15 matches
-
văzusem reinstalat pe pernele trăsurii. Așadar, pe Carpați 13, se întorsese spre mine vizitiul. Confirmasem doar cu jumătate de voce, nemaifiind sigur dacă îi spusesem sau nu omului unde voiam în cele din urmă să ajung. Copitele calului își reluaseră treapădul obosit pe asfalt. Chiar până în fața casei n-am să vă pot duce, se răsucise și mai mult, cu întreg trupul, vizitiul spre mine, în timp ce traversam podul de fier, a cărui structură metalică răspundea ca un ecou țăcănitului pașilor bătrânului
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Intalnire_in_zori_2_dan_florita_seracin_1336403047.html [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
află o serie de articole referitoare la familie și la bunele moravuri. Judecătorii ecleziastici s-au inspirat cu siguranță și din acestea atunci când aveau spre instruire un caz. Unele articole din Pra vilniceasca Condică, referitoare la judecători, vechil, pârâți, zapcii, treapăd, martori, jurământ etc., sunt însă valabile și pentru organizarea și funcționarea soborului ecleziastic. Pravila este deseori invocată și, atunci când este cazul, copiată în anaforaua finală. Ea are rol de îndreptar, propu ne o soluție pe care membrii soborului o pot
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
asupra datei de înfățișare la judecată și, mai ales, îl atenționează asupra obligației de a se prezenta în fața instan ței. Zap ciul primește misiunea de a-i înfățișa pe împricinații „uituci“. Pentru recalcitranți se folosește mumbașirul. Spre deosebire de zapciu, acesta percepe treapăd, o taxă care se calcu lează în funcție de distanța parcursă și de timpul petrecut pe drum. Ale xandru Ipsilanti stabilește în Pravilniceasca Condică sumele care se plătesc pentru osteneala slujbașilor. Același domn constată că acești slujbași îi pun pe oameni să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în Pravilniceasca Condică sumele care se plătesc pentru osteneala slujbașilor. Același domn constată că acești slujbași îi pun pe oameni să cheltuiască o grămadă de bani pe băutură, mâncarea lor și a cailor, iar atât zapciii, cât și mumbașirii iau treapăd și de la reclamanți, și de la pârâți. Procesul nu se judecă niciodată în lipsa părților și se impune chiar prezența martorilor, iar citarea se face până când părțile se prezintă împreună la tribunal. În cazul celor ne supuși poruncii, mitropolitul apelează la domn
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
suportabilă și, În același timp, mai activă, mai intensă, dirijând chiar viața noas tră de fiecare zi, creierul și nervii noștri, munca și amuzamen tele noastre, și care au schimbat, prin trecerea acestor amar de ani, mai toată Înfățișarea și treapădul extern al acestui oraș, dacă nu chiar ceva din palpitul organelor sale intime cu func țiuni esențiale și secrete. Am fost, așadar, spectatorul privilegiat din primele scaune și, uneori, dintre culise al unor premiere de cel mai mare spectacol pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
amăgeală a ei supremă de dragoste pe viață și pe moarte, curmată printr o Înghițitură de esență de oțet. SIGHIȘOARA, BURGUL MEDIEVAL DE PE TÂRNAVE, ERA acum treizeci de ani ferit din calea stricătorilor de oameni și de locuri, [ferit] de treapădul militarilor În garnizoană, al funcționarilor veniți din regat și al vilegiaturiștilor chilipirgii după un trai ieftin și bun. Orașul sta Încă sub gospodărirea sașilor, cu marea și mica lor burghezie locală, strânsă și egală În zilele de sărbătoare și pe la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Ioa chim Botez, recrutat și el de pe stradă ca toți masculii În criză de copulație - și care, intrând cu clientul ei În odaie, biata femeie, cu vezica ei urinară șubrezită de cistite netratate și plină până aproape să crape din treapădul ei nocturn pe bulevard, s-a așe zat, de cum a intrat, pe țucal, de unde țipa și ocăra după muște riul prea susceptibil, fugit pe ușă afară și tămăduit pentru multă vreme În ardorile lui erotice. Coana Eliza, nevasta cofetarului Busuioc
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Împreunate pe sub mâneci și călcând dureros și anevoie În pantofii totdea una scâlciați din piciorușele ei deformate de vechi reumatisme. Mă tot țineam mereu - dar ce m-o fi Împiedicat, decât poate o neînțeleasă timiditate? - s-o opresc o dată din treapădul ei mă runt și zgribulit de cățelușă rătăcită și speriată În Bucureștiul ăsta zgomotos și anonim, să-i ofer cumva o mân care caldă și s-o Întreb respectuos pe această damă du temps jadis: Mais où sont, măicuță dragă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tifosul"359. Tot atunci " Foaia Soțietății de medici și naturiști din Moldova", ce apărea la Iași, sub redacția doctorului C. Vîrnav, a publicat, în nr. 4-5 din 1853, articolul Despre holera aziască (!) [asiatică], unde se specificau "sămnile boalei: greață nesuferită, treapăd și cărcei mai cu seamă la pulpe, răcirea picioarelor, mâinilor, sudori reci, oprirea udului". Apoi "traiul [durata] boalei: 24 ceasuri la unii, la alții 2-4, 5-7, 8-9 zile, după care se taie [încetează] sau dă în lungoarea numită tifoid" (!). Urmau
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
sindromului diareic. De altminteri, puțini din cei anchetați menționează diareea incoercibilă, atât de caracteristică pentru evoluția bolii. Un informator din județul Suceava arată totuși că pe oamenii înecați de "duhoarea" (termen care, probabil, echivalează cu "miasma") holerei îi găsesc "vărsătura, treapădul, cârceii, și mor", treapădul fiind un sinonim al diareei. Poate că trecerea sub tăcere a manifestărilor mai puțin "cuviincioase" ale bolii se datorește și unui anumit sentiment de pudoare propriu țăranilor, mai ales când ei aveau a sta de vorbă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
puțini din cei anchetați menționează diareea incoercibilă, atât de caracteristică pentru evoluția bolii. Un informator din județul Suceava arată totuși că pe oamenii înecați de "duhoarea" (termen care, probabil, echivalează cu "miasma") holerei îi găsesc "vărsătura, treapădul, cârceii, și mor", treapădul fiind un sinonim al diareei. Poate că trecerea sub tăcere a manifestărilor mai puțin "cuviincioase" ale bolii se datorește și unui anumit sentiment de pudoare propriu țăranilor, mai ales când ei aveau a sta de vorbă cu persoane străine, îndeosebi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de măghiran și roiniță, o linguriță la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai de rădăcină de ghințură, o linguriță la un litru de apă. Se beau, de 2 ori pe zi, câte o jumătate de cană. DIAREEA (treapăd, pântecăraie, descuiat, cufureală, rânză, dureri de inimă) Stare patologică ce se caracterizează prin accelerarea tranzitului intestinal: scaune frecvente, rapide, semilichide și lichide. Se produc mai ales În sezonul cald și este cauzată În marea majoritate a cazurilor, de o infecție
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rachiu, care se bea pe nemâncate; sânge de nouă frați, plantă pisată și amestecată cu rachiu, scorțișoară, cuișoare, nucșoară și untdelemn. Fiertură de lapte de vacă neagră cu rostopască ori cu pătrunjel de câmp sau lapte fiert cu iarbă de treapăd. Fiertură de trifoi alb cu tătăisă albă, de tătăisă albă cu scânteuță ori de drob și scânteuță. Rachiu cu oțet și gândaci de pe planta numită turtă, rachiu cu rădăcini (rizomi) de pir sau de boz, consumate pe nemâncate, câte un
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
BOLILE APARATULUI DIGESTIV 1. Bolile gurii: Abces alveolar: abubă. Stomatită: studeniță (la copii), pleșniță, mărgăritărel. Gingivită: năjit. Afte: gurar, plesne, pojană, pușchea, acrum. Ranulă: broscuță, broască sub limbă. 5. Bolile de stomac și de intestine: Diaree: urdinare, pântecare, pântecărie, pânticăraie, treapăd, trepădare, cufureală, coliți, pârțuică, mânce-l coca (Transilvania), descuiet, spurcat. Colici intestinale: izdat, surdumași, matrice (la copii). Dizenterie: ieșire afară cu sânge, pântecare cu sânge, treapăd cu sânge, urdinare cu sânge, trecere (județul Gorj), sfânta boală, vintre, lamosti (la copii
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sub limbă. 5. Bolile de stomac și de intestine: Diaree: urdinare, pântecare, pântecărie, pânticăraie, treapăd, trepădare, cufureală, coliți, pârțuică, mânce-l coca (Transilvania), descuiet, spurcat. Colici intestinale: izdat, surdumași, matrice (la copii). Dizenterie: ieșire afară cu sânge, pântecare cu sânge, treapăd cu sânge, urdinare cu sânge, trecere (județul Gorj), sfânta boală, vintre, lamosti (la copii). Gastroenterită: trecătură, babițe (la copii). Dispepsie: rânză, căderea rânzei. Crampe: cârcei, frământătură la inimă, fumicei, fras ( la copii). Indigestie: aplecate, plecate, greață, ciumurluială, gemărluială, Constipație: Încuiere
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]