83 matches
-
paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografica în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
paleomediilor de depunere, a condițiilor paleotectonice și paleoclimatice. 2. Geologia istorică. Caracterele paleontologice, litologice, delimitarea, subdiviziunile și evoluția paleogeografica în timpul principalelor subdiviziuni ale istoriei Pământului: Eonul Precambrian și Eonul Phanerozoic (Era paleozoica: Cambrian, Ordovician, Silurian, Devonian, Carbonifer, Permian; Era mezozoica: Triasic, Jurasic, Cretacic; Era Cainozoica: Paleogen, Neogen, Cuaternar). VI. Geotectonica României 1. Unități de platformă. Evoluția geotectonica prealpina a vorlandului carpatic. Platformă Moldoveneasca. Platformă Scitica, Platforma Europei Centrale, Platforma Moesică: alcătuire și structura. 2. Orogene. Orogenul Nord-Dobrogean. Orogenul Carpatic: Dacidele interne
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
foarte greu de descris. Ceea ce trebuie menționat este faptul că toate mișcările au avut ca faza finală unirea suprafețelor continentale într-un singur continent, Pangeea, a cărui formare a început să fie vizibilă în Devonian, dar s-a finalizat în Triasic și care în următoarea perioadă, Ordovicianul, s-a separat în Gondwana și Laurasia. Exceptând câteva forme enigmatice care pot sau nu să reprezinte animale, toți strămoșii animalelor moderne par să aibă reprezentanți în Cambrian și majoritatea, cu excepția bureților, par să
Cambrian () [Corola-website/Science/297896_a_299225]
-
părțile osoase ale scheletului, operculul, pereții interbranhiali reduși (cel puțin parțial), vezica înotătoare, icrele mici și fără coajă, fecundarea externă. Primii reprezentanți ai acestor pești au apărut în devonian, iar grupul este dominant între peștii osoși în cursul carboniferului, permianului, triasicului și jurasicului. Acestă subclasă a fost reprezentată în trecut prin numeroase ordine, iar în prezent numai prin două ("Acipenseriformes" și "Polypteriformes"). Puținele specii (27 specii de apă dulce) ale condrosteenilor actuali din ordinul acipenseriformelor ("Acipenseriformes") sunt răspândite în emisfera nordică
Condrosteeni () [Corola-website/Science/326027_a_327356]
-
monocristale. În anul 2003, în cadrul unui proiect Phare, CSA a deschis oficial un traseu turistic în peșteră. Lungimea acestuia măsoară 730. Vizitarea se poate face numai cu insoțire din partea clubului custode. Peștera Vîntului se dezvoltă într-un pachet de calcare triasice, organogene, care se extinde pe cca. 20 km2 și are o grosime de cca. 200 m. formate cu aproximativ 200 milioane de ani în urmă. Au fost identificate colonii formate îndeosebi din Rinolophus ferrum-equinum si Rinolophus hipposideros atât la hibernare
Peștera Vântului () [Corola-website/Science/305633_a_306962]
-
o explorează pentru prima dată, furnizându-ne totodată și prima ei schița. Peșteră, emergentă a unui curs subteran cu debit apreciabil, constituie un coridor unic, ascendent, cu numeroase obstacole pe parcurs. Peșteră este dezvoltată în calcare situate la limita dintre triasicul inferior și mediu și are o lungime totală de 4500 m. Intrarea, de 6/4 m, este ocupată în întregime de un lac subteran. Prima încăpere spațioasa a peșterii are o lungime de 13 m și nu este accesibilă decât
Peștera cu apă de la Bulz () [Corola-website/Science/314036_a_315365]
-
Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu brațul Sfântu Gheorghe. Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din calcare, dolomite, siltite, gresii litice, cu intercalații de tufuri
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
în cadrul unor sinteze de interes național, cum ar fi depozitele carbonifere, formațiunile paleozoice și mezozoice, dar și din punct de vedere tectonic, în lucrările de ansamblu asupra structurii teritoriului, precum și în integrarea acestor cercetări în cadrul mai larg al studiului paleogeografiei triasicului din estul Europei. De asemenea, Marcian Bleahu a realizat direct sau prin coordonarea unor echipe de geologi peste 50 de hărți (foi) componente ale Hărții Geologice a României, la scara 1:200.000, pentru care a realizat inclusiv standardele de
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
și Pleistocen au izolat-o transformând-o în sistem de lacuri. La sfârșit afluenții Bistricioarei prin activitatea erozivă au recucerit-o hidrografic. Fundamentul depresionar este din roci cristaline epizonale peste care s-au dispus petice de roci sedimentare (calcare dolomitice, triasice), acoperite de depozite de conglomerate și gresii, argile și marne argiloase. Formațiunile cuaternare sunt reprezentate prin turbă (cu grosime uneori de peste 10 m) și depuneri de travertin (cu grosime de cca. 100 m și care au luat naștere prin precipitare
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
Saint Martin este un crater de impact meteoritic situat în Manitoba, Canada. Are 40 km în diametru și are vârsta estimată la 220 ± 32 milioane ani (Triasic). Craterul nu este expus la suprafață. S-a sugerat de către David Rowley geofizician de la Universitatea Chicago, care lucrează cu John Spray de la Universitatea din New Brunswick și Kelley Simon de la Open University, că Saint Martin a fost poate parte a
Craterul Saint Martin () [Corola-website/Science/326075_a_327404]
-
bune pentru culturi și pășuni. În general, Munții Măcinului se prezintă din punct de vedere tectonic sub forma unui mare anticlinoriu, din care eroziunea, foarte accentuată și îndelungată, a scos la suprafață granițele din corpurile locolitice de adâncime. În timpul transgresiunii triasice ei formau o insulă. Liniile structurale generale, în special sistemul de fălii inverse cu direcții NV-SE ale Munților Macin se relflectă în relieful acestuia nu numai prin orientarea culminor muntos-deluroase, ci și prin orientarea culmilor munots-deluroase, ci și prin
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
Rezervația naturală este situată in Munții Perșani pe Râul Comăna. Rezervația se află pe raza satului Comăna de Sus și are o suprafață de 41,562 ha; este cantonată în dolomitele triasicului mediu din muntele Peștera și este situată la sud de Coloanele de bazalt de la Piatra Cioplită. Peștera Comăna constituie drumul subteran al pârâului ce iși adună apele de pe platoul suspendat aflat la sud de muntele Peștera. Peștera are o valoare
Peștera Comăna () [Corola-website/Science/308920_a_310249]
-
ii au fost animale vertebrate care au dominat ecosistemele terestre pe o perioadă de aproximativ 160 de milioane de ani, prima dată apărând pe planeta noastră cu aproximativ 220 de milioane de ani în urmă, la sfârșitul perioadei triasice. La sfârșitul perioadei cretacicului, acum circa 65 de milioane de ani, majoritatea dinozaurilor ar fi suferit o extincție catastrofală cauzată de schimbarea temperaturii globale și de impactul Pământului cu un meteorit uriaș de 10 km diametru în golful Mexicului care
Dinozaur () [Corola-website/Science/302210_a_303539]
-
domeniul nevertebratelor, era necontestată a moluștelor, mai precis, a scoicilor și a melcilor. Ele sunt adaptate apei sărate marine și apei dulci, iar melcii până și vieții de uscat. Un eveniment important al Neozoicului a fost apariția mamiferelor primitive în Triasicul târziu, cam în același timp în care au ieșit din peisaj dinozaurii. Deși dominația totala a dinozaurilor nu lăsa loc altor viețuitoare, mamiferele au rămas retrase în spațiu. Pe la sfârșitul Mezozoicului, dinozaurii și alte reptile nu au mai dominat teritoriul
Neozoic () [Corola-website/Science/310942_a_312271]
-
perioada permiană, de la sfârșitul erei paleozoice. A început în urmă cu 259,8 (± 0,4) milioane de ani și s-a încheiat în urmă cu 252,17 (± 0,06) milioane de ani. A fost precedat de guadalupian și succedat de triasicul inferior. Seria este denumită astfel după o variantă mai veche de transcriere a numelui orașului Leping () situat în provincia Jiangxi din sud-estul Chinei. Denumirea a fost introdusă în literatura de specialitate de către geograful german , care a descris în 1883 „seria
Lopingian () [Corola-website/Science/334420_a_335749]
-
un corp "granodioritic", cu înveliș periferic granitic. Rocile sedimentare, mai ales "argilele comune" și "luturile" se întâlnesc în zona piemonturilor cuaternare, "argila refractară" — lângă Cristian, "marnele cretacice" — în vestul Țării (utilizate în industria cimentului), "calcare" în zona Apața și "calcare triasice și jurasice" în sectorul Codlea - Holbav - Vulcan și în "Postăvaru", în zona Râșnov - Cristian - Brașov. Metale mineralizate (de zinc, plumb, cupru, fier, nichel, platină) s-au descoperit în "cristalinul metamorfic" din zona Holbav. Lângă Codlea se ivesc ape mezotermale (27
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
așezate aproape orizontal cu o mică înclinare în direcție sud-vestică. În secțiunea geologică se deosebesc următoarele complexe stratigrafice: Mai puțin răspîndite și mai slab dezvoltate sunt rocile de vîrstă cambriană, ordoviceană, jurasică și paleogenă, iar depunerile carbonifere, permiene și cele triasice lipsesc. În cadrul raionului Nisporeni se evidențiază și depresiunea precarpatică care intersectează placa Moldovenească în partea de vest. Ea cuprinde partea centrală inclusiv și raionul Nisporeni și partea de sud a bazinului rîului Prut. Este o structură tînără, suprapusă aproape ‘în
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Situl se suprapune rezervației biosferei Delta Dunării și include rezervația naturală Agighiol care adăpostește resturi de faună fosilă (amoniți, cefalopode, scoici, crustacee; depozitate în substrate calcaroase) atribuită erei geologice a Triasicului Mijlociu. Aria protejată reprezintă o zonă naturală încadrată în bioregiunea stepică a Dealurilor Tulcei ("Dealurilor Beștepe-Mahmudia"), subunitate geomorfologică a Podișului Dobrogei, constituită din abrupturi stâncoase, păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile cultivate, vii și livezi. Situl a
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
asemănătoare unui puzzle care cresc la capete. Acest lucru îi permite creșterea. În privința țestoaselor există dezacorduri și dispute. În 1999, biologii moleculari au descoperit dovezi că crocodilienii și țestoasele au un strămoș comun . Se estimează originea lor ca fiind în Triasic, perioadă de origine pentru majoritatea reptilelor în viață. Estimările indică că țestoasele au deviat din crocodilieni acum 207 de milioane de ani . Țestoasele cu tâmple roșii au vederea foarte bună, un auz foarte slab, dar sunt foarte sensibile la vibrații
Țestoasa de apă cu tâmple roșii () [Corola-website/Science/313978_a_315307]
-
între 10 și 100 de ori mai mari decât cele generate de activitatea vulcanică sau cutremur. Doar un impact mare ar fi putut genera astfel de condiții. Evenimentul de impact Woodleigh (inițial s-a crezut că a avut loc între Triasicul târziu și Permianul târziu) are vârsta estimată la 364 ± 8 milioane ani (Devonianul târziu). Această perioadă corespunde aproximativ cu un eveniment de extincție. Atunci când în jur de 40% de specii au dispărut. Există dovezi pentru alte evenimente de impact mari
Craterul Woodleigh () [Corola-website/Science/328230_a_329559]
-
ul (de la munții Jura) este o perioadă geologică care a durat aproximativ 55 de milioane de ani (între acum 200 de milioane de ani și 145 de miloane de ani în urmă), fiind precedată de Triasic și urmată de Cretacic. ul constitute perioada de mijloc a Erei Mezozoice, cunoscută de asemenea ca perioada reptilelor. Începutul perioadei este marcat de marea extincție din Triasic-Jurasic. Două alte extincții au avut loc în această perioadă: evenimentul din Jurasicul timpuriu
Jurasic () [Corola-website/Science/310968_a_312297]
-
Extincția Permian-Triasic (P-Tr), colocvial cunoscută drept Moartea cea Marea sau Marea Extincție din Permian, a avut loc acum aproximativ 252 milioane de ani, formând limita dintre perioadele geologice Permian și Triasic, precum și epocile paleozoice și mezozoice. Este cea mai mare extincție în masă cunoscută din istoria Pământului, în care 96% din toate speciile marine și 70% din vertebratele terestre au dispărut. Este singura extincție în masă cunoscută și pentru insecte. În
Extincția Permian-Triasic () [Corola-website/Science/335639_a_336968]
-
care nu sunt potrivite pentru datare radiometrică sau din care lipsesc fosilele, dar chiar și cei care au propus această ipoteză au subliniat că vârful de fungi este posibil să fi fost un fenomen repetitiv creat de ecosistemul post-extincție în Triasicul târziu. Ipoteza a fost criticată din mai multe motive, printre care: "Reduviasporonites" cel mai frecvent presupus spor fungic, a fost de fapt o algă fosilizată; vârful de fungi nu apare în întreaga lume și în multe locuri nu a căzut
Extincția Permian-Triasic () [Corola-website/Science/335639_a_336968]
-
a fost un supercontinent situat în emisfera nordică, care s-a format din despărțirea supercontinentului Pangeea în Triasicul mijlociu. era separat de celălalt supercontinent, Gondwana, de marea Tetis. Numele combină denumirile: Laurenția și Eurasia. Cum sugerează și denumirea geologică, Laurasia a inclus cea mai mare parte a maselor de uscat care alcătuiesc continentele de astăzi din emisfera nordica
Laurasia () [Corola-website/Science/309270_a_310599]
-
Fier, insula Popina este unica insulă stâncoasă și pelagică (formată separat de aluviunile recente ale țărmului sau malurilor) din România. Insula este geologic o parte a podișului Măcinului, un rest de grind continental stâncos, fiind constituită din calcare mezozoice și triasice, și parțial acoperită cu o pătură de loess. Pe țărmul nordic al insulei, există izvoare termale, încă nestudiate, care conferă insulei un interes științific deosebit. În ultima perioadă glaciară, Popina a fost un deal, înconjurat de ape odată cu ridicarea postglaciară
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]