201 matches
-
de vedere ontologic, este imposibil. Suntem cu atât mai departe de un ethos transmodern. Acesta rămâne de decriptat, la nivel teologic, în dogma Sfintei Treimi, pe când, la nivel filosofic, vom încerca să-l identificăm în ontologia triadică lupasciană. 4. Ontologia triadică. Al treilea mare gânditor român, adoptat, ca și Eliade, de mediul occidental, este Ștefan Lupașcu. El pare a avea posteritatea cea mai fericită, căci a fecundat direct începuturile erei transmoderne, fiind recunoscut ca mentor al transdisciplinarității încă din timpul vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
semnate de Gérard Moury, Jean-Pierre Chevalier, G. Yvette Thomas, Benjamine Fondane (studiu inedit, tipărit în 1998), ca să nu mai vorbesc de discipolii săi Georges Mathieu, Basarab Nicolescu, Marc Beigbeder, Alain Bosquet, Alain de Benoist ș. a. Există o solidaritate între logica triadică a lui Ștefan Lupașcu, logica nicasiană a lui Hermes și Treimea creștină. Noica arăta că marea minune a civilizației și culturii europene a fost posibilă prin decizia ecumenică de la Niceea (325), în pofida logicii monovalente aristotelice și a oricărui monoteism noncreștin
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fii risipitori, care sunt creatorii de cultură, să-și încerce norocul în lume, așa cum filozofia, tot vie și neparalizată de absolut, concepe din plin distribuirea absolutului unic în unități și a ființei în deveniri"301. Pe același fond al matricii triadice europene vine și filosofia lui Ștefan Lupașcu, dar nu în sensul dialecticii triadice hegeliene. Pentru a o descrie, Petru Ioan se vede în situația de a recurge la o adevărată invazie de trei: "În portretul-robot pe care i-l asigură
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
așa cum filozofia, tot vie și neparalizată de absolut, concepe din plin distribuirea absolutului unic în unități și a ființei în deveniri"301. Pe același fond al matricii triadice europene vine și filosofia lui Ștefan Lupașcu, dar nu în sensul dialecticii triadice hegeliene. Pentru a o descrie, Petru Ioan se vede în situația de a recurge la o adevărată invazie de trei: "În portretul-robot pe care i-l asigură Ștefan Lupașcu, noua logică, <<ternară>>: (6) nu abolește, ci doar restrânge acțiunea logicii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cu trei metodologii conceptuale și tehnice, cu trei tipuri de orto-deducții, cu trei feluri de silogisme <<contradicționale>> și cu trei feluri de <<recurență contradicțională>> etc., etc.302". Am reprodus și această lungă frază nu doar pentru a ilustra imaginea gândirii triadice. Ea contrastează flagrant cu zgârcenia verbală a logicianului-exeget Petru Ioan. Nu numai că sintetizează viziunea sistemic-dinamică a lui Ștefan Lupașcu, dar sugerează concreșterea triunghiulară a modulelor din coloana brâncușiană. De altfel, unul dintre meritele exegezei lui Petru Ioan este de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
căci nu Dumnezeu este Nimic, ci a creat lumea din nimic, confirmând plinătatea vidului. Este adevărat că taoismul identifică vidul cu Dumnezeu (Dao), dar mai vorbește de Unul care este Suflul primordial și care însuflețește dualitatea yin-yang, într-o logică triadică, generând ființă. În această ecuație "Vidul tinde către plenitudine"328. Taoismul a intuit legătura dintre oglindă și vid. Iar pictura chineză este, din acest punct de vedere, una a zonelor de maximă transparență. Altfel spus, una transmodernă, prin excelență. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
stăpânire, concomitent și pretutindeni, pe contradicția supremă și pe noncontradicția supremă", încât să fie "o teofizică religioasă și o terapie mistică a afectivității ontologice constitutive a dragostei fundamentale"345. Propriu-zis, religia stării T nu este nici monoteistă, nici politeistă, ci triadică, pentru ca onticitatea iubirii să se poată manifesta, transcendând primele două materii triontic. Aici intervine marea ignoranță în materie de creștinism a lui Ștefan Lupașcu, similară cu a lui Nietzsche. Și mai e docta ignorantia în materie de naștere a religiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
T., Guttenbrunner, S. și Seper, S., (2004), Conceptualizing new modes of governance in EU enlargement, Project description, New Modes of Governance Project (http://userpage.fu-berlin.de/~ europe/forschung/eu/12d1.pdf ). Boulanger, C. (2003), Beyond Significant Relationships, Tolerance Intervals and Triadic Dispute Resolution: Constructing a Comparative Theory of Judicial Review in Post-Communist Societies, studiu prezentat la întâlnirea anuală a Law and Society Association 2003, Pittsburgh, 5-8 iunie, 2003. Boulanger, C. (2000), Charisma, Rationality and legitamacy: a Weberian anlysis of post-communist legal
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
lui a dat opere nepieritoare; el este scoica în care se aud vuietele cele mai de taină ale cosmosului, este transparență între vizibil și cele nevăzute, punte-catapeteasmă ce tăinuie și revelează între sacru și profan, mijlocind ca diacon dialogul mereu triadic.” Volumul de debut, Cum să vă spun, este dominat de o poezie vitalistă, frustă, ale cărei puternice accente expresioniste sunt transpuse într-un limbaj direct, lipsit de subtilități stilistice. Universul liricii sale este acela al satului ardelean, simțit ca loc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
care se realizează în etape succesive, cea mai elevată dintre ele fiind filozofia, contemplarea adevărului inteligibil. De altfel, aceasta nu reprezintă unirea cu Dumnezeu, care se poate realiza numai prin extaz. Mai tîrziu, Proclus sistematizează această concepție într-o structură triadică. Unul, fundament al ființei, este, tocmai din această cauză, dincolo de ființă. Prin urmare, el e în același timp (1) putere absolută, pentru că există în sine; (2) act absolut pentru că întregul existent există prin raportare la Unu; (3) tensiunea dintre acești
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
valoare aptitudinile speciale ale copilului. Prin urmare tradiția familială este o certitudine validată biologic și istoric, pentru că dincolo de transmiterea ereditară a caracterelor individuale (ad naturam și ad personam) asigură cadrul necesar dezvoltării aptitudinilor. Nu fără temei se accentuează importanța „sistemului triadic” În procesul formării personalității În familie, În care, autoritatea tatălui, afectivitatea mamei și cadrul concurențial caracteristic fratriilor (uneori chiar rivalitate) se constituie Într-un mediu propice și important din punct de vedere educațional. Mărimea familiei este importantă după cum subliniază autoarea
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
în celălalt 1, pe care îl vom identifica cu un consumator generic (cumpărătorul, alegătorul sau cititorul), și în celălalt 2, pe care îl vom identifica cu organizațiile de pe piața competiționala sau contracandidații. Obiectul de valoare, punctul central și fundamentul relației triadice identitare este reprezentarea socială și culturală construită de fiecare producător de text. Datele empirice folosite în partea a doua constituie argumentele pentru o abordare non-esențialistă (Holliday, Hyde, Kullman 2004) asupra identității și culturii. Această perspectivă (de)constructivista se înscrie în
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sunt indici ai participanților creați de C.-V. Tudor. Triada electorală este reprezentată de participanții interactivi: candidat contracandidați electorat. Această relație este reprezentată că spațiul mental-țintă, "locuit" de NOI/ EU (PRM/ CV Tudor) EI/ EL (contracandidați) VOI (alegătorii). Aceeași relație triadică se regăsește și în povestea românească (Capră cu trei iezi), care constituie spațiul mental-sursă: CAPRĂ (personajul bun) LUPUL (personajul rău) CEI TREI IEZI (opoziția binara între copiii buni și cei răi). Dar structura narativa politică a parodiei lui C.-V
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
buyer, the voter or the reader) and an instance of other 2 which is to be identified with the competing organizations on the market or the political opponents. The object of value, the core and the backbone of the identity triadic relation is the cultural and social representation created by every text producer. The empirical dată provided în the second part of the book constitute the arguments for the non-essentialist view (Holliday, Hyde, Kullman 2004: 4) on identity and culture. This
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
a actelor și a consecințelor acestor acte comise intenționat cât și faptul de a da socoteală În fața propriei conștiințe de atitudinea personală față de actele celorlalți. Răspundere, responsabilitate, responsabilitate morală Ne putem Întreba Încă de la Început dacă abordarea Într-o manieră triadică a raporturilor răspundere - responsabilitate responsabilitate morală, introducând termenul „responsabilitate morală”, are o mai mare relevanță pentru analiza fenomenului În discuție. Credem că da: distanța dintre răspundere și responsabilitate este cel puțin la fel de mare ca și cea dintre responsabilitate și responsabilitate
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
ca managementul să fie din ce în ce mai dependent de cunoștințele angajaților, de devotamentul și de abilitățile lor, așa încât implicarea și integrarea lor participativă rămâne în continuare de mare actualitate (Heller, 1998, p. 248). Opinia lui Heller este în deplin acord cu teoria triadică formulată de Zand (1997), potrivit căreia conducerea performantă este asigurată de relația dintre cunoaștere, încredere și putere. Încrederea, considera Zand, este cheia obținerii unui devotament în colaborare ducând la dobândirea de cunoaștere și la acceptarea folosirii contingente a puterii. La
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
primare (Oetting și colab.) Modelul ecologic (Bronfenbrenner) Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii Teorii și modele integrative sau comprehensive Teoriile bazate pe familie și pe abordarea sistemică Teoria influenței triadice Flay și Petraitis Modelul autocontrolului (Santacreu) Modelul comprehensiv și secvențial (Becona) Teoria identității culturale în consumul de substanțe (Anderson) 3.3.1.Teoriile și modelele parțiale sau bazate pe puține componente Teoriile și modelele parțiale sau bazate pe puține componente
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
relațiilor ce se crează între acești factori, precum și efectele pe care fiecare microsistem le produce asupra comportamentului individului. Conform acestui model, prevenirea trebuie să acționeze asupra cauzelor problemei și nu doar asupra efectelor deci, impunându-se acțiuni multidisciplinare. Teoria influenței triadice (Flay și Petraitis, 1995) grupează elemente, din diferite teorii, care au fost utilizate în domeniul sănătății. Teoria consideră diferite niveluri pentru a explica cauzele comportamentului uman. Aceste niveluri sunt corelate cu trei grupe de influențe: * influențele culturale și de mediu
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
and 2001", în Perspectives on Sexual and Reproductive Health, 38(2), pp. 90-96. Fishbein, M., Ajzen, I. (1975), Belief, Attitude, Intention, and Behavior: An Introduction to Theory and Research, Reading, MA: Addison-Wesley. Flay, B., Petraitis, J. (1994), "The Theory of Triadic Influence: A New Theory of Health Behavior with Implications for Preventive Interventions" pp. 19-44, în Advances in Medical Sociology, Vol. 4: A Reconsideration of Health Behavior Change Models, (ed.) Albrecht, G., Greenwich, CT: JAI Press. Foxcroft, D.R., Ireland, D., Lister-Sharp
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
sau o taxonomie a formelor narative care se bazează pe cîteva elemente constitutive. Dezavantajul vine din pericolul unei constrîngeri sporite impuse tentativelor de clasificare a operei individuale într-un spațiu corespunzător unui anumit tip, din cauza relativei limitări a categoriilor. Baza triadică propusă aici ca fundament pentru cele trei situații narative a fost dovedită practic, așa cum o demonstrează aplicarea sa în numeroase studii naratologice din ultimii douăzeci de ani130. Aceasta va fi astfel păstrată, în ciuda faptului că majoritatea tipologiilor recente din naratologie
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
mai multe motive, unul dintre ele fiind faptul că această eliminare ar putea anula și un avantaj foarte important pe care sistemul meu îl are asupra celor diadice sau monadice. Acesta constă mai presus de toate în faptul că organizarea triadică arată într-un mod foarte clar continua solidaritate a formelor din sistem, în timp ce sistemele monadice sau diadice conduc întotdeauna către o diferențiere mai abruptă, prin confruntarea directă a unui grup de forme cu celălalt 133. Continua solidaritate a formelor este
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
lucru a fost discutat anterior în amănunt. Elementul "perspectivă" lipsește din lista lui Chatman 148. Teoria narativă concepută de mine pe baza situațiilor narative se distinge de toate teoriile discutate aici în primul rînd prin faptul că proiectează un sistem triadic în care toate cele trei elemente constitutive sînt luate în considerare în același fel. În fiecare dintre cele trei situații narative alt element constitutiv sau pol al opoziției binare asociat cu acesta ajunge să fie dominant în relație cu celelalte
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
precum cele care urmează: fiecare situație narativă este definită de trei elemente constitutive (persoana, perspectiva, modul). Conceptul este astfel, potrivit teoriei genurilor, determinat într-un mod mai cuprinzător decît sînt tipurile unui sistem monadic bazat pe o singură opoziție; structura triadică a tipologiei permite aranjarea tipurilor într-un cerc. Forma circulară reflectă natura solidară a sistemului, pe de-o parte, și caracterul său dialectic, pe de altă parte. Elementele constitutive secundare ale fiecărei situații narative implică suspendarea și, în acest sens
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
punct de plecare care se bazează îndeosebi pe o singură opoziție, a persoanei în cazul lui Lockemann și a perspectivei în cazul lui Leibfried. Sistemele lor de clasificare sînt, prin urmare, mai puțin exacte în funcțiile lor definitorii decît sistemul triadic prezentat aici. Nu există nici o dificultate fundamentală care să împiedice reducerea sistemului triadic la unul mai puțin diferențiat precum cel al lui Lockemann sau Leibfried. O astfel de revizuire ar conduce totuși la o limitare semnificativă a utilității sistemului pentru
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
în cazul lui Lockemann și a perspectivei în cazul lui Leibfried. Sistemele lor de clasificare sînt, prin urmare, mai puțin exacte în funcțiile lor definitorii decît sistemul triadic prezentat aici. Nu există nici o dificultate fundamentală care să împiedice reducerea sistemului triadic la unul mai puțin diferențiat precum cel al lui Lockemann sau Leibfried. O astfel de revizuire ar conduce totuși la o limitare semnificativă a utilității sistemului pentru interpretare 269. 5.2. Perspectiva și prezentarea spațiului În Laokoon, Gotthold Ephraim Lessing
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]