 2014, a semnat, la București, un acord de colaborare cu PSD din România. Mai mult, PDM îl sprijină deschis pe Victor Ponta la prezidențialele din 2 noiembrie 2014. Pentru comparație, în 2010, PDM avea să semneze un tratat de colaborare cu "Edinnaia Rossia"16. "Zilele brâului moldovenesc" - sub acest generic s-a produs punctul de culminație în strategia de comunicare PR, adoptată de stafful PDM pentru scrutinul din 30 noiembrie. În ultimele 2 zile de campanie (vineri și
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
și geostrategice, a statului român. Deși a variat, în funcție de perioade istorice și evenimente majore care au modificat poziționările sale, Mihai I a transpus într-o notă critică atitudinea Vestului față de soarta României. Teza abandonului este frecvență, așa cum și teoria încălcării tratatelor internaționale de către URSS sau a sacrificării Europei de Est în favoarea asigurării securității părții de Apus a continentului, sunt teorii predilecte. Fenomenul "Ialta" se menține pe toată perioada exilului și a primului deceniu postcomunist iar, de la caz la caz, cultivarea unor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
generațiile de mâine", deci care, din punct de vedere al categoriei V de drepturi ale omului, se transformă în subiect juridic distinct, cu drepturi distincte și dătător de obligații juridice distincte pentru generațiile actuale). Mai precis, generațiile viitoare sunt deja tratate, în acest Preambul extrem de vizionar din Declarația de la Johannesburg (2002), ca un subiect juridic de facto, având un drept specific, la dezvoltare durabilă, la "a moșteni o lume liberă de ne-demnitate și indecentă"). Sintagma juridică "copiii de azi" este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
neplăcuți) mă trezesc eu, m-am săturat. blender :))? Dragoș, dar insectă asta este orice altceva, dar nu e greiere...: -D @elenă, să știi că și eu m-am întrebat la început dacă e chiar greiere. și, cum n-am un tratat de entomologie în casă, m-am uitat tot pe net. am gasit exemplare similare cu al meu aici și aici. Și mi-am zis că, dacă și ei au greșit, măcar sunt în buna companie. super, mulțumim că ai împărtășit
Vizitatorii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82839_a_84164]
-
ciorbă și să spună că nu recunosc independența, ci au spus că se mai gandesc. Tradus: negociem. ÎN interesul național. Am facut gesturi gratuite cu deschiderea spațiului aerian, am facut gest gratuit cu anxa Bucuresti-Washington, am facut gest gratuit cu Tratatul cu Ucraina, am facut gest gratuit cu “lacul rusesc” am faut gest gratuit cu nerecunoașterea imediată a independenței. eu țin cu cosovo. tensiunea despre care se vorbește e firească iar precedentul face parte spun eu dintr-o mai vastă mișcare
Axa Moscova-Bucureşti-Madrid by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82886_a_84211]
-
fost traduse în mult mai multe limbi) Istoric al religiilor? Da! Așa e! Întru totul de acord! Unul dintre cei mai mari! DA! Dar ISTORIC oameni buni! Nu e un creator. Scrierile lui nu sunt “opere sortite nemuririi”. Doar niște tratate. Un băiețel cuminte cu ochelarii pe nas care învață niște limbi moarte, citea niște texte și le transcria (comenta) din teancul de foi din stanga lui în cel din dreapta! “Când alții stăteau în crâșma el învăța sanscrita” zice Bucurenci. Da , adevărat
Intre doi habotnici, voteaza intelectualul! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83043_a_84368]
-
în Cuvîntul, nici gratis, nici pe banii noștri, liberal e să fim plătiți pentru ce ni se publică, în Cuvîntul, cu sau fără voia noastră. Așteptăm mandatul. Un nou scandal intelectual: în revista 22 (nr. 655), unul dintre colaboratorii la Tratatul Academic de Istorie a Românilor, dl Octavian Iliescu, pune pe două coloane texte ale d-sale destinate ediției ratate a Tratatului din 1980 cu texte semnate de acad. Șt. Ștefănescu în volumul IV al ediției din 2001 a Tratatului Academic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
sau fără voia noastră. Așteptăm mandatul. Un nou scandal intelectual: în revista 22 (nr. 655), unul dintre colaboratorii la Tratatul Academic de Istorie a Românilor, dl Octavian Iliescu, pune pe două coloane texte ale d-sale destinate ediției ratate a Tratatului din 1980 cu texte semnate de acad. Șt. Ștefănescu în volumul IV al ediției din 2001 a Tratatului Academic. Nu există nici o îndoială în privința identității acestor texte. în plus, acad. Șt. Ștefănescu face și combinații ciudate, introducîndu-l în rețetă și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
la Tratatul Academic de Istorie a Românilor, dl Octavian Iliescu, pune pe două coloane texte ale d-sale destinate ediției ratate a Tratatului din 1980 cu texte semnate de acad. Șt. Ștefănescu în volumul IV al ediției din 2001 a Tratatului Academic. Nu există nici o îndoială în privința identității acestor texte. în plus, acad. Șt. Ștefănescu face și combinații ciudate, introducîndu-l în rețetă și pe dl B. Murgescu. E a nu știu cîta oară cînd specialiști foarte serioși produc probe deplin credibile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14707_a_16032]
-
sale precise (care trădează existența unei familiarități întemeiate pe afinități spirituale cu cel chestionat) tînărul scriitor îl determină pe venerabilul său interlocutor să spună lucruri esențiale. Iar rezultatul este cu adevărat ieșit din comun. Cartea reușește să fie, simultan, un tratat de istorie, politologie, filozofie, literatură, dar și o minunată carte de evocare a unor locuri și oameni de demult. Fălticenii copilăriei, angajarea în slujba mișcării legionare, cochetăria cu marxismul, diaspora română din Franța, marile dezbateri de idei din societatea franceză
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
este apartenența ei la o anumită clasă ci abilitatea reală de care dă dovadă respectiva persoană." Avea să treacă o perioadă de peste 2000 de ani ca, măcar, o parte a omenirii să redescopere ideea lui Pericle. John Locke în "Două tratate de guvernare " și Montesquieu în "Spiritul legilor " definesc guvernarea și stabilesc principiile unui cadru democratic: 1. Guvernarea este un contract între conducător și cel condus. 2. Omul are drepturi naturale: a) dreptul la viață; b) dreptul la libertate; c) dreptul
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
ce și cum să facem cu copiii . Un ministru "glumește" cu ziariștii amintindu-le că viața lor e scurtă (ironie, zice el) declanșând un scandal în presa internă și internațională. Mai recent (09.08.2002), prim-minis-trul, referindu-se la semnarea tratatului bilateral cu SUA de acordare a imunității soldaților americani, inițiativă altfel lăudabilă, din punct de vedere al interesului național, dar privită cu ochi nu prea buni de unele state europene, declara: Nu este o situație gravă, ci o problemă de
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
doar în funcție de interesele imediate, ci și în funcție de interesele de perspectivă. Din câte-mi dau seama, destule țări au căzut acest examen. Și încă mai multe personalități s-au pătat iremediabil. Singura mișcare abilă a României din ultimii doi ani - semnarea tratatului privindu-i pe soldații americani aflați în eventuale acțiuni militare pe teritoriul țării noastre -, o mișcare cu atât mai reușită cu cât n-aveam de ales, ne-a pus prost de tot cu Europa, iar diverși băgători de seamă din
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
falia dintre opera de tinerețe și aceea de maturitate n-a fost băgată în seamă. Ceva mai tîrziu, un publicist care a editat o versiune integrală a Întîlnirii din pămînturi a vorbit (în limbajul politic datorat ocupării Cehoslovaciei de către trupele Tratatului de la Varșovia în august 1968) de normalizarea operei scriitorului. Trebuie acceptat astăzi că fractura există și că evoluția lui Preda, ca și a colegilor lui de generație, trebuie pusă în legătură cu istoria politică a României de după război. Prozele de început au
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
din cele mai însemnate...". Astfel într-un interval de timp foarte scurt literatura istorică a făcut, în opinia lui Maiorescu, în țara noastră progrese semnificative și ajunsese să se situeze la nivel european. România era pregătită să ofere lumii un tratat de istorie națională; existau toate premisele: materialul documentar și savanții care să redacteze sinteza. În ciuda premiselor atât de favorabile injoncțiunea politicului în istorie a zădărnicit și atunci realizarea unui tratat de istorie a românilor. Iată despre ce este vorba. În
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
la nivel european. România era pregătită să ofere lumii un tratat de istorie națională; existau toate premisele: materialul documentar și savanții care să redacteze sinteza. În ciuda premiselor atât de favorabile injoncțiunea politicului în istorie a zădărnicit și atunci realizarea unui tratat de istorie a românilor. Iată despre ce este vorba. În 1899 la 23 martie Maiorescu în calitate de senator face o interpelare în Senat cu următorul text: "Interpelez pe d. ministru prezident și pe d. ministru de culte și instrucțiune publică asupra
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
sinteze de istorie a românilor a fost abandonată! Senatorul junimist a interpelat guvernul pentru modul în care urma să fie redactată o sinteză oficială de istorie a României. Mă întreb: cum ar fi reacționat în zilele noastre Maiorescu, văzând un tratat publicat de Academia Română în anul 2002, în care se utilizează studii de peste patruzeci de ani vechime, în care se pune sub semnătura unor autori, fără știința și acordul acestora, texte care nu le aparțin, asupra căruia planează serioasa suspiciune de
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
2002, în care se utilizează studii de peste patruzeci de ani vechime, în care se pune sub semnătura unor autori, fără știința și acordul acestora, texte care nu le aparțin, asupra căruia planează serioasa suspiciune de plagiat etc. etc.? Răspunsurile responsabililor tratatului la acuzațiile deosebit de grave care s-au adus sunt puerile, la nivelul replicii pe care a dat-o revista Contemporanul la articolul lui Maiorescu "Beția de cuvinte". Maiorescu a făcut o interpelare când modul în care era concepută o sinteză
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
interpelare când modul în care era concepută o sinteză oficială de istorie a românilor era în neregulă; n-am auzit ca vreun deputat sau senator din zilele noastre să fi făcut o interpelare asupra modului în care a fost redactat Tratatul de istorie a României publicat de Academia Română! Or, și acum este "în chestie oficialitatea publicațiunii în numele țării". Parlamentarii actualei puteri își manifestă patriotismul doar în cazul manualelor alternative de istorie? Fără renașterea spiritului maiorescian nu vom putea redeveni europeni. Academia Română
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
ci de ultimă secundă. Și asta doar pentru că prin copy și paste dobândesc o nouă identitate. Loaza analfabetă și studentul silitor au devenit interșanjabili printr-o simplă apăsare pe tastatură. Dacă faci imprudența să-l întrebi de unde a obținut cutare tratat publicat tocmai în Australia, își amintește fulgerător că în calculator există și comanda mute. Iar dacă-i atragi atenția c-a plagiat, te va privi cu sinceră indignare: Bine, dar țara asta e plină de șefi de catedră, decani și
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]