70 matches
-
atât în țară cât și în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n cor, o jucat șâ-n piesele de teatru. Strâgăuș mare, la petreșere. Inimos ca-ntotdeauna, are să ne cânte ce-i cade dumnisale mai la-ndemână. Singur și-mpreună cu Larion Marica. (Fragment muzical
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Oi, c-am fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putém să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu jiucam acolo pi la oi. Șî cântam din trâmbdiță, din caval, din trișcă. Feli de feli de doine îm’ plășé. Auzăm cucu’ cântân’, auzăm păsările. Mă gâném șî eu oareș cum să cânt mai mândru să-m șie mnie drag șî la păsări să le placă de cântările mele. Păi, m-am pusu-mă
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
năsodenilor, a sălăoanilor, a tăț munțîî așiia une-am petrecut. Apăi sara, cân’ erau oile-n porneală, cântam din trâmbdiță. Auzâț numa cum cântam șî-n trâmbdiță: (Fragment muzical - din trâmbiță) Apăi lăsam trâmbdița. Mă puném apăi și cântam apăi din trișcă, să mă audă păsările șî cucu. Apăi luam doinile de capăt una șî alta, care-m’ plășé mnie. (Fragment muzical - doină interpretată de George Mihăiese la caval).” Așa povestea Tudor Jarda. Așa-i stârnea pe alții să povestească și să
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
spus că ne garantează la Rodna cel puțin 1500 încasări, așa că ar fi bine ca atunci Duminică în 6 oct. să mergem la Rodna să vadă și ștabii programul și să vadă posibilitățile actorilor. Ar fi bine iarăși să avem triștile pe atunci să mergem cu formația completă. Scrieți urgent lu Emil [Pralea din Hodac] să trimită și vreo 8 triști de a II-a și vreo 6 de a III-a. Trebuie la “Cîntecul țapinarului”. Noroc și rezolvați cum se
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
o paletă timbrală de mare diversitate. Susține recitaluri solistice schimbând un instrument cu altul, trece cu ușurință în planul acompaniamentului folcloric de grup. Câteva dintre instrumentele la care cântă cu virtuozitate sunt fluierul, cavalul, cimpoiul, tilinca, drâmba, cavalul fără dop, trișca, fluierul îngemănat, ocarina, muzicuța, block-flote. Repertoriul său cuprinde în primul rând creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, cântece, doine, balade și melodii de joc din toate zonele folclorice ale României, recitalurile sale se încheie cu piese concertante și de mare virtuozitate precum
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1471851095.html [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
Sigismund Toduță și Dariu Pop și au realizat prima culegere de folclor muzical. Acolo au auzit-o pe Maria Precup, o talentată interpretă, cunoscută și sub numele de ,, privighetoarea din Leșu'', dar și cântecele interpretate de localnici la fluiere și trișcă. Simțindu-se legat de aceste locuri, între anii 1953-1956, Tudor Jarda a stăruit să înființeze un cor mixt, pe care l-a alcătuit din 56 de persoane, femei și bărbați , având și acompaniament de fluiere. În comună exista o formație
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
După alte două strofe alternează corul și solista care începe lăudarea bucatelor, la care participă întreg corul. Prin armonizarea făută de Tudor Jarda, cele 15 strofe sunt prezentate sub 10 aspecte diferite de ansamblu, varietatea bucății fiind îmbogățită și de trișcă. Aceasta interludează cele trei părți, cântecul ilustrând perfect obiceiul local la nunțile țărănești. Efecte remarcabile le obține etnomuzicologul și la cântecul satiric ,, S-ar ținea mândra de lume''. În acest cântec, fiecare vers este cântat de solist și reluat de
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
alt ritm decât cel al străzii, mișcarea lor nu e sacadată, făcută din pași mari și decisivi. Dimpotrivă, ele par să plutească, legănându-se ușor. Am avut șansa să vedem și o nuntă tradiționala. Mirii erau intr-o caleașcă, o trișcă trasă de un om. Mireasa era imaginea frumuseții desăvârșite, avea o față albă impecabilă, cu un ruj roșu aprins, un chimonou alb, o pieptanatură sofisticată, apretată, cu fundițe galbene în păr. Părea ireală. Fuji-san Proverb japonez: „De la un pom strâmb
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Milena_munteanu_1405643316.html [Corola-blog/BlogPost/349339_a_350668]
-
ce dezvăluia un frumos peisaj violet cu pete albe. Vacile intraseră în culoare, în foltanele de pănășuță și papură, printre pâlcurile de rogoz înalte peste care se revărsau frunzele verzi de sălcii pletoase, iar Niki încerca să-și confecționeze o trișcă dintr-o ramură de salcie subțire ca degetul cioplind-o cu un cuțit pescăresc cu mânerul gros din lemn și meșteșugind viitorul instrument cu atenția începătorului , cu numeroase ezitări, văzuse la un prieten zilele trecute o trișcă cu care șuiera
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
-și confecționeze o trișcă dintr-o ramură de salcie subțire ca degetul cioplind-o cu un cuțit pescăresc cu mânerul gros din lemn și meșteșugind viitorul instrument cu atenția începătorului , cu numeroase ezitări, văzuse la un prieten zilele trecute o trișcă cu care șuiera imitând strigătele câinilor enoți, așa că își propusese să facă și el una asemănătoare... Puțin după-amiază începu să adie vântul, apoi începu să bată dinspre ruși din ce în ce mai tare, cerul se întunecă dintr-o dată acoperindu-se cu nori negri
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
credeam că nu mai suflă ,și arătă cu degetul către pologul din față , off, mare noroc pe capu lui, mare !... recunoscu glasul lui moș Ion Oracă, și strânse și mai tare între dește o bucată de lemn de salcie cojită... trișca pe care și-ar fi dorit-o deja terminată, finisată ; îi auzea , parcă, glasul printre fânețele mătăsoase presărate cu țepi de holeră în care -și prindea când și când palmele ca -ntr-o capcană de mistreți... În același timp simți cum
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1495290854.html [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
la nivel legislativ. Laszlo Attila a mai precizat că nu crede în măsuri impuse, care nu sunt acceptate de specialiștii în domeniu și beneficiari, deoarece ele ar fi sortite eșecului. La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătății Rareș Trișcă a punctat faptul că mama și copilul se află în centrul atenției Ministerul Sănătății, iar în strategia de sănătate pentru perioada 2014 — 2020 un capitol separat este dedicat mamei și copilului. De asemenea, acesta a menționat importanța inființării celor 6
„Respect Mama, respect viața!”. Dezbatere parlamentară despre sănătatea mamei by Andreea Marinas () [Corola-website/Journalistic/104593_a_105885]
-
Novaci), fiind oltean neaoș, dar necântând oltenește nici chiar melodiile oltenești, cântându-le dumnezeiește. „Modelează” aerul, neconstrângându-l ci mângâindu-l să cânte în cincisprezece instrumente tradiționale de suflat, printre care: fluierul, fluierul îngemănat, cavalul, cavalul fără dop, cimpoiul, tilinca, drâmba, trișca, ocarina, muzicuța... E fiul învățătorului Zamfira de la Novaci, dar harul său e dovada cea mai concludentă că e și fiul fluierului! Pe când avea șase ani, străvechiul, românescul instrument muzical îi creștea cu dragoste de tată sufletul său și îi hrănea
DUMITRU ZAMFIRA, FIUL FLUIERULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411784636.html [Corola-blog/BlogPost/373825_a_375154]
-
atât în țară cât și în numeroase turnee peste hotare. (Fragment muzical din „Suită de la Leșu” - de Tudor Jarda). T. Jarda: Larion Marica, interpret de mare sensibilitate, de mai bine de 20 de ani este conducătorul formației de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
de trișcași, căci trișcă îi zic ei la fluier. Se-ngrijește, an de an, să-i învețe pe cât mai mulți tineri deprinderea cântării din fluier. (Fragment muzical - „Horea oilor” - la fluier Larion Marica). T. Jarda: Badea George Mihăiese. Interpret din trișcă, caval, cântă șî-n trâmbiță, o cântat șâ-n cor, o jucat șâ-n piesele de teatru. Strâgăuș mare, la petreșere. Inimos ca-ntotdeauna, are să ne cânte ce-i cade dumnisale mai la-ndemână. Singur și-mpreună cu Larion Marica. (Fragment muzical
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
Oi, c-am fost harnic păcurari/ Prru, ui, ha, uhai, ha.” Povestește, în grai, George Mihăiese: „Vara nu putem să vin să jioc, cum jioacă fișiorii-n sat. Eu jiucam acolo pi la oi. Șî cântam din trâmbdiță, din caval, din trișcă. Feli de feli de doine îm' plășe. Auzăm cucu' cântân', auzăm păsările. Mă gânem șî eu oareș cum să cânt mai mândru să-m șie mnie drag șî la păsări să le placă de cântările mele. Păi, m-am pusu-mă
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
năsodenilor, a sălăoanilor, a tăț munțîî așiia une-am petrecut. Apăi sara, cân' erau oile-n porneală, cântam din trâmbdiță. Auzâț numa cum cântam șî-n trâmbdiță: (Fragment muzical - din trâmbiță) Apăi lăsam trâmbdița. Mă punem apăi și cântam apăi din trișcă, să mă audă păsările șî cucu. Apăi luam doinile de capăt una șî alta, care-m' plășe mnie. (Fragment muzical - doină interpretată de George Mihăiese la caval).” Așa povestea Tudor Jarda. Așa-i stârnea pe alții să povestească și să
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
spus că ne garantează la Rodna cel puțin 1500 încasări, așa că ar fi bine ca atunci Duminică în 6 oct. să mergem la Rodna să vadă și ștabii programul și să vadă posibilitățile actorilor. Ar fi bine iarăși să avem triștile pe atunci să mergem cu formația completă. Scrieți urgent lu Emil [Pralea din Hodac] să trimită și vreo 8 triști de a II-a și vreo 6 de a III-a. Trebuie la “Cîntecul țapinarului”. Noroc și rezolvați cum se
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
alt ritm decât cel al străzii, mișcarea lor nu e sacadată, făcută din pași mari și decisivi. Dimpotrivă, ele par să plutească, legănându-se ușor. Am avut șansa să vedem și o nuntă tradiționala. Mirii erau intr-o caleașcă, o trișcă trasă de un om. Mireasa era imaginea frumuseții desăvârșite, avea o față albă impecabilă, cu un ruj roșu aprins, un chimonou alb, o pieptanatură sofisticată, apretată, cu fundițe galbene în păr. Părea ireală. Fuji-san Proverb japonez: „De la un pom strâmb
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) by http://revistaderecenzii.ro/milena-munteanu-amintiri-din-tara-soarelui-rasare-1/ [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
Topala Gh. Neculai 3574. Topalea I. Victor 3575. Topor Al. Andrei 3576. Topor V. Gheorghe 3577. Toporascu Gh. Ion 3578. Trafasu A. Ioan 3579. Trandafir Ț. Toma 3580. Trif D. Ioan 3581. Trif M. Emil 3582. Trifan I. Ion 3583. Trișca Gh. Gheorghe 3584. Trufea Frasina Gheorghe 3585. Tudor Gr. Ioan 3586. Tudor V. Dumitru 3587. Tudorie Gh. Constantin 3588. Tudorie Gh. Mihai 3589. Tudorie M. Costache 3590. Tudosa Gh. Gheorghe 3591. Tudosa Gh. Neculai 3592. Tudose D. Ioan 3593. Tudose-Loghin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150897_a_152226]
-
31 octombrie 1968 în localitatea Buzias, județul Timiș, România, fiul lui Țăpuc Viorel și Aurelia, cu domiciliul actual în Germania, 78570 Muhlheim, Beethovenstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Buzias, str. Ion Vidu nr. 2, județul Timiș. 29. Trișca Verona, născută la 18 martie 1960 în localitatea Raducaneni, județul Iași, România, fiica lui Trișca Petru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 90459 Nurnberg, Siebenkeesstr. 34, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Irlanda nr. 54, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149780_a_151109]
-
cu domiciliul actual în Germania, 78570 Muhlheim, Beethovenstr. 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Buzias, str. Ion Vidu nr. 2, județul Timiș. 29. Trișca Verona, născută la 18 martie 1960 în localitatea Raducaneni, județul Iași, România, fiica lui Trișca Petru și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 90459 Nurnberg, Siebenkeesstr. 34, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, str. Irlanda nr. 54, bl. 141, ap. 16, județul Timiș. 30. Vieriu Mircea-Aurel, născut la 10 iunie 1960 în localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149780_a_151109]
-
11 aprilie 1973 în localitatea Hunedoara, județul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Germania, 72666 Neckartailfingen, Stuttgarter Str. 28, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Hunedoara, str, Chizid nr. 2, jud. Hunedoara. (574/2004) 88. LEMBECK MĂRICICA, fiica lui Trișcă Nicolae și Elena, născută la data de 11 august 1975 în localitatea Prundu-Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, România, cu domiciliul actual în Germania, 38468 Ehra-Lessien, Lerchenweg 34, cu ultimei domiciliu din România, în comuna Tiha-Bârgăului, nr. 414, jud. Bistrița-Năsăud. (538/2004) 89
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168939_a_170268]
-
Articolul UNIC La data intrării ��n vigoare a prezentei decizii, domnul Rareș Trișcă se numește în funcția de secretar de stat la Ministerul Sănătății. PRIM-MINISTRU SORIN MIHAI GRINDEANU Contrasemnează: --------------- Secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc București, 12 ianuarie 2017. Nr. 52. -----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279025_a_280354]