29 matches
-
s-au adunat în jurul revistei ,La Voce", fondată și condusă de Giuseppe Prezzolini) pe care mai tîrziu a repudiat-o, iar în anii '30 a fost un adept al lui Mussolini căruia îi dedică Storia della letteratura italiana. Duecento e Trecento (1937), primul (și singurul) volum dintr-o monumentală istorie a literaturii italiene care a rămas neterminată. Spectrul activității sale variază de la filosofie la critică literară și beletristică, volumele sale ocupînd lejer vreo două rafturi de bibliotecă. O (mică) parte din
Papini and Papini by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11242_a_12567]
-
primul care,-n De vulgari eloquentia, clasifică limbile în funcție de particula afirmativă "da". Conform acesteia, un idiom aparte e cel tedesc (sau, cum îi spunem noi, germanic), în care "da"-ul este jò. Sau, mai degrabă, era astfel la începutul lui Trecento, cînd îl înregistrează Dante... Altminteri, termenul acesta (care,-n engleză, este yes, iar în germană, este ja) comportă numeroase versiuni vernaculare, — dovadă, dincolo de tomurile docte, acest catren ocazional al lui Ion Barbu (în care este elogiată o așa-zisă "Jos-Saxonă
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
aceasta este o legendă mistificatoare. Fiindcă fiecare l-ar putea afla. Despre racla Magilor se spune că e îngropată în zidul catedralei de la Köln. Și acolo trebuie s-o și lăsăm. 3. Ar mai fi și frescele din Duecento și Trecento. La Assisi, în catedrala cea cu trei etaje a Sfîntului Francisc, mi-am dorit, cîndva, demult, să mă fac frescă. Să rămîn - sau să fi fost - etern acolo (e același lucru) pe un perete de Ev Mediu, aparent lipsit de
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
cîndva, demult, să mă fac frescă. Să rămîn - sau să fi fost - etern acolo (e același lucru) pe un perete de Ev Mediu, aparent lipsit de perspectivă, care, pentru mine, nu avea două dimensiuni, ci patru. Cred că și în Trecento, frescele și veșnicia încă mai aveau patru dimensiuni sau chiar mai multe. Perspectiva era în cotidian și contingent. Frescele erau un simulacru - și o urmă - de eternitate. Evul Mediu nu e doar la mijloc între antici și moderni, între păgînism
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
la fel și privitorii. Iar de acceptăm că orice scriitură este, în variate grade, autobiografică, de ce nu ar adopta și orice receptare această mască? De altfel, în muzică, barocul - și chiar emblematicul concetto - a fost inventat tot pe la fine de Trecento. Johanes Ciconia, Carmina Burana sau Libre Vermeil de Montserrat stau mărturie, între atîtea altele. Poate că, pînă la urmă, orice iconoclasm - în artă - e baroc. Cînd ești (într-o) frescă, poți să dai și să te protejezi deopotrivă. Turnul e
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
cultură a băncii. Lucru inteligibil, dacă ne raportăm la Sienna, la Florența, la marile opere care fixează o etică a băncii; nu aceea a micii speculații, ci aceea a bunului guvern, cum spun picturile lui Simone Martini de pe ziduri de Trecento, din cetatea sa natală. Asta ne situează pe un plan de exigență față de noi înșine, care să ne vină din istoria cea mai înaltă. Pentru că, altfel, rămînem năpădiți de irațional, împiedicați în iluzoriul bulei de speculație irațională ce poate cuprinde
O flacără, dincolo de proza reușitei pragmatice by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4545_a_5870]
-
ceilalți. Despre diversitate. Traducere de Alex. Vlad. Institutul European, Iași, 1999, p. 520 și urm. 8. Din bogata bibliografie pe această temă, v. Fred Bérence, Boccaccio sau spovedaniile unui fiu al secolului al XIV-lea, în „Renașterea Italiană”, vol. I. Trecento, Primăvara Renașterii, trad. Maria Carpov, Ed. Meridiane, București, 1969, p. 160 și urm. 9. V. Capitolul III. Basmele și poveștile. 10. Este vorba de versiunea apărută la Ed. Univers, București, 1974, p. 11 și urm., trad. de S. Recevski, versiunea
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
Lucia Battaglia Ricci, profesor titular la Università Roma III, apoi la Università degli Studi din Pisa, este o autoritate în materie de literatură medievală și de raporturile dintre beletristică și artele plastice. Autoare a antologiei Novelle italiane. Il Duecento. Il Trecento (Milano, Garzanti,1982,1989, 1995) și, între altele, a volumelor Dante e la tradizione letteraria medievale. Una proposta per la ‘Commedia’ (Pisa, Giardini,1983); Ragionare nel giardino. Boccaccio e i cicli pittorici del ‘Trionfo della Morte’ (Roma, Salerno Ed.,1987
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
Bizanț adevărata anticameră a picturii moderne primele "portrete" în ceară datează din secolele al VI-lea și al VII-lea chiar dacă Giotto și Piero della Francesca ne ascund Biserica Mănăstirii lui Hristos în Chora din Istanbul. Renașterea italiană începe cu trecento-ul bizantin... Și Sfînta Sofia, cu a sa cupolă centrală cu 40 de ferestre reprezentînd cele 40 de secole scurse de la începutul vremurilor, prin care eternitatea cosmică a lui Dumnezeu vine să se înscrie în integritas saeculorum a lumii create
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Nieuwbeerta, Paul, 1999, „Access to Education in Six Eastern European Countries between 1940 and 1985. Results of a Cross-national Survey”, Communist and Post-communist Studies, vol. 32(4), pp. 339-357. Gehl, Paul, 1993, A Moral Art: Grammar, Society and Culture in Trecento Florence, Cornell University Press, New York. Giddens, Anthony, 1984, The Constitution of Society, Polity Press, Cambridge. Giddens, Anthony, 1991, Modernity and Self-Identity: Self and Society in the Late Modern Age, Polity Press, Cambridge. Gillborn, D.; Youdell, D., 2001, „The New IQism
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
bisericii și nu a avut nicio influență asupra dezvoltării viitoare a muzicii polifonice sacre. Cauzele erau multiple: lipsa autorității și prestigiul redus al papei în „captivitatea” din Avignon; nașterea spiritului umanist, nu întotdeauna inspirat din valorile credinței, al artei din Trecento și Quattrocento; puternica dezvoltare a tehnicii polifonice, tot mai complexă și de neoprit, și, de asemenea, ambițiile capelelor muzicale. Totuși, anumite indicații au fost aplicate. Motetul politextual, de exemplu, cu argument profan, a ieșit definitiv din Biserică. De asemenea, în
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și prețuire a discipolilor, de fraternă ocrotire a minților noastre fragede și labile, dornice de modelare. Lider al generațiilor de studenți, Al. Balaci era Profesorul, indiferent că preda celebrul său curs de istorie a literaturii italiene (de la Dante la Tasso, Trecento - Seicento), fie că transmitea în cadrul seminariilor prin secvențe și pilde din viața și opera marilor figuri literar-artistice italiene, românești, și cu precădere occidentale nepieritoarea lecție a acestora în superbe expozeuri comparatiste. Al. Balaci a fost nu numai Profesorul și Eruditul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Iosif Iser, Theodorescu-Sion, Șirato și Rodica Maniu. Pe baza unei imagini decupate din lirica sa, criticul mai stabilește o asociere cu decorativismul feeric-exotist, hieratic, simbolist, de influență böckliniană al lui Kimon Loghi, dar și a scenelor de gen din pictura trecentoului italian. Socotind insuficiente referințele invocate, Călinescu stabilește o altă relație cu plastica parnasiană a poeziei, prin Théophile Gautier, ca refulare a derealizării vocației de artist plastic. Cu alte cuvinte, imagismul poetic al lui Maniu ar traduce acest complex freudian al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu totul mecanică, provocând la lucrătorul ei transpirație și oboseală trupească"). Rămâneau mai aproape de "adevărul efectiv al lucrurilor" tratatele prerenascentiste (ca al lui Theophilus Presbyter, călugărul german din secolul al XII-lea, sau al lui Cennino Cennini, pictorul toscan din Trecento), în care "rețetele și modelele unesc tehnica și pietatea, morala și estetica"41? Aceasta naivitate instruită este cea a lui Auguste Renoir, când afirmă: "Pictura nu este reverie. Este mai întâi o meserie manuală și trebuie s-o faci ca
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și câși, cu expresia fețelor 92 93 indescriptibilă: puțină vinovăție, un strop de tembelism, o satisfacție sado-masochistă... Femeia era strâmbă de un șold, de parcă ar fi fost coxalgică, sâni nu avea mai deloc, în schimb un pântec de domniță din trecento i se umfla deasupra vulvei inexistente. Bărbatul avea frizură a la Rudolf Valentino, un sfârc mai sus decât altul și, între pulpele de atlet spartan, un viermișor ridicol. Așa cum era, prostia asta de carte mă excita îngrozitor. Prima erecție am
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
poenitentiae': Pierfrancesco Foschi's Portrait of Cardinal Antonio Pucci", în The Burlington Magazine, CXXX, 1988, pp. 679-687. Pöhlmann, Robert von, Die Wirthschaftspolitik der Florentiner Renaissance und das Princip der Verkehrsfreiheit, (1878), Bonset, Amsterdam, 1968. Quaglioni, Diego, Politica e diritto nel Trecento italiano. Îl "De tyranno" di Bartolo da Sassoferrato (1314-1357), Olschki, Firenze, 1983, pp. 131-146. Ricciardi, Francesco, Ricordi storici, în A. Chiti (ed.), Pacinotti, Pistoia, 1934. Rospigliosi, Giulio Cesare (ed.), Libro A di Richordi di Antonio di Taddeo Rospiglioxi, Mariotti, Pisa
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 88-90, 123-145. Minuti, Vincenzo, "Relazione del commissario Gio. Batistă Tedaldi sopra la città e îl capitanato di Pistoia, nell'anno 1569", Archivio storico italiano, ser. 5, 10 (1892). Molho, Anthony, "The Florentine Oligarchy and the Balìe of the Lațe Trecento", în Speculum, 43 (1968), pp. 23-51. Mollat, Guillaume, "Un Envoi en France de commissaires pontificaux après la restitution d'obédience à Benoit XIII (1404-1405)", în Annales de Saint-Louis-des-français, 6 (1902), pp. 445-470. Morris, Colin, "The Commissary of the Bishop în
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Medieval and Renaissance History, n.s., 7 (1984-1985). Pințo, Giuliano, "Controllo politico e ordine pubblico nei primi vicariati fiorentini. Gli Atti criminali degli Ufficiali forensi", Quaderni storici, nr. 49 (1982), pp. 226-241. ---, "Îl vicariato della Valdinievole e Valleriana alla metà del Trecento: considerazioni sull'organizzazione internă e sull'amministrazione della giustizia", în Atti del convegno șu i comuni rurali nella loro evoluzione storica con particolare riguardo alla Valdinievole, Comune di Buggiano, Buggiano, 1983, pp. 21-28. Pitti, Buonaccorso, "Ricordi", în Mercanti scrittori. Ricordi
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Florenței; totuși, ei nu au spulberat impresia că multe dintre textele timpurii au fost florentine. Probabil răspunsul la această chestiune stă în natură relativ deschisă, competitivă a regimului republican bazat pe familie al Florenței, așa cum s-a format el în Trecento. Acest regim nu a garantat, așa cum a făcut regimul venețian după serrata sfârșitului de secol XIII și începutului de secol XIV, statutul politic pentru un grup predeterminat de familii patriciene 16. El nu a fost nici o aristocrație feudala, în care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Martines, Lauro, The Social World of the Florentine Humanists, 1390-1460, Princeton University Press, Princeton, 1963. Molho, Anthony, "Vision of the Florentine Family în the Renaissance", în Journal of Modern History, 50, 1978, pp. 304-311. Najemy, John M., "Guild Republicanism în Trecento Florence: The Successes and Ultimate Failure of Corporate Politics", American Historical Review, 84, 1979, pp. 53-71. Pandimiglio, Leonida, "'Pigliate esempio di questo caso'. L'inizio della scrittura di Bonaccorso Pitti", Lettere italiane, 40, 1988, pp. 161-175. Petrucci, Armando (ed.), Îl
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Guy, Paul Orose et să conception de l'histoire, PhD diss., Université d'Aix-en-Provence, 1951. Fasolt, Constantin, The Limits of History, University of Chicago Press, Chicago, 2004. Federici Vescovini, Graziella, Astrologia e scienza. La crisi dell'Aristotelismo sul cădere del Trecento e Biagio Pelacani da Parma, Vallecchi, Florența, 1979. Federici Vescovini, Graziella, and Francesco Barocelli (eds), Filosofia, scienza e astrologia nel Trecento europeo: Biagio Pelacani parmense, Îl Poligrafo, Padova, 1992. Ferrary, Jean-Louis, Onofrio Panvinio et leș antiquités romains, L'École française
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
University of Chicago Press, Chicago, 2004. Federici Vescovini, Graziella, Astrologia e scienza. La crisi dell'Aristotelismo sul cădere del Trecento e Biagio Pelacani da Parma, Vallecchi, Florența, 1979. Federici Vescovini, Graziella, and Francesco Barocelli (eds), Filosofia, scienza e astrologia nel Trecento europeo: Biagio Pelacani parmense, Îl Poligrafo, Padova, 1992. Ferrary, Jean-Louis, Onofrio Panvinio et leș antiquités romains, L'École française de Rome, Romă, 1996. Field, Arthur, "Leonardo Bruni, Florentine Trăitor? Bruni, the Medici, and an Aretine Conspiracy of 1437", în Renaissance
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de 188 de florini. 45 N. Machiavelli, Îl Principe, cap. 20. 46 Reforma din 24 aprilie 1376, publicată în I capitoli del Comune di Firenze, Guasti I. (ed.), pp. 19-21. 47 Ediție critică în D. Quaglioni, Politica e diritto nel Trecento italiano. Îl "De tyranno" di Bartolo da Sassoferrato (1314-1357), Firenze, Olschki, 1983, pp. 131-146. Vezi și A. Marongiu, "Îl regime bipartitico nel trattato șui guelfi e i ghibellini ", în Bartolo da Sassoferrato. Studi e documenti per îl VI centenario, ÎI
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Statecraft în Renaissance Florența, Princeton University Press, Princeton, 1968, pp. 413ff. 30 Ar putea fi dezvoltat un argument de-a lungul unor liniilor similare în privința stabilirii cu puțin timp înainte a unei rețele de "vicariate" teritoriale în dominionul florentin la mijlocul Trecento. A se compară cu: Chittolini, "Ricerche", pp. 299-301; Giuliano Pințo, "Controllo politico e ordine pubblico nei primi vicariati fiorentini. Gli Atti criminali degli Ufficiali forensi", Quaderni storici, n. 49 (1982), pp. 226-241; Pințo, "Îl vicariato della Valdinievole e Valleriana alla
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
compară cu: Chittolini, "Ricerche", pp. 299-301; Giuliano Pințo, "Controllo politico e ordine pubblico nei primi vicariati fiorentini. Gli Atti criminali degli Ufficiali forensi", Quaderni storici, n. 49 (1982), pp. 226-241; Pințo, "Îl vicariato della Valdinievole e Valleriana alla metà del Trecento: considerazioni sull'organizzazione internă e sull'amministrazione della giustizia", în Atti del convegno șu i comuni rurali nella loro evoluzione storica con particolare riguardo alla Valdinievole, Comune di Buggiano, Buggiano, 1983, pp. 21-28; și Augusto Antoniella, "Vicariati e vicari nell
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]