158 matches
-
medievale, cu subdiviziunile lor - menhire creștinizate, cruci descendente ale coloanelor cerului de piatră, cruci arhaice de influență celtică, cruci medievale cu însemne magico-simbolice misterioase, cruci-monumente istorice, asimilate drept troițe, cruci sculptate/pictate cu motive christice -, continuă cu crucile de lemn (treflate, cruciforme în T, răstigniri, "roata valahă", troițe-cruci înscrise în arcuri de cerc, troițe-cruci perechi, troițe-cruci complexe, troițe standard). Alte tipuri sunt reprezentate de troițele iconoforme și troițele incinte. Repertoriul imagistic al celor cu motive arhaice este variat: cerc, rozetă, spirală
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
află două crengi de fag de aur, care se întretaie în partea de jos în săritoare. În partea inferioară se află un zid de argint, format din cinci rânduri de cărămizi, rostuite negru, cu trei merloane deasupra, cu o cruce treflată neagră, broșând pe mijlocul lui. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Crengile de fag reprezintă bogăția silvică a zonei. Brâul undat reprezintă râul Dâmbovița, care străbate teritoriul localității. Zidul de
HOTĂRÂRE nr. 768 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256791]
-
Brâul undat reprezintă râul Dâmbovița, care străbate teritoriul localității. Zidul de cetate face referire atât la numele localității, cât și la ruinele cetății Dâmboviței de Sus, aflate pe teritoriul localității. Cele trei merloane indică numărul satelor componente ale comunei. Crucea treflată simbolizează Mănăstirea „Cetățuia Negru Vodă“, care s-a ridicat pe ruinele unui fost altar dacic. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -----
HOTĂRÂRE nr. 768 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256791]
-
negru și terminată, de asemenea, în acoladă, cu trei cornișe, cu un acoperiș în patru ape, din care se înalță o turlă, străpunsă de trei ferestre ajurate negru, acoperită cu un acoperiș triunghiular, evazat la bază, terminat printr-o cruce treflată. În cartierul 2, în câmp argintiu, două dealuri verzi asuprite de o ramură de stejar, orientată în sus, formată din două frunze verzi, poziționate, cu aproximație, în bandă și, respectiv, în bară, dintre care se înalță o ghindă naturală așezată
HOTĂRÂRE nr. 770 din 8 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256793]
-
natural, încărcat cu patru mere roșii, plasat pe un deal verde. Vârful scutului este tăiat de un brâu undat de argint. În dreapta scutului, în câmp albastru, este plasată o carte închisă, de aur, peste care broșează o cruce neagră treflată. În stânga scutului, tot în câmp albastru, se află trei spice de grâu de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Mărul face referire la denumirea localității Almaș = livadă de/cu
HOTĂRÂRE nr. 750 din 18 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273921]
-
meri (în maghiară Háromalmás, colocvial Almás, în traducere „Merești“). Mărul reprezintă și bogăția pomicolă din zonă, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Brâul undat face trimitere la hidrografia localității, râul Crișul Alb. Cartea broșată de o cruce treflată (Biblia) evocă credința păstrată cu stăruință de localnici, precum și edificiile de acest fel existente în localitate. Spicele de grâu reprezintă ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
HOTĂRÂRE nr. 750 din 18 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273921]
-
grabă pentru cît părea de resemnat. Cristina l-a imitat după ce s-a mai uitat o dată peste umăr în cimitir, la pelinul alb albăstrui ca o apă, din care răsăreau crucile de lemn simple, și cele de piatră cu extremități treflate, florile mici de un violet exasperat și unicul copac negru și chinuit, cu frunzele închsie la culoare și lucioase și aspect surprinzător de funebru pentru un cimitir cu așa puține pretenții. "Oare o fi chiparos?" Cu toate noțiunile mai mult
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
nr. 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Tomești, județul Timiș Descrierea stemei Stema comunei Tomești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. În primul cartier, în câmp albastru, se află un clopot cu cruce treflată, de aur. În al doilea cartier, în câmp roșu, se află șase frunze de stejar, dispuse 3 : 2 : 1. În cartierul 3, dextru, în câmp roșu, se află un pahar cu picior, așezat în pal, de argint, peste care broșează
HOTĂRÂRE nr. 1.650 din 12 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292990]
-
pentru ei. Între anii 1542-1543, acesta a ridicat bisericuța bolniță, care impresionează și astăzi pe cei mai exigenți vizitatori, ajunși aici de pe toate meridianele lumii. Stilul architectonic este cu certitudine autohton, fiind expresie a stilului muntenesc. Bisericuța are o formă treflată, iar pereții exteriori erau înconjurați de ocnițe și rozete de piatră, pe care cineva, din păcate, le-a dat jos. Bisericii îi lipsește pronaosul, astfel că din pridvorul închis se intră direct în naos. Pictura nu a suferit renovări fundamentale
STAREŢUL MĂNĂSTIRII COZIA ŞI EXARH AL MĂNĂSTIRILOR DIN ARHIEPISCOPIA RÂMNICULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343759_a_345088]
-
DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Bălăbănești, județul Galați Descrierea stemei Stema comunei Bălăbănești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, roșu, tăiat de un brâu undat de argint. În partea superioară se află o cruce treflată cu brațe egale de aur, iar în vârful scutului un șoim de argint îndreptat spre dreapta, stând pe o ramură de stejar cu patru frunze și patru ghinde de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu
HOTĂRÂRE nr. 276 din 20 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295847]
-
Târgșoru Vechi se compune dintr-un scut triunghiular roșu, cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu crenelat, din argint. În partea superioară se află trei stele, fiecare cu câte șase colțuri, de aur. În vârful scutului se află o cruce treflată, flancată de două spice de grâu, care se întretaie în partea inferioară, toate de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Cele trei stele sunt elemente din blazonul familiei Morutzi
HOTĂRÂRE nr. 584 din 14 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299861]
-
stemei comunei Santău, județul Satu Mare Descrierea stemei Stema comunei Santău se compune dintr-un scut francez medieval, triunghiular, cu marginile rotunjite, scartelat. În cartierul 1, în câmp albastru, se află un potir cu capac, de argint, cu o cruce treflată cu împletitură. În cartierul 2, în câmp roșu, se află trei spice de grâu, de aur. În cartierul 3, în câmp roșu, se află un coș de nuiele cu toartă, încărcat cu cinci prune și un ciorchine de strugure, totul
HOTĂRÂRE nr. 583 din 14 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299860]
-
dintr-un scut triunghiular, cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată redimensionată, stilizată: în dreapta, pe albastru, se află o carte de argint cu o călimară și o pană; în stânga, pe culoarea purpuriu, se află o cruce de argint treflată; în vârf, pe argint, se află două brâuri undate albastre și deasupra un nufăr natural cu floarea deschisă albă. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Cartea, călimara și pana fac
HOTĂRÂRE nr. 949 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275699]
-
marginile rotunjite, tăiat de o fascie undată, de argint. În partea superioară, în stânga, se află două ramuri cu câte patru mere și cinci frunze de argint, care se întretaie în săritoare în partea de jos, având deasupra o cruce treflată de aur. În partea inferioară, în dreapta, se află o roată de moară de argint, cu un ax orizontal și patru osii, dispuse în săritoare. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor
HOTĂRÂRE nr. 595 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255507]
-
Iași, 23, 1977, p. 67-81; A. Rădulescu, Un atestat străromânesc la Capidava, în Pontica, Constanța , III, 1970, p. 255-274; G. Ceacalopol, Crucea relicvar de la Capidava, în SCIV, IX, 1, 1962, p. 192-194; Petre Diaconu, Despre datarea ¨circumvalației¨ și a ¨bisericii treflate¨ de la Niculițel, în SCIV, 23, 1972, nr. 2, p. 307-319; Idem, Despre organisarea eclesiastică a regiunii Dunării de Jos (sec. X-XIII), în S.T., 1990, nr. 1, p. 103-120; I. Barnea, Din nou despre datarea valului și a bisericuței treflate de la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bisericii treflate¨ de la Niculițel, în SCIV, 23, 1972, nr. 2, p. 307-319; Idem, Despre organisarea eclesiastică a regiunii Dunării de Jos (sec. X-XIII), în S.T., 1990, nr. 1, p. 103-120; I. Barnea, Din nou despre datarea valului și a bisericuței treflate de la Niculițel, în SCIV, 24, 1973, nr. 2, p. 311-315; Idem, Arta creștină în România, II, Secolele VII-XIII, București, 1981, 238 p.; L. și A. Bătrâna, Contribuții la cunoașterea arhitecturii medievale din Dobrogea: biserica Sf. Atanasie din Niculițel (jud. Tulcea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Niculițel (jud. Tulcea), în SCIV, t. XXIV, 1973, nr. 1, p. 123-126. Barnea I., ș. a., Din istoria Dobrogei, vol. II, București, 1966. Idem, ș. a., Din istoria Dobrogei, vol. III, București, 1971. Idem, Din nou despre datarea valului și a bisericuței treflate de la Niculițel, în SCIV, 24, 1973, nr. 2, p. 311-315. Idem, Arta creștină în România, II. Secolele VII-XIII, București, 1981. Băbuș E., Justiniana Prima în lumina noilor cercetări, în S.T., 1987, nr. 1-2, p. 84-92. Bănescu N., Vechiul stat bulgar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
RdI 34, 1981, p. 1111-1132. Idem, Câteva considerații în legătură cu valurile de pământ din Dobrogea (sec. IX-XI), în Pontica 4, 1972, p. 373-380. Idem, Păcuiul lui Soare, vol. I, București, 1972 (vol. II, 1977). Idem, Despre datarea ˝circumvalației˝ și a ˝bisericii treflate˝ de la Niculițel, în SCIV, 23, 1972, nr. 2, p. 307-319. Idem, Despre organizarea eclesiastică a regiunii Dunării de Jos (secolele X-XIII), în S.T., 1990, nr. 1, p. 103-120. Diculescu C., Vechimea creștinismului la români. Argumentul filologic, București, 1910. Idem, Contribuție
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Despre picturile acestei biserici se știe că au fost executate după mulți ani, în fresco, cu ocazia unor reparații efectuate în anii 1974 1977, de către pictorul Constantin Călinescu, împreună cu Iulia Handragel și Ioan Preotu. Forma construcției este de cruce (formă treflată), cu absida altarului semicirculară la interior și la exterior. Este zidită din piatră și din cărămidă, iar turnul cu clopotniță are secțiune pătrată și este așezat pe pronaos. Pe fațadele exterioare, sub nivelul de jos al ferestrelor, are un brâu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
acestei icoane îi atrage pe dreptcredincioși la rugăciune și închinăciune de mare evlavie, icoana fiind considerată ea însăși ca făcătoare de minuni. Astăzi, biserica sfântul Andrei este o biserică înaltă, spațioasă și luminoasă. Planul bisericii este în formă de cruce (treflată), arhitectura păstrează stilul moldovenesc, cu streașină și, cu un șir de ocnițe sub streașină, subliniat de un brâu torsionat. Turnul (fără clopotniță) este așezat pe naos, are în plan forma octogonală, cu fațadele exterioare pictate și are pe acoperișul bisericii
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
fusese mitroplit al Tesalonicului și de numele lui este legată și zidirea bisericii sfântul Gheorghe din Iași, cunoscută sub numele de Mitropolia veche. Biserica din Bucium este clădită în stil moldovenesc, cu streașină, și are în plan formă de cruce (treflată). Interiorul este împărțit în pronaos, naos și altar, iar din anul 1887 i s-a adăugat un pridvor cu turn de clopotniță. În anii 1995-1998 i s-au făcut reparații capitale, atât la interior cât și la exterior, a fost
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
aici aflăm că, din alte izvoare, rezultă că biserica ar fi fost refăcută din piatră de un Gheorghe Catargiu, în anul 1814, iar, în anul 1866 a fost din nou reparată radical. În plan, biserica este în formă de cruce (treflată), cu abisidele laterale drepte și mai lărgite decât restul construcției și având turnul cu clopote așezat pe pronaos. Biserica este în interior compartimentată în: pridvor, pronaos, naos și altar. Ușa de intrare din pridvor în pronaos este din stejar, legată
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
biserica sfântul Gheorghe, există și o capelă, cu hramul sfântul Ilie (20 iulie), av�nd aceea și ctitori, care au aici și mormintele de ctitor. A fost sfințită în anul 1985. Biserica sfântul Gheorghe are în plan forma de cruce (treflată), iar pereții îi sunt sprijiniți de contraforți. Pictura interioară este în fresco. Biserica sfântul Gheorghe sporește numărul bisericilor ortodoxe din Iași, deservește eficient nevoile, at�t ale cartierului, c�t și ale cimitirului și este preț uită pentru prezența și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în locul caselor din ogradă să rămână doar un metoc. Măicuțele au plecat, dar bisericii i-a rămas spre amintire numele sub care este cunoscută, mai mult dacât după numele hramului ei. Arhitectura clădiri acestei biserici este în formă de cruce (treflată) cu pridvorul așezat pe partea de miazăzi a pronaosului. De fapt, pentru a se crea un spațiu mai mare în interior, pronaosul nu este despărțit de naos. S ar putea considera drept pronaos, doar partea de sub cafas. câte două ferestre
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
o pauză în execuție datorată războiului, când a fost protejată cu pereți înalți de apărare. Este zidită din piatră și cărămidă, cu fundație de beton, potrivit proiectului întocmit de profesorul �arhitect Nicolae Ghica-Budești, av�nd în plan formă de cruce (treflată). Stilul este cel moldovenesc, cu turla pe naos. Sub streașină se află un șir de ocnițe pictate, care la altar și la absidele laterale coboară până la soclul clădirii. Între anii 1961-1965 s-a executat pictura murală de către pictorul bisericesc Vasile
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]