24 matches
-
au fost organizate șase compartimente guvernamentale: al populației, al crimelor, al finanțelor, cel militar, cel legal și cel administrativ. Compartimentul populației supraveghea colectarea impozitelor și, împreună cu celelalte compartimente, administra proprietatea imperială și organizarea statală. Se poate spune că formarea statului tributal japonez s-a încheiat în secolul al VIII-lea prin organizarea a opt departamente ale guvernului central, care au fost ulterior desființate. Denumirea acestei perioade este dată de numele localității în care se afla curtea imperială. Este o epocă extrem de
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
a fost rezultatul destrămării obștilor sătești de origine autohtonă, elementele preluate din lumea romano-bizantină acționând doar la nivelul instituțiilor. A fost vehiculată și ideea, neargumentată suficient, că feudalismul românesc s-ar fi constituit mai târziu, fiind precedat de o orânduirea tributală. Cert este că și în feudalismul clasic, dar și cel românesc pot fi distinse două nivele: Domeniul feudal este elementul definitoriu al feudalismului și constituie principalul cadru de organizare și desfășurare a producției întemaiată pe relațiile feudale. Raporturile feudo-vasalice au
Feudalism () [Corola-website/Science/299103_a_300432]
-
remarcat imobilismul artei egiptene, faptul că nici variații de gust, nici influențe exterioare nu au putut să modifice vreodată această artă. Acest imobilism nu trebuie pus pe seama imobilismului credințelor și religiilor egiptene, ci pe stabilitatea și constanța modului de producție tributal, care s-a menținut până în vremea dominației bizantine și arabe. Neschimbate au rămas și interdicțiile ritualice, vrăji, descântece, mituri, ceremonii sacre și practici magice pe care le putem numi “religiile egiptene”. Odată cu declinul statului egiptean și cu biruința creștinismului se
Egipt () [Corola-website/Science/297830_a_299159]
-
cu sine în mod natural, ba chiar în mod necesar". Adam Smith, Avuția națiunilor, Editura Universitas, Chișinău, 1992, vol. II, p. 99. 74 Marx descrie starea coloniilor și nivelul de dezvoltare a relațiilor sociale în felul următor: "Modul de producție tributal asiatic, a fost cunoscut de o serie de popoare din Asia, Africa și America, în condițiile în care descompunerea comunei primitive nu a dus la dominația relațiilor sclavagiste ci doar la o formă patriarhală de robie . În cadrul modului de producție
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
asiatic, a fost cunoscut de o serie de popoare din Asia, Africa și America, în condițiile în care descompunerea comunei primitive nu a dus la dominația relațiilor sclavagiste ci doar la o formă patriarhală de robie . În cadrul modului de producție tributal proprietarul funciar suprem era statul despotic. Drept urmare nu exista proprietatea particulară asupra pământului, ci doar posesiunea și folosința lui. Dependența economică și politică a producătorilor, apărea ca o relație de supunere față de stat, stat despotic care își însușea plus-produsul ca
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este un secol întunecat și datorită faptului că în această perioadă, populația autohtonă a înregistrat un regres în dezvoltarea ei. Explicația constă în faptul că popoarele nomade aveau un nivel de civilizație inferior daco-romanilor băștinași și un mod de producție tributal, bazat pe un impozit în natură, pus pe toate produsele pe care aceștia le cultivau sau le exploatau. Din aceste motive populația autohtonă a regresat în acest secol al migrațiilor barbare (Bucur, 2004). Dovezile arheologice arată însă că aceste năvăliri
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
H. 1946. Sociologia satului devălmaș românesc. Organizarea economică și juridică a trupurilor de moșie. București: Fundația Regele Mihai I. Stahl, Henri H. 1969. Organizarea administrativ-teritorială. Comentarii sociologice. București: Editura Științifică. Stahl, Henri H. 1980. Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stahl, H. Henri. 1983. Eseuri critice. București: Editura Minerva. Stahl, Henri H. 1998. Sate devălmașe, I, II, III, București: Editura Cartea Românească. Stahl, Henri P. 2000. Triburi și sate din sud-estul Europei. Structuri sociale, structuri
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
social concret. Teoria abstractă a stratificării sociale este, astfel,puțin operațională în explicarea societății egiptene antice sau a societății americane contemporane. Pentru a deveni cu adevărat utilă, ea trebuie completată cu teorii contextuale ale stratificării în diferite tipuri de societăți (tributală, feudală, capitalistă). Acesta este, în fapt, punctul de vedere marxist în explicarea fenomenelor sociale: teoriile sociologice abstracte, universale, deși utile, nu pot oferi explicații satisfăcătoare fenomenelor sociale concrete; acestea trebuie explicate prin analiza structurilor particulare ale fiecărui tip de societate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
foarte important în geneza comportamentului deviant: victime potențiale, cultură criminală, vizibilitate socială redusă, ineficacitatea controlului social. Să ne oprim asupra câtorva teorii care acordă un loc special factorilor externi ce determină comportamentul sistemului la nivelul posibilului său acțional. Teoria societății tributale (Stahl, 1980). Societățile preindustriale sunt caracterizate, în principal, prin două mari tipuri de organizare a producției private (de tip sclavagist sau feudal) sau pe baza „tributului”. Finalitatea generală a tuturor acestor tipuri de organizare este preluarea de la producători a plusprodusului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Africa și America precolumbiană, presupune lucrări de îndiguire, irigații, realizate printr-un efort colectiv. În consecință, procesul va avea un grad mai ridicat de socializare. Poziția în suprastructura administrativă și militară reprezintă aici instrumentul principal de obținere a plusprodusului - sistemul „tributal”. Același sistem tributal apare și în cazul exploatării, cu forța armelor, a altor colectivități. Analizând procesul formării societății feudale românești, Henri H. Stahl evidențiază tranziția de la modul tributal de însușire a plusprodusului la tipul feudal european. Această tranziție este cauzată
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
precolumbiană, presupune lucrări de îndiguire, irigații, realizate printr-un efort colectiv. În consecință, procesul va avea un grad mai ridicat de socializare. Poziția în suprastructura administrativă și militară reprezintă aici instrumentul principal de obținere a plusprodusului - sistemul „tributal”. Același sistem tributal apare și în cazul exploatării, cu forța armelor, a altor colectivități. Analizând procesul formării societății feudale românești, Henri H. Stahl evidențiază tranziția de la modul tributal de însușire a plusprodusului la tipul feudal european. Această tranziție este cauzată de modificările din
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
administrativă și militară reprezintă aici instrumentul principal de obținere a plusprodusului - sistemul „tributal”. Același sistem tributal apare și în cazul exploatării, cu forța armelor, a altor colectivități. Analizând procesul formării societății feudale românești, Henri H. Stahl evidențiază tranziția de la modul tributal de însușire a plusprodusului la tipul feudal european. Această tranziție este cauzată de modificările din posibilul acțional al elitelor exploatatoare. Dacă inițial exploatarea era externă, realizată de popoarele migratoare cu mijloace militare, având ca obiect ansamblul comunităților agrare de pe teritoriul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la tipul feudal european. Această tranziție este cauzată de modificările din posibilul acțional al elitelor exploatatoare. Dacă inițial exploatarea era externă, realizată de popoarele migratoare cu mijloace militare, având ca obiect ansamblul comunităților agrare de pe teritoriul țării noastre (inevitabil deci tributală), pe măsură ce exploatarea devine internă, realizată de elitele militare și administrative autohtone care au preluat la început sistemul tributal deja existent (teoria statului la substituție), formele de exploatare se modifică, tinzând să intre în acord cu specificul fărâmițat al producției agricole
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exploatarea era externă, realizată de popoarele migratoare cu mijloace militare, având ca obiect ansamblul comunităților agrare de pe teritoriul țării noastre (inevitabil deci tributală), pe măsură ce exploatarea devine internă, realizată de elitele militare și administrative autohtone care au preluat la început sistemul tributal deja existent (teoria statului la substituție), formele de exploatare se modifică, tinzând să intre în acord cu specificul fărâmițat al producției agricole. Tributul este treptat înlocuit cu proprietatea feudală de tip european. În relația cauzală dintre productivitatea muncii și stratificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Q. (ed.) (1985), Return of Ground Theory in the Human Sciences, Cambridge University Press, New York. Stahl, H.H. (1973-1974), Teoria și practica investigației sociologice, vol. I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1980), Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Steward, J.H. (1955), Theory of Culture Change, University of Illinois, Urbana. Stinchkomb, A.L. (1968), Constructing Social Theories, Arcourt, Brace and World, NewYork. Stoianovici, D. (1971), „Aspectul logic al analizei funcționale”, în Forum, nr. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
The Science of the Artificial, MIT Press, Cambridge. Stahl, H.H. (1969), Controverse de istorie socială românească, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1972), Studii de sociologie istorică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1977), „Comentarii la problema orânduirii tributale românești”, în Viitorul social, nr. 4. Steward, J.H. (1973), „Cultural evolution”, în J.N. Deely, R.J. Nogar (ed.), The Problem of Evolution: A Study of the Philosophical Repercussions of Evolutionary Science, Appleton-Century-Crofts, New York. Vansina, J. (1965), Oral Tradition. A study in
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1972), Studii de sociologie istorică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1973-1974), Teoria și practica investigației sociologice, vol. I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1977), „Comentarii la problema orânduirii tributale românești”, în Viitorul social, nr. 4. Stahl, H.H. (1980), Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Steinbruner, J.D. (1976), The Cybernetic Theory of Decision, New Dimensions of Political Analysis, Princeton University Press, Princeton. Steward, J.H.
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
București. Stahl, H.H. (1973-1974), Teoria și practica investigației sociologice, vol. I, II, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Stahl, H.H. (1977), „Comentarii la problema orânduirii tributale românești”, în Viitorul social, nr. 4. Stahl, H.H. (1980), Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Steinbruner, J.D. (1976), The Cybernetic Theory of Decision, New Dimensions of Political Analysis, Princeton University Press, Princeton. Steward, J.H. (1955), Theory of Culture Change, University of Illinois, Urbana. Steward, J.H. (1973), „Cultural evolution”, în J.N.
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dar care nu i-au convins pe marxiștii ortodocși. În cadrul acestor polemici teoretice, Henri H. Stahl își elaborează contribuția științifică cea mai valoroasă sau cea care a fost percepută ca atare de contemporanii și urmașii săi - teoria modului de producție tributal și a vechilor comunități rurale devălmașe. Tipul de comunitate rurală devălmașă, caracteristic modului de producție tributal din România și din alte țări cu structuri economice și sociale arhaice similare, a fost analizat îndeosebi de către profesorul Henri H. Stahl în lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
își elaborează contribuția științifică cea mai valoroasă sau cea care a fost percepută ca atare de contemporanii și urmașii săi - teoria modului de producție tributal și a vechilor comunități rurale devălmașe. Tipul de comunitate rurală devălmașă, caracteristic modului de producție tributal din România și din alte țări cu structuri economice și sociale arhaice similare, a fost analizat îndeosebi de către profesorul Henri H. Stahl în lucrările Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București, 1958-1965; Teorii și ipoteze privind
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și din alte țări cu structuri economice și sociale arhaice similare, a fost analizat îndeosebi de către profesorul Henri H. Stahl în lucrările Contribuții la studiul satelor devălmașe românești, 3 vol., Editura Academiei, București, 1958-1965; Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1980. Caracteristicile definitorii ale comunității devălmașe sunt: stăpânirea colectivă a unui teritoriu; întreaga activitate a comunității este organizată și controlată de obște. Aceasta avea următoarele drepturi și îndatoriri: amestec în organizarea proceselor de producție; intervenție
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
relațiilor intercomunitare; drept de monopol sau măcar de supraveghere a relațiilor comerciale cu exteriorul; drept de preempțiune împotriva vânzărilor funciare; îndatoriri și drepturi în privința relațiilor cu statul; dreptul de a reprezenta comunitatea; comunitățile țărănești sunt supuse unei exploatări de tip tributal (confiscarea de plusvaloare rezultată din procesele de producție în care exploatatorii nu au amestec); importanța mare a legăturilor de rudenie; diviziunea socială a muncii bazată pe vârstă și sex; comunitatea rurală constituie un izolat demografic; comunitățile rurale aveau o cultură
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunitatea rurală constituie un izolat demografic; comunitățile rurale aveau o cultură proprie cu caracter folcloric; comunitățile rurale întrețineau legături unele cu altele în cadrul unor veritabile societăți țărănești regionale. În mod normal, teoriile profesorului Henri H. Stahl asupra modului de producție tributal și a satelor devălmașe ar fi produs răsturnări importante în sociologia și istoriografia oricărei țări. Acest lucru nu s-a întâmplat în România. Teoriile sale au fost puse în valoare de un număr mic de sociologi și de câțiva istorici
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
postume, s-au scris mai multe studii despre opera sa. La o conferință ținută la Institutul de Științe Politice al Universității din București, fostul președinte al României, dl Ion Iliescu, s-a folosit pe larg de teoria modului de producție tributal pentru a explica evoluția istorică a României și specificitățile procesului de tranziție. Discursul ex-președintelui României mi s-a părut a fi și un omagiu post-mortem adus profesorului Henri H. Stahl. La percepția operei științifice a profesorului Stahl de către specialiștii din
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]