154 matches
-
bun și generos”! Am văzut afișul...ai greșit decadă...nu-i prima gafă...nici ultima...dar întrebarea e: what’s your point? Mai erau niște afișe franțuzești contemporane cu Hitler țipând “Je veux la paix” și niște puștani francezi vreo trențe annees plus tard care vroiau să fie comuniști în plin capitalism feroce. Șo what? E trendy să ai blog, nu-i așa, pushtiulica? Trenty ...Wow! ce-au ajuns,oare, hippie-iotii?!Niște”American Beauty”! Wait the coming up age!
Les années trente, les années folles by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83010_a_84335]
-
bieți muritori, declinându-l prin diverse dative și genitive, lucru cu care adevăratul soare n-ar fi nicicând de acord, apoi aceleași cârpițe ale cuvintelor nu ne oferă totuși păpușile soarelui. Cu toate astea, este vorba de unele și aceleași trențe care semnifică ceva. Însă dat fiind că, în mod direct, ele nu oferă nimic conștiinței, nepotrivindu-se în jocul cu păpuși, aceste combinații libere, ca joc al vocii dincolo de cuvintele propriu-zise, le vom numi limbaj transrațional. Deci, limbajul transrațional este
Un eseu de Velimir Hlebnikov - Temeiul nostru by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/14389_a_15714]
-
propriul penel. Pictură să nu e naivă. Că printr-o transfuzie de sânge, isi extrage vitalitatea din corpul robust al operei scrise. Atunci cand Ionesco a obosit să scrie, s-a apucat să picteze. “J’en avais assez de mots après trențe ans de pièces”1. A obosit să scrie, sau cuvintele - cuvintele lui, sau pur și simplu cuvintele - au obosit? Ca pictor, Ionesco a pornit de la zero. A transferat însă în pictură toate ideile și obsesiile pe care până atunci le
Infernul bine temperat al unui pictor naiv by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/13269_a_14594]
-
care mai dispunea, și care ar fi fost mai la locul lor prin redacții decât în defilări de stradă. Prudența i-a ocrotit pe aproape toți, cu excepția lui Perahim și a Paraschivescului, care au defilat în marea piață "cu o treanță vopsită în roșu"... Nimic de mirare când, în iulie 1945, MRP constată, oricât n-ar vrea s-o admită: "discordanța (sau divorțul, sau îndepărtarea sau doar tensiunea) între principiul democrației comuniste și aplicarea lui. Poporul așteaptă cu totul altceva de la
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
Simona Tache (12 octombrie 2010, ora 12,01, dosarul Roberta Anastase) Elena Udrea: Băi, jegoasă mică! Roberta Anastase: Bagaboantă mică și frumoasă, ce p... mea faci, măi, treanță simpatică? E.U.: Uite, sparg pușculița, să fac rost de bani de elicopter, băga-ți-ai p... în ea de pușculiță să-ți bagi. R.A.: Să te f... în gură... ce treabă am eu, nenorocito, cu pușculița ta? E.U
Stenograma convorbirii dintre Elena Udrea şi Roberta Anastase by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19866_a_21191]
-
de chin, tot ce-am fost când erai, toată noaptea de lut, tot ce n-am, si nu sunt,ce-am pierdut. Și nu sunt privitori să mă vadă râzând cum golesc din pahar o uitare în plus cum prin trențe-mi curg ani, insă viața s-a dus și pe străzi trec iubiri fremătând. Sunt hoinarul nebun, ochi de stele mă ning și mă dor când adorm pe o bancă de lemn doar prin plâns de viori frigul nopții îl
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
toată viața de chin,tot ce-am fost când erai, toată noaptea de lut,tot ce n-am, si nu sunt,ce-am pierdut.Și nu sunt privitori să mă vadă râzândcum golesc din pahar o uitare în pluscum prin trențe-mi curg ani, insă viața s-a dusși pe străzi trec iubiri fremătând.Sunt hoinarul nebun, ochi de stele mă ningși mă dor când adorm pe o bancă de lemndoar prin plâns de viori frigul nopții îl stingși din bocetul
CAMELIA RADULIAN [Corola-blog/BlogPost/378114_a_379443]
-
înalt, puțin adus de spate, cu părul alb, lăsat să crească un pic mai lung decât ar fi trebuit, intră în încăpere. Vestă, cămașă albă, papion, pantaloni călcați la dungă, una perfectă, doar nu vă imaginați personajul îmbrăcat în niște trențe, nu?, un adevărat majordom care se încadra de minune în acel decor. Da, doamnă. Voce caldă, aproape murmurată, cele două cuvinte articulate corespunzător, respect bine dozat în ton, nimic ostentativ. Clasă. Jack, aș dori un coniac, te rog. Și ți-
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
de la doi, mergeam pe pământul ca o bătătură, urcam la trei, într-un apartament identic (dar cu ferestrele spre sud și-n care nu se petreceau infundații), blocurile fuseseră lăsate la cărămidă și balcoanele fără balustradă, o femeie scutura niște trențe la etajul patru și râdea la glumele unor bărbați de jos, parc-ar fi gâdilat-o (asta s-a întâmplat la al șaptelea nostru drum ori poate la al nouălea), a alunecat apoi la drumul opt sau poate la zece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
este numit în familie și de către amici Pașa. Olguța adoptă și ea porecla. Poreclele de la Ionel Teodoreanu sînt tandre și amuzante. În Groapa lui Eugen Barbu însă, bandiții se denumesc între ei fără menajamente. Un hoț bătrîn și molatic e Treanță, Sandu Mînă-Mică și Nicu Piele întregesc haita. Șeful e numit Starostele și la capătul opus al ierarhiei e Paraschiv, zis pentru început Ucenicul. Ajuns la pușcărie, Ucenicul e întrebat în derîdere cum îl cheamă. Răspunde cu tupeu: Zexe mă cheamă
Personajele Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7864_a_9189]
-
etc. a fost folosit parțial și de Iorgu Iordan, care, în Stilistica limbii române (1944), furnizează o lungă listă de termeni peiorativi; pe lângă metaforele animaliere, apar aici boarfă, buleandră, cațaveică, chiftică, coardă, farfuză, feorțotină, marcoavă, mătrăgună, otreapă, parașutistă, pațachină, terfeloagă, treanță etc. In perioada comunistă, subiectul nu a mai putut fi tratat, din rațiuni de cenzură și pudibonderie oficială. L-a reluat parțial Edgar Radtke, într-un studiu despre termenii de desemnare a prostituatei în italiană, comparați cu cei din alte
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
agentului sau a instrumentului (taxatoare, pocnitoare), generice și obiectualizate (marfă, bucată). O sursă stabilă de metafore insultătoare este cea a „materialelor textile degradate": folosind termeni care în sensul propriu desemnează îmbrăcăminte ruptă, uzată, eventual resturi folosite pentru curățenie: boarfă, buleandră, treanță, zdreanță etc. Unele merită o discuție aparte, așa că voi reveni asupra subiectului.
Imaginea femei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6760_a_8085]
-
un soldat: mă bag în famelia mă-tii. Lumea interlopă și suburbană a lui Eugen Barbu nu înjură. Cînd e cazul, hoții și gunoierii se insultă ceremonios ca niște prelați. Ucenicul își exprimă disprețul cu vorbe blînde: ca mielul ești, Treanță. Tu în pat ai să mori. Blestemul pentru niște oameni de acțiune ca tîlharii e moartea bună. Alt personaj, un vînzător ambulant de ziare din zona Gării de Nord, își cîștigă existența și amintind, ca o piază rea: ai să mori, ai
Injurii, blesteme, sudalme by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/7662_a_8987]
-
Pictorul excentric Alexandru Pallă este numit familiar Pașa. Olguța adoptă și ea porecla. Poreclele de la Ionel Teodoreanu sînt tandre și amuzante. În Groapa lui Eugen Barbu însă, bandiții se denumesc între ei fără menajamente. Un hoț bătrîn și molatec e Treanță, Sandu Mînă-Mică și Nicu Piele întregesc haita. Șeful e numit Starostele și la capătul opus al ierarhiei e Paraschiv, zis pentru început Ucenicul. Ajuns la pușcărie, el e întrebat în derîdere cum îl cheamă. Răspunde cu tupeu: „Zexe mă cheamă
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
Rodica Zafiu În desemnarea depreciativă a prostituatei (dar și a "femeii imorale" și a femeii în genere), o zonă metaforică specifică și foarte rezistentă este cea a "obiectului (de îmbrăcăminte) uzat": boarfă, gioarsă, buleandră, treanță, zdreanță, ștoarfă etc. Cel mai cunoscut și mai folosit termen din întreaga serie este boarfă, care aparține în prezent lexicului familiar, cu sensul destul de general de "obiect de uz personal" (nu numai de îmbrăcăminte) și cu o conotație ironică și
Metafora obiectului uzat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6739_a_8064]
-
superstiții care le uitasem: - Acum că veni vorba, vă mai spun și altceva, să țineți minte! În ziua de Mucenici care cade pe pe 9 martie, era obiceiul în trecut, ca femeile de la sate să afume în gospodăriile lor, cu treanțe vechi din îmbrăcăminte bărbătească. Țin minte de când trăia maica mare, cum dădea foc trențelor, însă doar cât să iasă mult fum. Cu ele afumau întâi persoanele din casă apoi se afumau: casa, grajdul vitelor, cotețele, și bătătura ca să nu se
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
țineți minte! În ziua de Mucenici care cade pe pe 9 martie, era obiceiul în trecut, ca femeile de la sate să afume în gospodăriile lor, cu treanțe vechi din îmbrăcăminte bărbătească. Țin minte de când trăia maica mare, cum dădea foc trențelor, însă doar cât să iasă mult fum. Cu ele afumau întâi persoanele din casă apoi se afumau: casa, grajdul vitelor, cotețele, și bătătura ca să nu se apropie șerpii în timpul verii. Acela e scopul afumatului! Noi nu ne mai aminteam de
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
de chin, tot ce-am fost când erai, toată noaptea de lut, tot ce n-am, și nu sunt,ce-am pierdut. Și nu sunt privitori să mă vadă râzând cum golesc din pahar o uitare în plus cum prin trențe-mi curg ani, însă viața s-a dus și pe străzi trec iubiri fremătând. Sunt hoinarul nebun, ochi de stele mă ning și mă dor când adorm pe o bancă de lemn doar prin plâns de viori frigul nopții îl
CANA DE GER de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368008_a_369337]
-
și la piept și guler cu „râuri” înguste de flori; peste cămașă își trăsese o vestă din „pănură”, iar pe sub poalele ei - niște izmene albe, largi, legate deasupra labelor picioarelor cu băieri; în picioare, „pă gol”, avea niște papuci din „trențe”, iar peste mijloc se încinsese de mai multe ori cu un brâu lat, brodat peste tot cu romburi roșii și negre. A luat de pe pervazul ferestrei o sticlă cu „gaz”, din care și-a turnat puțin în palma de la mâna
MOŞU CHIRCUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366409_a_367738]
-
-o zălog. Îți sclipeau ochii și eu , prostul, credeam că-i iubire. Apoi am împărțit cărțile deja măsluite de tine Și-ai câștigat. Plină de tine, mi-ai luat sufletul și libertatea și le-ai aruncat la picioare: „- Ia-ți trențele!” Prin ușa deschisă Am auzit vocea ta: „altul la rând...” și-am plecat afundându-mă-n mine. Leonid IACOB Referință Bibliografică: contrapartidă / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 407, Anul II, 11 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
CONTRAPARTIDĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346739_a_348068]
-
-l „cu fața negricioasă, cu ochii mari deschiși, cu un zâmbet pe buze”, dar îmbrăcat„într-un costum cu totul singular”. „ O spun, nu în dezordinea acestui om, ci pentru cunoașterea crudei sorți, că în adevăratul înțeles al cuvântului curgeau trențele de pe el. Abia se mai vedea pe la gât un mic rest de cămașă neagră, iar pieptul de sus până jos era gol, și cu mare necaz cerca bietul om să-și acopere pielea cu o jachetă ruptă, în toate ărțile
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
Dumnezeu și mi-l va da cât de curând, dar ce ai să te faci tu?’’ Și parcă Dumnezeu i-a ascultat ruga. Într-o dimineață ploioasă ca vai de mama ei, tată-său, Gheorghe nu se mai sculă din trențele pe care durmea într-un pat făcut din patru pari înfipți în pământ, lângă peretele de la răsărit al cămăruței, pe care bătuseră în cuie câteva uluci și pârmaci. Așa s-a trezit Nicolae, taică- său până mai ieri îl alinta
COLAIE AL LUI LIPICI de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369482_a_370811]
-
Dumnezeu și mi-l va da cât de curând, dar ce ai să te faci tu?’’ Și parcă Dumnezeu i-a ascultat ruga. Într-o dimineață ploioasă ca vai de mama ei, tată-său, Gheorghe nu se mai sculă din trențele pe care durmea într-un pat făcut din patru pari înfipți în pământ, lângă peretele de la răsărit al cămăruței, pe care bătuseră în ... Citește mai mult Colaie al lui LipiciPe Ioana o cunoștea de mică. Era atât de mică..., cred
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Dumnezeu și mi-l va da cât de curând, dar ce ai să te faci tu?’’Și parcă Dumnezeu i-a ascultat ruga. Într-o dimineață ploioasă ca vai de mama ei, tată-său, Gheorghe nu se mai sculă din trențele pe care durmea într-un pat făcut din patru pari înfipți în pământ, lângă peretele de la răsărit al cămăruței, pe care bătuseră în ... XVIII. DESPRE PÂRÂIENII VALAHIEI, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015. Despre
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
și uneori când avea de țesut preșuri în război, o învăța cum să aleagă dintre rufele pe care nu le mai foloseau (spălate și alese să nu fie putrede), cum trebuia să taie cu foarfeca în fâșii egale ca lățime trențele, apoi să le facă ghem, să intre în război și să tragă de spată, să miște fusceii, sau să calce pe pedale pentru a schimba ițele. Tot pe atunci i-a dat primele lecții de brodat, de împletit ciorapi, sau
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343120_a_344449]