52,672 matches
-
expresie pe care le abordează poezia românească de ultimă oră. Recitalul poetic a început cu vocea lui Teodor Dună, caldă, emoționată care a electrizat sala - observați că și stilul meu s-a schimbat -, citind în limba română poeme din volumul Trenul de treieșunu februarie, reluate în variantă germană de o atrăgătoare voce blondă. Adela Greceanu și-a trimis înțelegerea drept în inima spectatorilor, stîrnind lacrimile unor spectatoare italiene. 30 de minute pauză. Două soprane dramatice în rochii de seară foarte decoltate
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
îngustă care urcă sub soarele după-amiezii pe lîngă turnul bisericii. Rupe o frunză roșcată de iederă și o pune în buzunarul de la piept. Mă uit pe furiș la el și stabilesc un legămînt sacru. Seara la opt ne urcăm în trenul de București. Tăcem. Poate îi mulțumim în gînd Doamnei Schaffhauser că ne-a arătat cum se vede bucuria și o iertăm pentru soprane, îi mulțumim și Institutului Cultural că și-a deschis portmoneul și a scos din el un pumn
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
mulțumim Claudiei Nistor că a scris cîteva rînduri entuziaste despre noi pentru revista ,Orizont". Oare de ce doamna Carmen Bendovski, directoarea Institutului Cultural din Viena, nu ne-a onorat seara de poezie cu prezența Domniei Sale. De ce se face deodată frig în trenul care ne aduce acasă?
Șase poeți români în căutarea unui donator de sînge vienez by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/11218_a_12543]
-
o vrajă tandră, irezistibilă. Fiecare apariție cheamă alte imagini. Sînt insomniacă, noctambulă. Memoria mea a devenit lunatică. Ea este trezită de chipul lunii și-mi aduce în fața ochilor amprente recente sau nu ale întîmplărilor mele. Lună plină cu halou, un tren, aburii apelor năvălind peste mine, lună plină clară, imensă, suită în vîrful capului în creierii Munților adolescenței mele, lună plină delicată, ușor neclară și poteca lăsată în mare, ca o chemare, crai nou și tainele Nilului, lună ștearsă și diformă
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
se încadrase în tipica ipostază de solicitant, nu voia să tulbure obiceiurile gazdelor. T.M. fusese gata să sacrifice siesta pentru a întreține contactul cu noile generații. În realitate, oaspetele a declarat ipocrit că trebuie să se grăbească să nu piardă trenul. Formulând acest pretext, nu dorea numai să-l menajeze pe amfitrion. Făcând un bilanț în sinea lui, a fost decepționat de întâlnire. N-a putut desprinde din dialog nimic consistent. O singură sclipire de spirit a întrerupt monotonia. După ce a
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
și de atmosferă (de unde și scepticismul meu față de viitoarea ecranizare). Kiki și Alex nu prea merg la facultate, hoinăresc ore în șir pe străduțele vechi și pustii ale Lipscanilor, se înfundă în vreo bodegă retrasă unde bea și fumează, iau trenul cu destinații întîmplătoare sau, pur și simplu, petrec zile întregi în ,vizuina caldă a patului" dormind și lenevind sau, dimpotrivă, sporovăind nimicuri, privind la trecători, răsfoind cărți, bînd și fumînd mult, mîncînd puțin pentru că banii nu prea ajung. Amîndouă sînt
Erotism de atmosferă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11271_a_12596]
-
povestea bătrînei care, la ieșirea din țară avea asupra ei suma de zece mărci. Speriată că ar putea fi prinsă de vameși, aceasta este convinsă de unul dintre companionii de drum să-și ascundă banii în fasungul becului din compartimentul trenului. În momentul în care vameșii vin să facă obișnuitul control, și întreabă dacă cineva din compartiment are ceva de declarat, respectivul o denunță pe bătrînă indicînd locul în care a ascuns banii. Aceasta este mustrată, banii sînt confiscați, dar călătorii
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
Dragoș Bucurenci Peste 1700 de voluntari strâng deșeuri reprezentând volumul a 10 vagoane de tren. Malurile râurilor Dorna, Bistrița și Siret vor fi curățate în perioada 28 mai-5 iunie de pește 1700 de tineri voluntari și personalități publice pe traseul Vatra Dornei - Bicaz - Piatră - Neamț - Bacău - Adjud - Mărășești - Galați. Campania Verde 003, care își propune
Caravana Verde003 a pornit by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82857_a_84182]
-
în care sami spui că e miercuri. Nu zic că o să uit, dar în caz că uit. Și oricum, ce te costă, ca hârtia electronică suporta orice. da...da!și apropo de articolul din “the one”...îl citeam în după-amiaza asta în tren, iar un nene (plictisit de rubrică”politică sportivă” din ziarul dumnealui) după ce în prealabil își drege glasul pentru a fi mult mai sigur de succesul personal, îmi cere cu o amabilitate rară, revista din bratele-mi pentru a trece în
It’s just Monday by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82885_a_84210]
-
de circulație (nestationarea pe partea stângă a scărilor rulante și a regulilor de urcare/ieșire din vagoane) ca măsură de fluidizare a traficului problema este însă ceva mai delicată, pentru că oamenii nu s-ar îmbulzi dacă ar fi mai multe trenuri, rețeaua mai mare etc. dincolo de campania pe care trebuie să o facem mă uitam la succesul campaniei bergenbier (corelata cu inițiativa de legiferare a zilei bărbatului) și mă întrebam dacă putem încerca și noi ceva asemenator. De unde și legătura cu
Raportul despre taxă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82862_a_84187]
-
legislativă pe langă campania noastră care să sprijine direcționarea unui anumit procent din taxa de mediu colectată la nivelul bucureștiului (cât o fi el, de preferință cât mai mare, dar asta rămâne de discutat) către achiziționarea de noi garnituri de tren și/sau mărirea rețelei de metrou...discuția e destul de complexă însă se poate profita de faptul că metrorexul este încă în subordinea ministerului transortului și n-a trecut încă la primărie mulțumesc anticipat pt răbdare și, sper eu, interes și
Raportul despre taxă by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82862_a_84187]
-
Bucurenci Via Orbitoru am dat peste trei scurt-metraje ale unui regizor moldovean, Igor Cobileanski. Without further ado, vă poftesc să vă bucurați și voi de dânsele: Un triptic definitoriu pentru veselia și absurdul unei țări în care nu oprește nici un tren. De remarcat umorul discret, “consistentă” dialogurilor (chestiuni profund existențiale...neveste & dolari) și cadrele splendide cu puștiul de dincolo de Prut Despre Cobileanski au mai scris Tiukul și Evenimentul Zilei; din câte știu are în proiect un lung-metraj, asta după ani de
Cobileanski rulez by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82921_a_84246]
-
amesteci cu apă rece ca să te poți spală, cănd cumperi mâncare fabricată peste mări și țări, desi ai putea sa folosesti producția internă, când mergi de unul singur cu mașina într-un loc unde ai putea să ajungi și cu trenul sau cu autobuzul nu faci altceva decât să-ți aduci și tu contribuția la încălzirea globală. E adevărat că marile state producătoare de energie țin fitilul, dar consumatorii casnici sunt cei care le întind chibritul. (...) :: Citește articolul integral în Evz
Vine, vine incalzirea globala! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83000_a_84325]
-
băiat trecut câteva nopți prin viața ta căruia nu-i vei putea spune niciodată te-am iubit sau aș fi putut fi iubita ta, daca nu ai zâmbit spunând “la revedere” și nu ai izbucnit într-un plânset gol cu spatele la trenul din urmă, daca nu ți-ai căutat fericirea doar în locurile imposibile, atârnata de relația perfectă, daca nu ai o sumă de prețioase amintiri amare ce iți aduc totuși un surâs împlinit pe buze, daca nu ai trâmbițat fără rușine
Elogiu femeilor adevărate by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82849_a_84174]
-
Doi prieteni se întâlnesc la o bere. Unul zice “Ieri am intrat într-o biserică și am avut o revelație. Am devenit credincios.” La care celălalt răspunde “Și eu am intrat ieri într-o gară, dar nu m-am simțit tren”. Deci de unde începe experiență, visul? E de vină contextul sau e natural? Eu unul nu știu, și nu-mi place să nu știu, să nu înțeleg anumite lucruri. Mă surprind uneori studiind detalii fizice ale interlocutorului, însoțite de gânduri gen
Bisex cu ochii deschişi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82858_a_84183]
-
extinderea cimitirului, devenit neîncăpător în 1936. Aleile care urcă pe deal par să nu aibă sfârșit și povestesc tăcut despre dimensiunea comunității evreiești în Iașiul interbelic. Ultimele cercetări vorbesc de 14,000 de evrei uciși pe străzile Iașiului sau în trenurile morții în zilele de 28-29 iunie 1941. Cei care au scăpat de glonte sau de ștreang au pierit sufocați sau de sete în vagoanele de marfă, duși de calai “că vitele la tăiere”... Numele lor nu sunt scrise nicăieri. Gropile
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
cu tramvaiul 41 se poate ridica la rang de destin și poate justifica orice aberație, chiar si aberația unui drum fără întoarcere în vagoanele de marfă care au părăsit acum aproape 70 de ani gară din Iași. Pentru rasistul român, trenurile morții nu sunt nici măcar un destin din care se poate învăța ceva, pentru el, baia de sânge de la Iași a rămas o simplă întâmplare... Uimitor cum rasismul e-n stare să creeze destin! Și pentru mine rămâne o dilemă sensul
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
Iași. a fost la un sat - nu țin minte locul, avea diabea 6 ani. a fost cu mama ei la gară. erau acolo la vacanță și așa au fost salvați. erau la gară, multi oamen au venit, să ajute. usele trenului sau deschis. o mamă în combineson a ieșit cu un copil mort în minele ei. și mergea inebuita. După acea bărbații au dus pe morții la cimitir. Ea ține minte că tatăl ei a venit acasă și a plins terribil
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
din întreaga lume” (potrivit unui scurt citat din argumentația ta care apare pe site-ul TVR), n-ar fi fost băi. Dar prin colaborarea directă cu legionarii nu a dat foc doar la valiză lui proprie, ci și (indirect) la trenurile cu evrei deportați în Transnistria. Nu mi-aș dori ca opera lui Eliade să fie ignorată din cauza erorilor din tinerețe, dar nici n-aș vrea că el să fie Zeul Suprem în Pantheonul Marilor Români (ca să mă exprim în termeni
Eliade vs Brancusi diseara pe TVR1 by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83049_a_84374]
-
proza expresionistă), predominant livrescă. Gheorghe Crăciun remarca în prefață o "fascinație față de mediile sociale periferice, [...] plăcere a investigării grotescului existenței, știința de a teatraliza anodinul și o accentuată atracție față de absurdul actelor umane". Francisc Nona tematizează în imaginea șinelor de tren paralele, alcătuite dintr-o infinitate de puncte, existențele acestor "făpturi neînsemnate". "O infinitate de puncte s-au înlănțuit între ele și merg așa, fără nici o țintă, știind un singur lucru: că nu se vor opri niciodată [...]. Punctele astea pot să
Violență și flori by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14711_a_16036]
-
mai ales, am tocat teatrul românesc, mondial, A venit și despărțirea. Dintr-un motiv obiectiv, a trebuit să plec cu o seară înainte de decernarea premiilor. Am votat, secret, am stabilit palmaresul și spre miezul nopții ne îndreptam spre gară. Sosea trenul meu. M-au condus amîndoi. Alexa în stînga mea, Țucu în dreapta. M-am simțit apărată. Deși ne-am amintit de multe ori scena, tot de atîtea ori am fost la fel de mișcați ca în noaptea aceea, din gara Lugoj. Niciodată nu
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
am amintit de multe ori scena, tot de atîtea ori am fost la fel de mișcați ca în noaptea aceea, din gara Lugoj. Niciodată nu ne-am explicat de ce. Și niciodată de atunci nu ne-am mai nimerit împreună, toți trei, undeva. Trenul a sosit și aburii locomotivei ne-au învăluit emoțiile. Un șuierat lung și visul a luat sfîrșit. Pe 11 septembrie a fost ziua lui Alexa Visarion. La mulți ani! Nu din Lugoj, ci din București. P.S.: Cartea lui Alexa Visarion
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
paranteză. Paranteza se referă la o nedumerire personală: cum se face că niște persoane cu o individualiate conturată, să se dizolve într-un noi (neapărat poporul), difuz?! Mă refer la un scriitor care a rămas pe un peron de la care trenul mileniului trei a plecat cu gară cu tot, la un personaj care a plecat din Caracal și a ajuns (cu căruță cu tot) în același loc, la altcineva care are (acum) numai certitudini (ferice de el!) din cauză că pantalonii s-au
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
invitație de a participa la un congres internațional dedicat Fizicii nucleelor supragrele, congres care s-a ținut la Dubna, în fosta Uniune Sovietică. Un coleg mi-a făcut o recomandare: dacă ajungi cumva în gara aia din Moscova de unde pleacă trenul spre Dubna, să te duci să vizitezi toaleta gării, pentru că este un "act de cultură". întâmplarea a făcut să ajung în respectiva gară. Mă uit la clădirea care adăpostea toaleta. O clădire destul de mare, proaspăt vopsită, aproape arătoasă, cu două
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
își face treaba în bătaie de joc sub ochii și pe nervii noștri. Apropo, cu cîteva luni în urmă atrăgeam atenția că metroul ușor e o adevarată insultă la adresa bucureștenilor din cartierele prin care va trece acest tramvai transformat în tren. Pentru a traversa stradă, bucureșteanul din aceste cartiere trebuie să meargă pe jos o stație de metrou ușor, daca nu vrea să sară gardul care i-a fost pus înainte. Celor mai mulți dintre cei cu care stau de vorbă despre utilitatea
Binecuvintari edilitare bucurestene by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14784_a_16109]