31,283 matches
-
Marius Chivu Apariția, la sfîrșitul anului trecut, a primelor două volume (literele A-B și C-D) ale Dicționarului General al Literaturii Române (Editura Univers Enciclopedic, 2004) editat de Academia Română (inițiator și coordonator general Eugen Simion) nu a stîrnit un interes critic pe măsura demersului. Deși nici
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
Dumitru Hurubă Într-una din serile trecute, stăteam la televizor și admiram cu ochii înlăcrimați înduioșătoarea îmbrățișare dintre Andreea Marin și Mihaela Rădulescu. Observând că sunt cam palid din cauza emoției puternice, în calitatea sa de psihosociolog de palier, bunul meu prieten Haralampy mi-a atras atenția cu
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
Băsescu, venind spre Cotroceni dinspre Podul de la Mărăcineni, tocmai sfârșea un speech la portavoce spunând: ,Stimați compatrioți și iubitori de geografie, tocmai mă întorc dintr-o vizită în SUA pe care am făcut-o ca răspuns la vizita de anul trecut a Președintelui Turciei în România..." Tu îți dai seama ce m-au derutat în clipa aceea geografia și visele? Apoi, dintr-odată, a apărut sigla TVR 1-ului și doamna Eugenia Vodă ascultându-l cu ochii măriți pe domnul președinte
Despre unii care își văd ceafa by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11245_a_12570]
-
știe că e tobă de Dostoievski. Oricum, el este cam același de niște zeci de ani, ajuns un veritabil patriarh și stăpîn al filierei, amintind la infinit să se înscrie pe orbita succesului. El e totodată marginalizatul privilegiat din regimul trecut, care a mîncat o pîine bună rezistînd prin cultură (un adevărat sport național) și care își va juca și dincolo de mormînt șansa de a se universaliza, fără să-i treacă vreodată prin cap să-și ceară scuze în public pentru
Povestea unei literaturi mici by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/11247_a_12572]
-
cercetării mai târziu formulate); dar variațiunile encomiastice deseori just aplicate? Poate că s-ar fi simțit jenat în modesta lui privire către sine, jenat de atâta răscolire a operei sale compusă ,încet și tainic". Sigur, în jurul anilor ^50 ai veacului trecut nu avea cum să intuiască cât de puternică, europeană școală de compoziție și muzicologie avea să se formeze în România; în ciuda constrângerii politice care îl determinase să părăsească țara. Acestui avânt creativ îi datorăm revenirea lui Enescu acasă. Comunicări în
Permanențe by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/11260_a_12585]
-
impas, domnule V'rissimo", a spus el. ,Ambasadorul dumneavoastră nu vrea să prezideze întâlnirea." ,Perfect!" am exclamat. ,Asta înseamnă că nu vom avea prezidiu. Prefer să vorbesc fără să-mi stea cineva în spate." Bărbatul și-a consultat ceasul. ,Nouă trecute. Suntem deja în întârziere. Publicul a devenit nerăbdător. Teatrul mi se pare un adevărat butoi de pulbere. Vă rog, dragă domnule, nu aprindeți nici un chibrit. Înțelegeți ce vreau să spun?" Am făcut din cap semn că da, dar n-am
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
oglinzi." Adică nimic. Dar un nimic fistichiu, pe care să-l poți, oricînd, privi fără vane dezamăgiri. Nimicul aparenței, care nu se prescrie, și care nu atîrnă la destin, fiindcă ,în fiecare clipă este cuprins ceva care nu se face trecut și care-i prisosește soartei." Un simplu joc, un amuzament de vîrstă barocă, din care Petru Creția face un text încîntător și clasic. O șaradă cu morți și-nvieri care nu sînt, nici una, de-adevărat, cum nu erau, niciodată, în
Ape-ape by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11250_a_12575]
-
puternic tensionată, fluentă, a celebrelor pagini orchestrale wagneriene Preludiu și Moartea Isoldei. în compania aceluiași minunat colectiv orchestral londonez, tânărul dirijor rus Vladimir Jurowski a realizat un concert exemplar pentru întregul afiș al Festivalului, creații ale marilor autori ai secolului trecut contemporani cu George Enescu, lucrări semnate de Olivier Messiaen, Maurice Ravel, precum și o versiune cu totul captivantă a celei de a 5-a Simfonii de Serghei Prokofiev; ...versiune pe care, personal, am preferat-o celei oferite de Kurt Masur în
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
politice majore, faptul că ele nu apăreau consemnate în jurnal era interpretat ca un semn de egotism și aroganță supreme. Scriitorul spunea, într-un interviu, că neimplicarea sa în spațiul public nu înseamnă însă indiferență civică. Cert este că, anul trecut, cînd Mircea Cărtărescu a apărut printre editorialiștii relansatului Jurnal Național, această nouă postură a stîrnit interes. Ce și cum va scrie Cărtărescu? Cît de departe va merge cu jurnalismul de opinie? Ei bine, iată că a trecut mai bine de
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
propaganda cea mai ieftină făcută de ,maneliștii culturali", TVR-ul a avut întotdeauna ,reflexul aservirii față de putere", instituții culturale importante ale statului (USR, Academia, ICR) au încăput pe mîna unor neisprăviți și fac propaganda Puterii (contextul e cel de anul trecut), terorismul nu poate fi ignorat, ne privește și pe noi etc., lucruri cu care cu greu nu poți fi de acord. Mircea Cărtărescu nu-și justifică și nici nu-și întărește ideologic atitudinea critică și crezurile sale decît atunci cînd
Bunul-simț ca ideologie by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11303_a_12628]
-
și politicieni din Vest au preluat asupra lor întreaga vină a nedreptăților istorice multiseculare. Spălați pe creier de vigoarea protestelor ce vin dinspre cercurile extremei stângi occidentale, aceste personaje uită ce datorează Orientul țărilor civilizate. Tehnic vorbind, colonizările din secolele trecute, și mai ales cele de pe la 1700 - 1800, sunt acțiuni de ocupare cu forța. Efectul lor a fost, însă, în linii mari, benefic. În momentul sosirii occidentalilor, țările orientale leneveau încă într-un Ev Mediu subdezvoltat, în care semnele sclavagismului nu
Piraterii de apă dulce by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11294_a_12619]
-
perioada anilor de studiu petrecuți la Conservatorul bucureștean, că formația deține un excepțional set de instrumente italiene de epocă. Am fost atras în importantă măsură de alegerea judicioasă a programului, anume, lucrări ale romanticului secol XIX, creații majore ale secolului trecut, lucrări semnate de Dmitri Șostakovici, de asemenea de compozitorul Lucian Mețianu, actualmente stabilit la Lausanne. Lucrarea domniei sale, Cvartetul al 5-lea, o construcție savantă concepută cu strictețea unei drastice economii a mijloacelor, se dovedește a fi o veritabilă meditație înfiorată
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
interzis, e prea tîrziu: toți cei ce-mi populau acea Ťcasăť au dispărut. Pot să mă întorc, să-mi văd prietenii, nu și să mă regăsesc pe mine cea din copilărie sau adolescență care se reflecta în privirile celor azi trecuți în neființă. De această Ťtrecereť suferă de fapt și ființa mea: se tot împuținează cu fiecare dintre cei ce ne tot mor jur-împrejur" (p. 58) Față de precedente volume ale Jurnalului Monicăi Lovinescu, cel ținut în anii 1996-1997 conține două zone
Vremea schimbării by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11315_a_12640]
-
de baletomani - mulți creatori situați pe aceeași linie stilistică au renunțat de câteva decenii. Ne referim la cei pomeniți la începutul acestor rânduri sau la Nacho Duato, ultimul coregraf de mare clasă care ne-a vizitat cu trupa sa, anul trecut. Scenariile lor, care pot spune totul prin expresia mișcării, sunt epurate de detalii narative. Dar publicul rus, ca și o parte a celui American, de la New York City Center, unde compania Teatrului de Balet Boris Eifman are rezidență anuală, precum și publicul
Teatrul de balet Eifman by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11330_a_12655]
-
Rodica Zafiu Așa cum arătam în cronica de săptămîna trecută, alde este un element specific limbii române, cu utilizări multiple, dintre care unele greu de descris cu precizie; surprinzătoare e persistența și chiar întărirea poziției sale în uzul colocvial și jurnalistic actual. Alde - cu varianta de construcție de-alde - e
Alde noi -II by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11347_a_12672]
-
de abordare a noilor riscuri de către state din centrul și estul Europei și integrarea elementelor strategiilor acestora în imaginea de ansamblu a securității europene. O parte din riscurile actuale la adresa securității diferă în mod fundamental de cele de la sfârșitul secolului trecut. Bineînțeles, unele riscuri au capacitatea de a transcende istoria (războiul, riscurile epidemice etc.), dar și acestea își schimbă relevanță odată cu evoluția societății. Discursul și acțiunea comunității internaționale se adaptează în mod continuu noilor realități. Provocările nu se rezumă numai la
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dialog și colaborare instituțională corectă. Sunt apoi o serie de alte proiecte care au fost duse la bun sfârșit și a caror adoptare nu era neapărat predictibilă, ținând cont de opiniile diferite din mediul politic dar și de experiență anilor trecuți, marcați de conflicte și de absență dialogului chiar și în probleme fundamentale pentru România. Avem o nouă Strategie Națională de Apărare, care a fost adoptată în termen de 6 luni, avem o nouă legislație electorală și o lege a votului
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lor, de harnicii stenografi angajați la Monitorul Oficial al României. Treptat, aceasta gazeta devine o lectură obligatorie, "un abecedar", atât pentru comunitatea parlamentarilor români, cât și pentru alegătorii acestora. Tinerii educați în străinătate par dispuși să iasă din apatia generațiilor trecute. Printr-un efort intelectual dublat de imaginație estetică și morală, aceștia își vor mobiliza resursele cognitive spre a înțelege și importă o serie de concepte destul de abstracte, relativ îndepărtate de realitățile locale: "republică", "democrație", "monarhie constituțională", "constituție", "parlament/adunare legiuitoare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
dar am reușit. Mișcate cu rapiditate în jurul corpului, sferele de foc descriu în noapte hieroglife aurite, iar eu cred și acum că magia lor este cea care a desfăcut cu totul vraja rea sub care căzusem în copilărie. Eram vara trecută în vizită la Tășuleasa, tabăra de voluntariat din Pasul Tihuța, când mi-am făcut numărul cu poi-urile. Spectacolul mi-a câștigat din partea maestrului Marcel Iureș titlul glumeț de „maestru shaolin”. Mihaela Rădulescu a privit, apoi mi-a cerut s-o
Cum am învăţat să dansez tango by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82659_a_83984]
-
mulți dintre noi îl iubim cu pasiune. O prietenă care trăiește în State îmi spunea că nu-i vine să creadă că în România găsești CD-uri cu Cohen în toate benzinăriile. Mi-o aduc aminte pe Oana Pellea anul trecut, în picioare, ascultând cu lacrimi în ochi aproape tot concertul. Mi-l aduc aminte pe Biju Morar la concertul Cohen, dându-mi un ghiont și arătându-mi-l pe Valentin Ceaușescu, care fredona, ca și mine: “Nu știu ce mi se pare
There is a crack in everything by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82705_a_84030]
-
de acum. Și totuși, tocmai în asta rezidă continuitatea câtorva dintre aceste familii: în felul în care au știut să-și clădească bunăstarea, dar și în cât și mai ales cum au putut să îndure a doua jumătate a secolului trecut. În istoriile lor, moștenirile vin la pachet cu amintirile. Ce moșteniri!, îți vine să exclami, dar imediat te repliezi: Dar și ce amintiri... Dar ca să nu închei într-o notă deprimanta, vreau s-o citez pe mama Yvettei Fulicea, Simina
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
dat un pașaport pentru fericire. Merită să vă faceți timp pentru toate cele trei povești realizate de Toni Dohotaru. Sunt o gură de aer proaspăt venit, paradoxal, dintr-o Românie mai degrabă apusa. :: partea 1 | partea 2 | partea 3 Seara trecută am văzut seria de reportaje. Fără să îmi dau seama, îmi șiroiau lacrimile de obraji, iar subiectul mă urmărește de atunci. Am inceput o documentare mai amplă despre acești boieri. Recunosc, m-a marcat povestea lor și m-a făcut
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
așa un hal de ticăloșit, la ce te mai poți aștepta de la un om amărât, obligat să se adapteze, să supraviețuiască, să trăiască, dacă asta se poate numi viața, în Sodoma Balcanilor? V-ați prins unde bate moralistul nostru? Anul trecut, am rămas fără mașină la începutul iernii. Se făcuse deja prea frig ca să mă bazez doar pe bicicletă, așa că am mers două săptămâni cu taxiul. Rareori s-a întâmplat că șoferul să nu claxoneze, să nu se enerveze sau să
Valea Plângerii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82716_a_84041]
-
roate, un serviciu de asistență medicală de urgență și de resuscitare care a salvat viețile a mii de cetățeni români și le-a redat altor zeci de mii decentă actului medical de urgență. Studenții de la ASER care au organizat săptămâna trecută conferință de antreprenoriat social CHANGEMAKERS mi-au făcut o mare onoare și o mare bucurie: i-am stat alături, vreme de un ceas și ceva, în calitate de co-vorbitor, doctorului Raed Arafat, fondatorul SMURD. Acum vreun an și ceva, revista VIVA! îmi
Doctorul Arafat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82750_a_84075]
-
și ceva, în calitate de co-vorbitor, doctorului Raed Arafat, fondatorul SMURD. Acum vreun an și ceva, revista VIVA! îmi ceruse să completez un fel de chestionar al lui Proust, iar la întrebarea “eroul tău din viața reală” scrisesem numele doctorului Arafat. Săptămâna trecută ne-am întâlnit pentru prima dată și m-a impresionat, pe lângă calitatea umană pe care i-o intuiam, charisma excepțională pe care o răspândește în jur. Am avut ocazia să cunosc îndeaproape câteva echipe ale SMURD-ului vara trecută, în cadrul
Doctorul Arafat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82750_a_84075]