283 matches
-
-l dezgropam, dar, în același timp, mă tot gândeam că nu mai e mult până la patru:) Când am auzit strigandu-se”după ce terminați rândul veniți în cort” am gândit “ce oameni buni”, pentru că în mintea mea planul rămăsese neschimbat, în ciuda tremuratului. Totuși, n-aș fi rezistat, oricât de mult îmi doream să ajungem cu copacii mici până la copacii mari. Mai rau a fost că a trebuit să mergem până la drumu’mare, dar si-aici a fost o lucrătura care a depășit
Eroii zilei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82797_a_84122]
-
-i brăzdau obrajii. Uitasem parcă orice mâhnire jucându-mă cu micul, gingașul cântar de scrisori. Apăsam ușor, cât puteam de ușor, abia atingeam un talger, și priveam pârghiile, bielele mărunte, urnindu-se, angrenate unele într-altele, vibrând, urmăream acul înaintând tremurat pe cadran. Dacă-mi ridicam degetul, totul revenea instantaneu la repaosul inert de la început. Plăcerea de a fi cel ce dă mișcare, viață, mașinăriei acesteia iscusite, era indicibilă. Desfătare contrară celei din obișnuitele mele jocuri: nu era într-însa încercarea
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
voinic, Dar are ochii deja deschiși spre miracole. Dacă pe cântărețul-cu harfă, viteazul cu praștie, Sculptorii Florenței, acolo, la Curtea Medicilor mei, L-au plăsmuit plin de o regalitate adolescentină, Pe el numai Angela ar putea să-l deseneze, tremurat, Siluetă parelnică, pășind alunecat mereu pe vârfuri... Poate, nici nu are nevoie de prea mult pământ, de sprijin. Pronunță unele sunete mai greu, e drept, Dar e însuflețit de o tainică ardoare, Fiu al unui creștin și al unei musulmance
David by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6162_a_7487]
-
Prigorița nu se supăra de asocierile didactice ale sorei mai mari. - Primele zile după schingiuire, bunica m-a dus de-a-devăratele în spinare, prin curte, spre toaletă ori spre un țol așezat pe iarbă. îi simțeam umerii puțin cocoșați, oasele mici, tremuratul, respirația grea. Cred că niciodată nu m-am rugat mai arzător lui Dumnezeu de ceva ca atunci, să facă să-mi scadă greutatea - dacă se poate la zero - să nu-i mai fiu o povară... Poate că Dumnezeu m-a
Loc deschis by Stelian Tabaras () [Corola-journal/Imaginative/14438_a_15763]
-
ne fură sufletele, nu va mai fi nimic de făcut. Vom fi aproape morți ori pe cale de a muri curând. L-am liniștit arătându-i semnele sfinte cât se poate de clare ale gazdei noastre: cotcodăceala, dinții lipsă, ochelarii și tremuratul de Parkinson timpuriu. Era chiar îngereasă. Apoi ne-am semnat: el, Astrolog, eu, căutându-l pe bunicul în Vară. De la Muzeul Cotcodac a trebuit să mergem la Arhivele cu morți. Aici o Matroană romană, cu gușă și obezitate spontană, a
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
reînvii ce a fost odataFocurile timpurii.Le-ai găsit și iată vinTot de-a valma si-ncurcateTe lovesc cu toate-n plin... IV. ASCUNZIȘURI, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1884 din 27 februarie 2016. ASCUNZIȘURI M-ascund în tremuratul frunzelor Și-n prima șoaptă a vintului, M-ascund după un fir de iarbă,ce-mi răsari în cale Să nu mă mai găsească ,să nu mă mai doboare. M-a țintuit vicleana de aducere aminte Cînd se-nchisese rană
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
realizată pe lemn, reprezintă personalități românești din zbuciumata noastră viață spirituală - 150 de portrete -, coloana vertebrală a neamului în zona carpato-dunăreană“, ne-a scris dumnealui la redacție, declarându-se un împătimit cititor „al prestigiosului săptămânal «Agenda»“. Un scris ordonat, puțintel tremurat, o caligrafie barocă, impresionantă, de dascăl de modă veche, pentru care 1 plus 1 fac 2, indiferent de cât l-ar costa asta... Și cum relația cu cititorii noștri este esențială pentru noi, de la sine înțeles că am răspuns invitației
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
poros și ros de cârii/ câri cu-evlavie de oleumurile lor s-or îmbătat.// Nimic nu-i, Doamne, bag sama,/ că beția de oloiu^de-mpărtăsanie./ Betâia de oloi curat./ Betâia care-ți bătaie picioarele de evlavie./ Te-apucă rău cu tremurat." (Betâia de candeli) Chiar și poemele atitudinilor lubrice se salvează de la vulgaritate, devin altceva atunci cand poetul își amintește cine este și pune în mișcare caruselul amețitoarei sale imaginații lingvistice: "Îmi tăiai capul și-mi puneai altul la loc/ mai deștept
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
dolari. Heroina - „Moartea albă“, cum i se mai zice, e pe primul loc în preferințele consumatorilor obișnuiți cu drogurile, toxicomanii. Heroina provoacă o dependență fizică puternică. Semne: umezeala ochilor, curgerea nasului, agitație din nimic, irascibilitate, pierderea poftei de mâncare, insomnie, tremurat, căscat violent și strănut. Sevrajul se manifestă printr-o stare de depresie, de greață și vomă, crampe la stomac și diaree. Totul culminează cu inimaginabile dureri de oase și mușchi. Un coșmar, cu alte cuvinte. Sfârșitul e dramatic: în lipsa drogului
Agenda2003-10-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280782_a_282111]
-
alergând pe lângă case. Pasul meu răsună-n noapte scârțâind prin neaua albă, Inima -i ține isonul cântând lung oftat de dor... Ochii triști privesc spre stele și din lacrimi îmi fac salbă, Când aminte își aduc dulcea clipă de amor... Tremuratul vocii tale îmi îngheață așteptarea, Iar iubirea, foc aprins, stinge doruri și dureri, Prin troiene mă împiedic ca să-ți simt îmbrățișarea ... Citește mai mult Cântă iarna la fereastră cântec trist din țurțuri lungi,Vântul șuieră prin ramuri risipind în zare
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
alergând pe lângă case.Pasul meu răsună-n noapte scârțâind prin neaua albă,Inima -i ține isonul cântând lung oftat de dor...Ochii triști privesc spre stele și din lacrimi îmi fac salbă, Când aminte își aduc dulcea clipă de amor...Tremuratul vocii tale îmi îngheață așteptarea,Iar iubirea, foc aprins, stinge doruri și dureri,Prin troiene mă împiedic ca să-ți simt îmbrățișarea... XX. VINE PRIMĂVARA?, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017. În grădina amorțită, Cu
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
astfel că sunt mulți, duri, care au nevoie de emoții (senzații ) tari. Îi recunoști în trupe de elită, cascadori, dar și la politicieni, etc Desigur, manifestarea emoțiilor variază enorm individual, dar s-au desvoltat programe de educare a reacțiilor biologice (tremurat, bâlbâială) pentru autocontrol. DETECTORUL DE MINCIUNI se bazează tocmai pe măsurarea reacțiilor la emoții, care desigur nu este infailibil. Omul fiind un animal social, este confruntat prin contacte variate cu semenii săi, astfel și-a desvoltat o capacitate de a
EMOȚII, EMPATIE ȘI INTELIGENȚA EMOȚIONALĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380099_a_381428]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > CEAȚA Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ceața e un abur moale ce se lasă peste sat Te îngheață de la poale și te-apuci de tremurat . Ea apare peste noapte când e cerul nourat Și te udă pân la piele dac-afară mult ai stat . Se ridică pân-la prânz când e soarele-n salcâm Și cu ochii poți să vezi tot ce s-a mișcat în
CEAȚA de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380227_a_381556]
-
le spunea el încet, conspirativ. Lire italiene, da,da, era tixită cu lire italiene...și aruncai pușca, fraților, cât colo, pusei chipiul pe masă, scosei batista din buzunar să mă șterg de sudoare că transpirasem tot. Mă luase așa un tremurat la gândul că tot bănetul ăla o să fie al meu. Ia , uite, Doamne, cum iese norocul în fața omului,mă guduram eu pe lângă valiză, și mă gândeam ca prostul ce să fac eu cu atâta bănet. Prima dată mi-a venit
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
locul, domnule Praporică? Azi trec cioclii, te buzunăresc și te duc la morga, te-amestecă cu toți morții și te fac cenușă, praf și pulbere...” O lacrimă, apoi alta, căzură, lunecară pe obrajii lui încinși, după care îl apucă un tremurat, ce era cu el, îl trăsese curentul, privi spre Cișmigiu și își aminti de pădurea lui de acasă, cumpărată proaspăt de la Eliza Câmpineanu, ce bine ar fi fost acolo în răcoarea ei, pentru ea dăduse mahmudelele rămase de la bătrână-său
VALIZA CU BANI, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377199_a_378528]
-
cu mici excepții de gust, toată literatura vremii bune a veacului. Misiunea îngrijitorilor ei nu poate fi alta decît cea dintr-o strofă de Barbu: "Ei vor sălta, la drum cu Novalis/ Prin Șvabii verzi țipate în castele/ Să prade tremuratul plaiu de vis/ Prielnic potrivirilor de stele." Stele fără de-a căror atît de anevoioasă ridicare literatura de-atunci și de mai tîrziu pesemne că n-ar mai fi avut cer.
Ce se citește și ce se scrie by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8482_a_9807]
-
ce ilustrează și esența ambiguă a creaturii: ,,Șarpele cu cap de vultur/ Cu plete galbene-n jur,/ La gât cu soarele roată,/ Cu piept și sfârcuri de fată/ Cu coroană de regină,/ Cu aripile-n țărână./ Stă cu pieptul dezgolit/ Tremurat în asfințit". Un joc al dragostei Protagoniști: Victoria și pe Miron, din Dropia. Despre ei se spunea că ar fi fost suflete gemene: ,, Lumea zicea că am fost nimeriți unul pentru altul, dar nu ne-am știut la timp firea
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
din cap. Dacă știi să și vorbești despre ce se va citi În seara asta, te primim, intri În familie. — Pot să-mi aprind o țigară? — Da, sigur, aprinde o. Vezi că-ți tremură mâna. Eu nu fumez, dar cu tremuratul am avut și eu probleme, În armată m-a apucat, când a trebuit să trec pentru prima dată În viață pe un pod. Nu știam până atunci că am fobia podurilor, așa am aflat, m-am făcut palid și am
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
stare să omor nici măcar o muscă. La școală am leșinat la ora de disecție. Atunci când văd o seringă mă ia cu transpirație. În armată n-am putut să trag nici măcar în ținte, îmi imaginam că sunt oameni și mă apuca tremuratul. Eu am fost și rămân doar o unealtă a propriei Dureri. Poate că - odată ce ajungi la o astfel de concluzie trebuie să fie ceva la mijloc - nici nu sunt atât de nebun cum credeam. Credeți-mă că mi-e greu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
am scuturat mâinile de praf. În momentele acelea am încercat gustul suferinței. Îmi venea să mă agăț, în întunericul holului, de mâna doamnei Uehara, s-o strâng într-a mea și să plângem împreună. La gândul acesta, m-a apucat tremuratul, însă m-am îngrozit când mi-am dat seama ce impresie detestabilă o să las. Om cu două fețe. — Vă mulțumesc foarte mult. Am făcut o plecăciune adâncă și am zbughit-o în stradă. Vântul mă șfichiuia. Izbucnirea ostilităților. Îl iubesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
superlativului un Înțeles.[...] Ar mai exista o pricină, pentru care procedez cu foarte multă prudență În folosirea termenului : prea Își bat joc de el cronicarii sportive și redactorii unor publicații, utilizîndu-l prostește...” Sincer să fiu, și pe mine mă apucă tremuratul cînd văd, pe micul ecran, titlul emisiunii numită GENIALI. Cine-s genialii? Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Al. Arșinel, Draga Olteanu, Florin Piersic etc. Cumplit! Ce confuzie se sădește În rîndul telemanilor fără cultură & personalitate! Ce analfabetism tronează În mass-media - nu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ființe Îmbrățișate. Doi bătrâni goi, strâns lipiți unul de altul, Își mângâiau trupurile cu pielea groasă, atârnată. Bătrâna pântecoasă, cu o față Înspăimântătoare, de crustaceu, scotea intermitent o limbă vâscoasă, lungă și crăpată la vârf. Avea privirea risipită și un tremurat nervos Îi zguduia trupul galbenverzui, asaltat de săruturile descătușate ale bărbatului micuț și chelos, cu șuvițe rare, de păr albit. Spatele bătrânului părea, dea lungul coloanei, acoperit cu solzi lucioși, iar unghiile, Înfipte În carnea gelatinoasă și vălurindă a celei
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
care adăpostea ca un cuib oval ochii ei de cer, arcuiți ca niște ape crescute În relief, Îmi amintea de “ Madame Pogany”, sculptura brâncușiană care mă fascina de când o descoperisem reprodusă În cartea de istorie. “ Fata te iubește!” Îmi șoptea tremurat Mirel, colegul meu slăbănog și cu nas interminabil, privindu-mă conspirativ. Bietul Pinochio (așa-l strigau toți) Îmi spunea adevărul. Un adevăr amar, Însă, pentru că, știam cu toții: el o iubea pe Lili ca un apucat. Deseori Îi mângâiam pulpele pe sub
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
superlativului un Înțeles.[...] Ar mai exista o pricină, pentru care procedez cu foarte multă prudență În folosirea termenului : prea Își bat joc de el cronicarii sportive și redactorii unor publicații, utilizîndu-l prostește...” Sincer să fiu, și pe mine mă apucă tremuratul cînd văd, pe micul ecran, titlul emisiunii numită GENIALI. Cine-s genialii? Maria Ciobanu, Ion Dolănescu, Al. Arșinel, Draga Olteanu, Florin Piersic etc. Cumplit! Ce confuzie se sădește În rîndul telemanilor fără cultură & personalitate! Ce analfabetism tronează În mass-media - nu
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
om de pe fața pămîntului. — Una e prietenia noastră, o ține Comandantul pe a lui, și alta e viața reală, încearcă să-i explice, trezește-te, îi spune, n-aș vrea să sune prea direct, dar nu pot să risc nimic. — Tremurați cu toții ca frunza, se indignează, se scarpină, își trece degetele prin păr, poate că m-ai înțeles greșit, insistă, sau poate că nu m-am exprimat eu cum trebuie. Asta e a treia oară cînd deschizi discuția asta, contabilizează Comandantul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]