883 matches
-
militariștilor romani, ori ca să pună În practică ceea ce alcătuiește În vreun fel obiectul marii tradiții profetice iudaice (Dionysosxe "Dionysos" din Halicarnas, Antiquitates Romanae, 4, 62, 5). La Roma aceasta era datoria filozofilor, a poeților satirici și a discursurilor pe care tribunii plebei le adresau poporului. La Roma există misterii și o teologie mistică (cf. subcapitolul 4, 2b: Varro), dar nu există mistici, asceți, vizionari, eremiți, nici mulți taumaturgi, nici nu se consemnează mișcări ale unor entuziaști, inspirați de divinitate, care să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
individualizarea zeilor În epoca clasică sunt deosebit de bogate. Imaginea principelui divin sau divinizat după moarte - nu arareori Împreună cu Întreaga lui „familie” (domus Augusta) - capătă În epoca imperială o importanță dominantă, atât În cultul public, cât și În cel privat. Asemenea tribunului plebei, a cărui putere (tribunicia potestas) și-a atribuit-o Împăratul Augustus, sau asemenea altarului și statuii unei zeități, imaginea Împăratului asigură protecție și un fel de azil pentru cel care Își caută adăpost În preajma ei. b) Rituri Imaginea este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nenorocirile războiului și soarta oamenilor ș...ț. Alături, zăceau frânturi de arme, ciolane de cai, și totodată țeste de oameni, atârnate În trunchiuri de copaci; În crângurile lor sacre din apropiere, se vedeau altarele barbare, pe care Îi jertfiseră pe tribuni și pe centurionii primipili 1. Trebuie să se țină cont și de faptul că, tot conform lui Tacitus (Historiae, IV, 14), Civilis i-a incitat pe batavi la revoltă cu ocazia unui prânz ritual Într-o crâng sacru („Civilis, sub
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o dramă în cinci acte, Puterea și inima sau Roman și Viorica, pe care a abandonat-o în favoarea piesei Rienzi, la care a început să lucreze în aceeași vreme. Apărută în „Convorbiri literare”, în 1868, piesa are în centru figura tribunului italian Cola da Rienzi. Fără a reuși să contureze cu prea multă vigoare personalitatea lui Rienzi, B. a creat totuși un tip de posedat, a cărui viață nu are preț decât în măsura în care slujește unui scop. Rienzi e un idealist care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285778_a_287107]
-
Mai colaborau Eugeniu Carada, greu de distins, ca stil, de mentorul său politic, și Radu Ionescu. Un foileton după gustul epocii, Amăgirile inimii, tradus din limba franceză, însenina oarecum atmosfera înnegurată de ieșirile polemice violente și pătimașe ale celor trei tribuni. C. n. este suspendat, iar C. A. Rosetti nu va mai scoate o altă gazetă până după evenimentele de la 11 februarie 1866. R.Z.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286385_a_287714]
-
Iorga". Iar C. C. Giurescu, firește că nu fără maliție, îi scria unui prieten: "Iorga a fost cel mai ridicol prim-ministru și ministru al învățămîntului pe care l-a avut vreodată România"35. După ce a pierdut șansa de a deveni tribun al generației tranșeelor, fostul "Apostol" al tineretului și-a văzut în sfîrșit împlinită viziunea de-o viață. Fusese solicitat să-și ajute țara în împrejurări extrem de dificile. Înainte de numirea sa, Iorga i-a spus Regelui Carol: Voi sluji pe Majestatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care apar personaje negative din „perioada administrării” (Dialoguri banale sau Trist și vesel despre oameni, 1988), la strigătele existențiale și la atitudinile patetice de susținere a idealurilor naționale (Atât de mult al pământului, 1990), în care poetul se vrea un tribun, un purtător de voce al renașterii basarabenilor, al revenirii la matca tradiției, la limba și la valorile clasice; Unire, moldoveni!, Ce vor scriitorii?, Matern la Bucovina sunt poezii cu o puternică amprentă retorică, care în anii de cotitură dintre 1987
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
scădere cu 22,6 la sută a salariului real. Lipsa de vlagă a guvernării CDR a fost dezvăluită în forță de noua mineriadă din ianuarie 1999 condusă de același "luceafăr al huilei" Miron Cozma, de data aceasta în colaborare cu "tribunul neamului românesc" Corneliu Vadim Tudor. Liderul minerilor deținea și calitatea de vicepreședinte al Partidului România Mare (PRM) condus de Vadim, ceea ce a conferit revoltei ortacilor trăsăturile unei tentative de lovituri de stat. Porniți în cea de-a cincea lor incursiune
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]