8 matches
-
îmi place piciorul fotografului prins în poza...conferă realitate imaginii și chiar stabilitate aș putea spune... foarte făină poză. și mi-a placut și interviul pt viva. ești tare,omule ” ...degeaba o ai , daca nu știi s-o conduci” și ” trebnic ” - mă întreb dece oare Te admir foarte mult. Sper că într-o zi vei fi o sursă de inspirație pentru mine. @bucurenci: frate, câtă fanclubul de fete umede ai pe aici!!! auzi la ele: “ești într-un fel...” (by Cristina
Myself by Bumbuţ by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82829_a_84154]
-
cunoaștem din documentele scrise, care au ajuns până la noi, ca vinurle erau aduse din Ungaria (probabil Tocai) ... Franța, Austria, Spania, România estul Mediteraniei". Răspânditea creștinizmului a favorizat (cât nu-i de ciudat) dezvoltarea vinificației - vinul era utilizat în serviciile bisericești. „Trebnicul” alcătuit de Petru Movilă, în Tratatul despre tainele Trupului și Sângele lui Hristos, enumără o listă de vinuri care se folosec la Liturgie printre care se numește și vinul de Valahia. La rândul său, teologii ruși au preluat cu unele
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
Trupului și Sângele lui Hristos, enumără o listă de vinuri care se folosec la Liturgie printre care se numește și vinul de Valahia. La rândul său, teologii ruși au preluat cu unele modificări în "Воумления" și "Учительное известия" În "Служебнике" (Trebnic) editat în 1699 se scria "...вино от плода лозного, си есть из гроздов винныя лозы источенное. Подобает сему вину имети вкус и обоняние, и питью приемное, и чистое быти. Не смешанное, с каковым либо иным питием, кроме еже из гроздья
Purcari, Ștefan Vodă () [Corola-website/Science/305217_a_306546]
-
Varlaam (prima carte scrisă și tipărită în Moldova, la Trei Ierarhi, în 1643), editată la Râmnic (Muntenia) în 1792; Apostolul, editat la București în anul 1683, Descrierea Moldovei a lui D. Cantemir în versiune germană (1771), rusă (1789), românească (1825); Trebnicul lui Petru Movilă, editat în 1646 și ilustrat de gravorul Ilie. Fondul de manuscrise include cca 200 de unități, 43 din ele fiind ediții facsimile. Semnalăm celebrul monument de cultură și artă românească, Evangheliarul slavo-grecesc, copiat la mănăstirea Neamț în
Biblioteca Națională a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/314528_a_315857]
-
1798, Aca chie ie ro mo nah, Dionisie monah și Gherasim monahul au fost puși la „popreală la mănăstirea Znagov unde să fie șăzători până la sfîrșitul vieții lor“, pentru că „abătându-se la rele pe treceri, um blând pe la locuri ne trebnice prin cafenelei prin cârciume după beții și mișelii cu cântece i jocuri, umblând pe poduri în desfătări, care sunt spre defăimarea cinului pre o țesc“. Așa dar, mănăstirea joacă rolul unui „aparat de transformat in di vi zii“. Lo cul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
datând de la începutul secolului al XIX-lea ne pomenește despre gospodăriile mai înstărite din Moldova, care aveau „întinse ogrăzi, împodobite după obiceiul turcesc și european pe dedesubt cu pivnițe adânci și boltite în care se păstrează vinurile și alte zarzavaturi trebnice gospodăriei”. Un astfel de beci ar mai fi putut fi văzut și astăzi dacă gospodăria aparținând moșierului Vasiliu din Onceștii Vechi nu ar fi fost distrusă de săteni după moartea lui în evenimentele de după 1947. Despre acest beci se spune
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la „Revista Asociației generale a învățătorilor și învățătoarelor din România”, „Revista noastră” și „Viața literară”. Cu proză, versuri, articole, C. - care semnează Florian Cristescu de prin 1904 - va mai colabora la „Prezentul”, „Viața literară și artistică”, „Șezătoarea săteanului”, „Evenimentul”, „Lupta”, „Trebnicul”, „Tribuna poporului”, „Veselia”, „Foaia interesantă”, „Cosinzeana”, „Amicul școalelor”, „Gazeta țăranilor”, „Lumea copiilor”, „Cele trei Crișuri pentru popor”, „Dimineața copiilor”, „Lumina poporului”, „Țăranul” „Crizantema”, „Flori de crâng”, „Duminica copiilor”, „Cuvântul moldovenesc”, „Muguri”, „Viața salariaților publici”, „Flacăra”, „Graiul copiilor”, „Muncitorul național român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
narare îndesește filele celor mai multe dintre Jurnale. Și nu numai a lor: ,Invidiez bizara specie a oniricilor ce fac (sau doar pretind că fac) din vise materie primă pentru opul literar. O spun cu jenă: în fața lor mă simt handicapat, ne-trebnic." Lectorul care nu va sesiza ambiguitatea textului nu e pregătit pentru literatura diaristică. Pe aceeași linie, când un cunoscut critic literar îi arată simpatie, caracterizându-l drept un scriitor de un rar rafinament stilistic, aparținând familiei ,retro" a lui C.
Diaristul prin vârste by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10999_a_12324]