294 matches
-
de uimire, de uluială domină o parte însemnată a scrisului său, care devine o descoperire și o explicație continuă a lumii. Ce se întâmplă în povestirile din volumul „Întâlnirea din Pământuri"? Un țăran se revoltă împotriva tuturor pe aria de treierat grâul, pentru că i se pare că satul complotează în spatele și împotriva lui; într-un tânăr se naște o stare de agresivitate pentru că, dimineața pe câmp fiind, i se întâmplă lucruri pe care nu le înțelege, iar atunci când apare o ființă
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
să nu-i prindă ploaia împrăștiați. Sus pe culmea dealului, pe islazul satului, se făcea aria, locul unde toți oameni își cărau snopii de grâu și-i clădeau în cirezi, unele mai mari, altele mai mici, după cât grâu aveau de treierat. Când începea a se lăsa seara, pe deal se auzea scârțâitul carelor încărcate cu povara snopilor aurii de grâu. Până noaptea târziu se auzeau strigăte la boi și pocnituri din bici. Abia spre miezul nopții se mai linișteau gospodarii pentru
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
bici. Abia spre miezul nopții se mai linișteau gospodarii pentru a o putea lua de la început a doua zi de dimineață. După ce se aduna grâul la arie, mai mulți gospodari din sat, cu boi buni, mergeau și aduceau mașina de treierat, batoza lui Gânju și motorul cu aburi, care pornea și purta curelele batozei. Dar pentru adusul batozei era nevoie de tracțiune,aceasta fiind asigurată de către gospodarii care aveau de treierat grâu. Aceștia trebuiau să meargă cu 16 perechi de boi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
de curea, că nu văzusem o curea așa de groasă, așa de lată și așa de lungă până atunci, dar după ce batozele au fost trecute în șomaj de către combine, nu am mai văzut curele ca acelea din copilărie. Când începea treieratul - tot boii erau la putere - cu boii se cărau paiele de la pestelcă (așa se chema locul pe unde cădeau paiele din batoză). Aici, la pestelcă, erau doi tineri iuți și rezistenți la căldură și la praf. Acești tineri trebuiau să
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic paie în cuptorul de sub cazanul cu aburi al motorului. Butoaie mari cu apă se aflau din loc în loc pentru a avea apă în caz de incendiu. Când termina țăranul de treierat și dădea uiumul, cotele și impozitul, pleca acasă cu mai nimic. Grâul era împărțit, paiele arse la cuptorul de sub cazan și de acum mai aștepta un an. Un an mai bun, mai bogat. Așa au trecut anii și a venit
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
mare grijă la chibrit și lumânare, să nu cumva să pățim un necaz și mai mare. Să nu se aprindă ceva și rămânem pe drumuri, Doamne ferește! Așa a trecut Întreaga vară. Tatăl lui Ionuț s-a dus și el la treierat grâul, la un fermier din satul vecin. Era om muncitor și cinstit bietul de el dar, de atâta amărăciune și praf Înghițit pe arșiță toată ziua pe câmp, mai trecea și pe la cârciuma dintre cele două sate, să ia o
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
de fanfara lui Radu Moise, cu căruțe împodobite, mergeau să ducă la mire zestrea care cuprindea: - Oghial (plapumă); - 4 perne mari și 4 perne mici; - 20 m de țol de cânepă (buci) pentru saci și pentru „țolul mare” folosit la treieratul grâului;20 m de țol de cânepă învrâstrat; - 20 m de țol „cadrel”; - 20 m de țol „pichire”; - Un macat mare din lână și un macat mic (pe care îl așezau la iertăciune și unul la cununie la biserică). Încărcată
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
paris new york, dar în inima ei scrie românia. Țigările scumpe aduc respectul de sine/ gândul că-mi pot schimba viața/ că o pot face complicată/ ca un bilanț al unei firme prospere/ productivă și utilă ca o mașină de treierat - reîntâlnesc în aceste versuri aerul derapajului superb al lui Cristian Popescu alături de acel schior râzând în soare, zburând pe pante abrupte, survolând munți întregi - pe pachetul de Țigări Bucegi... Lolitele sunt mai mult decât înțepate, sunt tare supărate pe părinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
de inginerie au crescut și au Început să apară birocrațiile. Pentru a putea hrăni milioane de lucrători, agricultura s-a extins și s-a intensificat. Au fost introduse plugul de fier, discul și săpăliga, și chiar și mașini rudimentare de treierat. În fiecare colț al piramidei au fost construite cîte un palat uriaș și un complex de temple, pentru John Hunter și preoții lui. La moartea lui John Hunter, acesta a fost urmat de fiul său, necruțătorul și scînteietorul Kevin Hunter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
-mi dau seama. După mine, e-o adunătură de fiare... Așa, dintr-o parte, seamănă c-un soi de înger c-o gaură în loc de cap, cu niște aripi ascuțite, niște globuri... Eugenia, prezentatoarea noastră, zice că-i o chestie de treierat reciclată. - Cum s-au pricopsit cu ea? Și de ce la Agronomie? - A, a donat-o Universității un artist contemporan francez, rectorul nu putea s-o refuze, dar nici n-avea unde s-o planteze. Când a apărut Dinulescu și-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
scrii! Să scriu!? întreb din ce în ce mai contrariată. Ce să scriu? Nu am nimic de scris. Sunt în vacanță. Păi, să scrii tot ce-ți trece prin cap. Așa cum face toată lumea. Unde l-ai găsit? întreb, mereu cu gândul la mașina de treierat nisipul. Și îi smulg aproape creionul din mână. Nu ai mai găsit și altceva? Ba da. Dar restul le țin pentru mine. N-ai vrut să-mi desenezi nimic. A desenat, însă, mama ta pentru tine. Poate ai fi primit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
să facă. Și-a adus aminte că trebuie să se orienteze; unde se află, în ce parte o fi apa, pentru că auzea gălăgia copiilor care erau la scăldat, din ce parte percepe că trebuie să vină miros de grâu proaspăt treierat sau miros de paie, de pleavă, poate și miros de șoarece, din ce parte bate, și dacă bate vântul... Și tot gândindu-se așa, s-a întrebat de ce, planta la rădăcina căreia stătea, nu are miros...S-a uitat la
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
de bielă-manivelă, între perioadele petrecute "acasă", muncindu-și cu disperare câmpul, și cele când se aflau "la America", asudând în fabricile de cocs și oțel ale Lumii Noi. Până prin anii '60, curtea bunicilor păstra urmele acelor expediții mitice: mașini de treierat, pluguri mecanice, instrumente de executat tot felul de munci agricole. Vechile dulapuri gemeau de haine pe care nu le mai purta nimeni. Erau nu doar demodate, dar și îmbibate de tristețea unei lumi pierdute. Fuseseră aduse încă din anii '30-
V-ați gândit să plecați din România? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7446_a_8771]
-
XIX, cu un maxim randament în sectorul de patiserie. Irigarea. Această ajuta la creșterea randamentului în agricultură, mai ales în perioadele când este secetă. Deși în România sunt multe zone neirigate, atunci când a apărut a îmbunătățit considerabil recoltele. Mașina de treierat. A fost inventată în secolul XVIII. Combină agricolă a fost primul pas spre industrializarea agriculturii. Mașină de treierat a adus o recolta mai bogată și o productivitate sporită. Coacerea mâncării. Se folosește căldură uscată pentru a găti alimentele. Folosirea căldurii
Top 20 cele mai importante invenţii care au revoluţionat alimentaţia () [Corola-journal/Journalistic/65623_a_66948]
-
ales în perioadele când este secetă. Deși în România sunt multe zone neirigate, atunci când a apărut a îmbunătățit considerabil recoltele. Mașina de treierat. A fost inventată în secolul XVIII. Combină agricolă a fost primul pas spre industrializarea agriculturii. Mașină de treierat a adus o recolta mai bogată și o productivitate sporită. Coacerea mâncării. Se folosește căldură uscată pentru a găti alimentele. Folosirea căldurii pentru prepararea alimentelor, în cuptoare, în cenușă fierbinte sau pe pietre fierbinți, a fost o noutate. Reproducerea selectivă
Top 20 cele mai importante invenţii care au revoluţionat alimentaţia () [Corola-journal/Journalistic/65623_a_66948]
-
în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea erau trase de perechea de boi amplasați dincolo de șira cu paie. Două lanțuri înconjurau grămada
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
aș putea deveni pescar și s-a născut în mine dorința de a merge și eu la pescuit. In imaginația mea de copil, mi se părea o aventură deosebit de interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe
DULCE COPILĂRIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344144_a_345473]
-
aproape o jumătate de pogon. Pe vremuri, până la colectivizarea forțată a agriculturii, ai lu' Breazu fuseseră oameni cu stare și cunoscuți în toată comuna. Aveau pământuri și acareturi, animale de tracțiune și altele pentru lapte și lână, aveau mașină de treierat cu vapor care s-o învârtă la arie și multe utilaje și unelte agricole. Erau toate moștenite din tată-n fiu, cum se spune, dar au rămas fără ele. În mare parte, pentru că erau chiaburi și statul a pus stăpânire
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
cu o sal mare pentru bibliotecă. Și el a dus-o greu din veniturile realizate din cele 50 ha care i-au revenit; l-a avut ca om de încredere pe cineva din sat, Ifrim, care purta și locomobila la treieratul grâului. Când a fost student la Viena (îmi povestea tatăl meu) a avut un duel cu un neamț care-l insultase pe el și pe români, în general. A fost lovit cu sabia în cap, avea o cicatrice pe care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de două ori pe o falcă, culesul porumbului și tăiatul cocenilor: 40 lei; d) prăjina de secerat sau de cosit: 0,40 lei; e) o zi de cărat la snopi: 2 lei; f) o zi de lucru la mașina de treierat: 1 leu; g) pentru copiii de 12-14 ani care mânau boii la plug:0,40 lei pe zi; Deosebit de grăitoare pentru cunoașterea situației copiilor din familiile nevoiașe, care erau ținuți în gospodărie la munci, la crescut frații mai mici, erau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și pe moșia boierească. Aratul, semănatul, prășitul, seceratul, cu secera sau cu coasa (hreapca), adunatul, „treieratul” cu caii, vânturatul, încărcatul, căratul, depozitatul în magazii și hambare, toate erau munci manuale. O ușurare a fost când s-au introdusă mașinile de treierat purtate de un „vapor”, mașină cu aburi, care mergea cu apă și foc. Până în perioada interbelică, țăranii își treierau cerealele pe o arie pregătită pe un teren tare, argilos, care se curăța de iarbă și rădăcini, după care se stropea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aria organizată special: se treiera cu batoza purtată de un tractor, de la arie se luau cotele statului și, dacă mai rămânea ceva, lua și țăranul acasă. Și la aria organizat de boierii Sterian, cei care au adusă prima mașină de treierat, în comuna Filipeni, se proceda la fel: se luau din recoltă părțile datorate (dijma, arenda, uiumul) după care se lua ce rămânea și de către cel cu munca. Partea din recoltă datorată de țăran proprietarului trebuia dusă la locul de depozitare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anul 1870 și a adusă și un meseriaș străin s-o poarte.53 Moara lui Sterian, având ca mecanică pe Iacob Vadanovici, era instalată pe șesul de la Tache Iacobeanu, în fața colii. Tot acolo, mecanicul Iacob Vadanovici instala și mașina de treierat (batoza), folosind același „vapor” cu care funcționa moara. Urmașii lui s-au integrat 210 societății românești și satului Lunca, îndeplinind, pânăă la vânzarea moșiei Dobreana, funcția de oameni de încredere ai proprietarului Sterian. Pentru morile acționate de forța apei, exista
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
tinerii din localitate. între participanți, unii ajunși sus-susă în ierarhia socială, s-a aflat și Constantin (Costică) Vadanovici, dintr-o familie de sârbi, adusă în satul Lunca de boierii Sterian, pentru a „purta” moara de focă și „vaporul” folosit la treieratul grâului. Urmașii acelei familii și-au legat numele de satul Lunca, fiind născuți și crescuți aici, devenind „oameni ai plaiurilor noastre strămoșești”. Costică I. Vadanovici a scrisă cu prilejul Centenarului Școlii din Lunca și a întâlnirii cu fiii satului o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
DunăreMarea Neagră, în 1952-1953, unde mulți și-au pierdut viața, din toate clasele și categoriile sociale. Prin sate, noul regim se răfuia cu „chiaburii”, cu preoții, cu învățătorii, cu foștii proprietari, cu cei care avuseseră o moară, o mașină de treierat, un tractor, o prăvălie, un cazan de țuică și, în paralel, erau luați în brațe săracii, calicii, leneșii, folosiți ca masă de manevră. Din comuna Filipeni au fost ridicați, interogați, judecați și condamnați pentru delicte politice, pentru acțiuni împotriva ordinei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]