24 matches
-
stoluri negre norii Și-s puțini secerặtorii. Cel ce secerặ din plin Duce ĵn hambar strặin. Doamne, cât de larg Ți-e șesul Și ce scump Ți-este alesul Cât de-adâncặ-i apă vieții Și ce rări Îți șanț drumeții Numai treierișul sfânt Se ĵntoarce ĵn Cuvânt. Referință Bibliografica: SECERIȘ / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2007, Anul VI, 29 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
SECERIṢ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1467232882.html [Corola-blog/BlogPost/382258_a_383587]
-
spargere, a mina, a exploda, a risipi, a spulbera; ori ansamblul morii, cu morar, măcinare, sfărâmare, strivire și apoi rugina - o măcinare chimică. Mai sunt lupta și arma, în general, războiul, războinicul, mercenarul, asediul, vânătoarea, bumerangul, lovitura, ruperea, smulgerea, mușcarea, treierișul. Încununate cu rană, rid, cicatrizare, înfrângere. Literatura de specialitate a simbolisticii definește tăișul ca fiind principiul activ care modifică materia pasivă; în uneltele de străpungere a identificat un semn axial și acțiunea esenței asupra substanței; semnificația aparaturii de râșnit se
SIMION SUSTIC de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/_rugina_linistii_la_mesterul_cuvintelor_simion_sustic.html [Corola-blog/BlogPost/366990_a_368319]
-
Str. Suceava Str. Sudului Str. Szechenyi Istvan Str. Ștefan cel Mare Str. Șurianu Str. Tamas Erno (fosta Elba) Str. Târgului Str. Tazlăului Pța. Teatrului Str. Teleki Samuel Str. Timișului Str. Tineretului Str. Toamnei Str. Toplița Pța. Trandafirilor Str. Trebely Str. Treierișului Str. Trotușului Str. Tudor Vladimirescu de la 31 - 57, 24 - 56 Str. Tudor Vladimirescu 1 - 29, 2 - 22 Str. Turnu Roșu Str. Turzii Str. Tușnad Str. Țesătorilor Pța. Unirii Str. Unității Str. Unomaj Str. Urcușului Str. Uzinei Str. Vasile Lupu Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
vezi notele explicative de la poziția 10.03 boabe) cărora le-au fost îndepărtate bracteele care aderă puternic la pericarp - de exemplu la orzul învelit - sau la care boabele sunt atât de strâns închise încât bracteele nu pot fi separate prin treieriș, ca în cazul ovăzului. 2. Sunt lustruite: boabele (în cazul orzului, sunt eliminate bracteele) cărora le-a fost îndepărtată cea mai mare parte din pericarp și din tegument (testa). B. În noțiunea de "boabe lustruite" sunt incluse: a) boabele care
jrc66as1968 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85200_a_85987]
-
agricultură în Lunca Mureșului). În schimbul serviciului se percepea “uiumul”(vămuire, un procent din cantitatea de cereale treierată). Aceste batoze se stricau frecvent ceea ce genera multe opriri pentru reparații, iar în funcționare erau un pericol de producere a incendiilor. Ziua de treieriș la fiecare casă era una de mare sărbătoare (a recoltei) și bucurie pentru întreaga familie, la care participau pe lângă cei ai casei, rudele și vecinii, fiind o atmosferă de întrajutorare reciprocă, iar la sfârșit urma o masă îmbelșugată (mâncăruri de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și tuș la expozițiile organizate cu prilejul zilelor de 1 Mai și 23 August la Tulcea. - Obține premiul I pe țară la expoziția de grafică organizată la București de Casa Centrală a Creației Populare, cu o lucrare cu subiectul “la treieriș”,executată în tuș. - Expoziția artiștilor plastici dobrogeni - Constanța. 1959 - Expoziția de artă plastică a Cenaclului U.A.P. Brăila -Galați, organizată la Galați. - Participă la expozițiile de artă plastică dedicate zilelor de 23 August si 30 Decembrie organizate de Filiala U
Constantin Găvenea () [Corola-website/Science/312640_a_313969]
-
pe toți cei rămași. În semiîntuneric, spre Septentrion, pe aleea centrală asfaltată a cimitirului, adastă trupurile paznicilor morți, înjunghiați pe furiș de Șobolan, înțoliți în uniformele lor spălăcite, de gardieni publici. Răsfirați unul după altul, ca paiele pe arie, după treieriș! Spre Soare-Răsare, în poala Lunii la perigeu, câlții zăbranicului nopții muribunde se sfâșiaseră și se spărseseră fractalic, în zeci și zeci de ostroave și de insulițe albicioase, printre care se roteau stoluri-stoluri neliniștite de păsări, ca-ntr-un puseu de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
de bârne. Primăvara adie cald, topind zăpezile din munți, alunecă molcom peste locurile joase, trecând printre flori albe de măslin, umezește cu aburul mării insulele verzi, vara holdele se clatină în bătaia lui, plecându-și spicele, iar mai târziu, la treieriș, vântul suflă pe arii, grăunțele cad dese, țărâna albește de pleavă, paiele uscate se spulberă pe câmp, tot așa cum se spulberă în calea sa, ori se înalță ca o ceață, și pulberea îmbelșugată de pe drumuri; când se aprind, în uscăciune
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
se zbuciumă și se învârtejesc în arborii pădurilor; sau tot ca un pârjol care gonește lăcustele înspăimântate în ape de râu și caii lui zdrobesc sub copite scuturi și leșuri, așa cum boii calcă, mugind, spicele de grâu pe arie, la treieriș. Printre scenele de luptă de lângă Troia, nu puține sunt scene de fugă, fugă după cineva la care vrei să ajungi sau fugă de cineva de care vrei să scapi. Cum Ahile este cel mai rapid și mai rezistent războinic din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de bârne. Primăvara adie cald, topind zăpezile din munți, alunecă molcom peste locurile joase, trecând printre flori albe de măslin, umezește cu aburul mării insulele verzi, vara holdele se clatină în bătaia lui, plecându-și spicele, iar mai târziu, la treieriș, vântul suflă pe arii, grăunțele cad dese, țărâna albește de pleavă, paiele uscate se spulberă pe câmp, tot așa cum se spulberă în calea sa, ori se înalță ca o ceață, și pulberea îmbelșugată de pe drumuri; când se aprind, în uscăciune
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
se zbuciumă și se învârtejesc în arborii pădurilor; sau tot ca un pârjol care gonește lăcustele înspăimântate în ape de râu și caii lui zdrobesc sub copite scuturi și leșuri, așa cum boii calcă, mugind, spicele de grâu pe arie, la treieriș. Printre scenele de luptă de lângă Troia, nu puține sunt scene de fugă, fugă după cineva la care vrei să ajungi sau fugă de cineva de care vrei să scapi. Cum Ahile este cel mai rapid și mai rezistent războinic din
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cu el În brațe pe Coasta Feței și a ajuns acasă. Acum acel băiat a trecut de șaptezeci și unu de ani și Încă este sănătos tun. Pentru treierat se aducea batoza cu o pereche de boi pe la fiecare gospodar. Treierișul se făcea În fața grajdului, iar această muncă nu se putea face decât cu ajutorul vecinilor. Aceștia nu trebuiau chemați, veneau singuri fiindcă totul trebuia făcut repede și cu mai multe mâini de lucru. Unii dădeau snopii, alții cărau paiele și le
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
puternici ca să poată transporta lemne la Fabrica de Cherestea, nu prea avea de lucru decât pe lângă casă, Îngrijirea vitelor, a oilor și a porcului care trebuia Îngrășat până la Crăciun, curățirea grajdului și clădirea gunoiului În spatele lui. Cu paiele rezultate de la treieriș și cu fânul se făcea mestecături ca să ajungă hrana animalelor până la primăvară. Vacile de obicei fătau iarna, când grija gospodarului trebuia să fie foarte mare. Vițelul avea nevoie să fie ferit de frig, ca și mieii care veneau tot iarna
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
care se plasa batoza, toamna, în capătul satului, de regulă la Daja (la sud de sat). Prin 1955 era ordin să se termine treieratul pe 22 septembrie și noi aruncam snopii pe batoză, sau săream pe paie, pe 22 noiembrie, treierișul se termina aproape de Crăciun, iar strânsul hlujenilor și în ianuarie. Erau tractoare IAR 22 cu roți mari pe spate, cu colți pe circumferință, sau locomobile servite de nemți destul de neprietenoși. Erau și inundații primăvara și pe vremea cositului cu apa
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
agricol datorat statului „muncitorilor și țăranilor” tocmai de către „tovarășii și frații țărani”! Pe 24 iulie 1956 începuse la Valea Rea campania de recoltare a păioaselor așa că președintele Ciurușniuc l-a numit pe „...tov. Fenciuc Neculai ca responsabil de arie pe timpul treierișului ce va răspunde de pichetele de incendiu, trasul paielor conform instrucțiunilor și celelalte obligații ce îi revin. Plata se va face în natură de către cetățenii care treieră”. Tot cu ocazia campaniei agricole de vară, președintele mai emite o decizie prin
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
va face în natură de către cetățenii care treieră”. Tot cu ocazia campaniei agricole de vară, președintele mai emite o decizie prin care îi numește pe „...tov. Surleac Gh. Petru și tov. Cernușcă Iftemie ca delegați de convoi pe toată durata treierișului”. Cred că cei doi oameni fuseseră angajați ca nu cumva să dispară din grâu și iată și confirmarea părerii mele: „...tov. delegați de convoi răspund de cantitatea de grâu destinată pentru cotă. După cum se știe, anul 1946 a fost unul
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
caleașcă/ veche de o jumătate de secol./ Îmi revin astfel în minte întâmplări irelevante, fade,/ nicidecum spectaculoase,/ situații plutind în ceață,/ oameni tineri care au făcut și care nu mai fac umbră/ pământului,/ mama plivind straturile de ceapă în grădină,/ treierișul la noi în ogradă, cu mașina aceea bizară cu coș/ (pe care ieșea nu fum, ci funingine), caii (unul murg, care acum/ nu mai are un nume, și iapa roșcată, Ema sau Vilma)/ înhămați de bunicul meu Sava la sanie
Un postmodern sentimental by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9787_a_11112]
-
comuna Valcani. Locuitorii comunei Valcani... cu data zilei de 8 iulie 1930, au dat viață unui focar de cultură la granița de vest a României Mari“. (Voința Banatului din 13 iulie 1930). 50 ani „Arii electrificate. Pentru a grăbi ritmul treierișului, sfatul popular al orașului Timișoara a luat măsuri de electrificare a 4 arii de treier. Aceste arii au fost dotate cu materiale necesare pentru electrificare“. (Drapelul Roșu din 10 iulie 1955). „Se aduce la cunoștința tuturor întreprinderilor de stat, particulare
Agenda2005-28-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283911_a_285240]
-
păstrează retorica, pe alocuri grandilocventă și rigoarea prozodică ale poeziei anilor '70, dar oferă și mici semne de ironie care, împreună cu intertextualitatea, va deveni una dintre mărcile de identificare a viitoarei generații optzeciste. Specific liricii tânărului Valeriu Stoica este poemul Treieriș, în care prozodia riguroasă și retorica tradițională camuflează ironic o viziune poetică (post)modernă dominată de (auto)ironie și intertextualitate: ,Cât aerul pe arii mai cântă în pendule,/ La gurile batozei să m-așteptați cu jind/ și încărcați cu sacii
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
nu sunt o clasă socială, ci oameni care au slăbiciuni, însușiri individuale, existență concretă și psihologică. Revelatoare sunt, sub acest raport, capitolele despre campania agricolă de vară, când satul se umple de străini, de orășeni, urmărind desfășurarea secerișului și a treierișului, când aproape zilnic la sfatul popular sosesc circulare și se afișează lozinci. Prozatorul e atent în toate aceste pagini la toată uimirea țăranilor în fața necunoscuților care stârnesc praful drumurilor cu mașinile lor. Transformarea lentă, dramatică și, adesea, chiar tragică a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
sub arșiță, răsăritul soarelui care ne găsea gata de muncă în mijlocul lanului de spice, talger roșu care limpezea câmpia de urmele nopții și înfiora clipa, și care îl făcea pe tata să-și scoată pălăria și să se închine... Apoi treierișul, carele cu grâu care ne intrau în curte, numeroase, nu se mai terminau, apoi prima pâine din grâul nou care ne îmbăta cu mirosul ei... Mă apropiam de sfârșit și îmi părea rău. Sfâșiasem miracolul... Mă simțeam bătrân... Cartea nu
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
opune cumințenia, care nu e decât prostie, aceea de a-ți fi în toată firea, de a te supraveghea, de a te reculege. Cumințenia de care erau doldora fariseii care-i reproșau lui Isus și ucenicilor săi faptul că, după treieriș, strângeau spice de grâu ca să le mănânce frecându-le în palme, într-o sâmbătă, și că Isus vindecase, într-o sâmbătă, pe un om cu mâna uscată, și despre care a treia Evanghelie (Lc., 6, 11) spune că erau plini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
clădită în mijlocul satului și care era de obicei pustie. Prin ușile largi de hangar, deschise în peretele dinspre deal, se scurgeau fără opreliști noroaiele din curte. De curînd, din sălile de clasă fusese evacuat grîul, depozitat acolo în timpul campaniei de treieriș. Prin ferestrele cu perdele de tifon, grele de praf, nu puteai zări nimic. Aflată într-un hal fără de hal, de curățenia clădirii nu se ocupa nimeni, nici chiar forfetarul Jugan care avea menirea s-o facă. Dumnealui era prea filosof
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
păioase. După seceriș, de asemenea, au fost incendiate - folosindu-se lipsa de organizare a măsurilor de pază - clădirile sau stogurile de păioase depozitate pe câmp, ce urmau a fi treierate, lăsându-se manifeste prin care îndemna populația a se împotrivi treierișului în arii și a-și duce recolta acasă pentru a se sustrage colectivizării. Forma de sabotaj cea mai des folosită și care a adus cele mai mari prejudicii a fost - și poate fi întâlnită și în anul acesta - incendierea cerealelor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]