24 matches
-
o parte posterioară efilată și ascuțită. Aceștia sunt, de obicei, femele adulte, iar masculii, cu lungime mai scurtă (3-5 mm), nu sunt găsiți practic niciodată. Acești paraziți care se pot recunoaște cu ochiul liber, sunt ușor de distins de un tricocefal adult (3-5 cm lungime), de o tenie (vierme plat și foarte lung, segmentat în inele), de o ascaridă (15-40 cm lungime), de o larvă de muscă (mai mare) sau de larva muștei mediteraneene a fructelor ("Ceratitis capitata"). Oxiurii pot fi
Oxiuriază () [Corola-website/Science/328551_a_329880]
-
thrix, trikhos (τριχ, τριχός)" = fir de par + "oura (οὐρά)" = coadă + "osis (ωσις)" = boală neinflamatorie] este o boală parazitară cosmopolită, mai răspândită în zonele calde și umede, cu transmitere orofecală, afectând în principal copiii, cauzată de prezența în intestinul gros de tricocefali ("Trichuris trichiura"), care produc leziuni ale mucoasei intestinale, determinând în cazurile de infestație masivă (țările tropicale) diaree, dureri abdominale, vome, anemie, uneori prolaps rectal sau este asimptomatică în cazurile de infestație redusă (Europa). Tricocefaloza umană este cauzata de "Trichuris trichiura
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
și vome. Diagnosticul este confirmat cu ușurință prin punerea în evidență a ouălor la examenul parazitologic al scaunului. Tratamentul cu benzimidazoli este foarte eficient și bine tolerat. Aceasta trebuie însoțită de măsuri de igienă care vizează lupta împotriva contaminării fecale. Tricocefalii sunt helminți care fac parte din familia "Trichuridae", fiind prima dată descriși de Roederer în 1761. Roederer în 1761 a conceput numele de "Trichuris" ("coada în fir de păr"), pe baza înțelegerii greșite a morfologiei. Genul a fost redenumit în
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
baza înțelegerii greșite a morfologiei. Genul a fost redenumit în "Trichocephalos" ("cap în fir de păr") de către Goeze în 1782, și modificat în "Trichocephalus" de Schrank în 1788. Ambele denumiri generice sunt în uz comun. Există mai multe specii de tricocefali parazite a unor mamifere, printre care o specie - "Trichuris trichiura" - care este un parazit important al oamenilor. "Trichuris trichiura" este de asemenea parazit al maimuțelor Lumii Vechi ("Cercopithecidae") și Lumii Noi ("Cebidae" și "Callitrichidae"). Ouăle de "Trichuris trichiura" au fost
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
un dop mucos la cei 2 poli, oferindu-le un aspect de "lămâie". Ele nu sunt embrionate (nu sunt infectante) în materiile fecale proaspăt emise . Dopul mucos de la poli reprezintă niște proeminențe albe, compuse din microfibrile mucoide. Alte specii de tricocefali adulți se disting de "Trichuris trichiura" prin forma și ornamentația tecii spiculului la masculi, și prin forma uterului și vaginului la femele. Tricocefalii sunt paraziți ai intestinului gros și mai ales a cecului și apendicelui la mamifere. Rezervorul de paraziți
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
proaspăt emise . Dopul mucos de la poli reprezintă niște proeminențe albe, compuse din microfibrile mucoide. Alte specii de tricocefali adulți se disting de "Trichuris trichiura" prin forma și ornamentația tecii spiculului la masculi, și prin forma uterului și vaginului la femele. Tricocefalii sunt paraziți ai intestinului gros și mai ales a cecului și apendicelui la mamifere. Rezervorul de paraziți al "Trichuris trichiura" este reprezentată în special de om și mai rar de maimuțe și lemurieni. Găinile și porcii pot servi probabil ca
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
mai rar de maimuțe și lemurieni. Găinile și porcii pot servi probabil ca gazde intermediare. "Trichuris trichiura" poate aparent supraviețui și să se reproducă la câini; accesul câinilor la fecale umane poate duce la diseminarea de către câini a "T. trichiura". Tricocefalul porcului, "Trichuris suis", și tricocefalul câinelui, "Trichuris vulpis", pot rareori contamina omul. Există, pe de altă parte, alte rezervoare ale paraziților în funcție de speciile de tricocefali: "Trichuris affinis" la ovine și caprine, "Trichuris unguiculata" la iepurele de casă și la iepurele
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
lemurieni. Găinile și porcii pot servi probabil ca gazde intermediare. "Trichuris trichiura" poate aparent supraviețui și să se reproducă la câini; accesul câinilor la fecale umane poate duce la diseminarea de către câini a "T. trichiura". Tricocefalul porcului, "Trichuris suis", și tricocefalul câinelui, "Trichuris vulpis", pot rareori contamina omul. Există, pe de altă parte, alte rezervoare ale paraziților în funcție de speciile de tricocefali: "Trichuris affinis" la ovine și caprine, "Trichuris unguiculata" la iepurele de casă și la iepurele sălbatic, "Trichuris muris" la șoareci
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
câini; accesul câinilor la fecale umane poate duce la diseminarea de către câini a "T. trichiura". Tricocefalul porcului, "Trichuris suis", și tricocefalul câinelui, "Trichuris vulpis", pot rareori contamina omul. Există, pe de altă parte, alte rezervoare ale paraziților în funcție de speciile de tricocefali: "Trichuris affinis" la ovine și caprine, "Trichuris unguiculata" la iepurele de casă și la iepurele sălbatic, "Trichuris muris" la șoareci. Fiecare femelă după copulație produce 3000 - 20.000 de oua pe zi, timp de cinci ani. Ouăle sunt eliminate în
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
prin intermediul mâinilor murdare sau prin geofagie, în special în rândul copiilor și handicapaților mintali în zonele endemice. Rolul muștelor a fost evocat în diseminarea ouălor și contaminarea alimentelor. Găinile, porcii și câini pot servi probabil ca gazde intermediare. Infecția cu tricocefali este o veritabilă maladie a contaminării cu fecale și este favorizată de lipsa apei, insalubritate și utilizarea îngrășămintelor umane, standardele scăzute de sanitație, în care fecale umane sunt depozitate pe sol și o combinație de condiții fizice, care permit supraviețuirea
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
umidității în sol și umbră deasă. Geofagia, o practică care poate fi frecventă și comună mai ales în rândul copiilor din zonele endemice, pare a fi un factor important în transmiterea bolii în aceste regiuni. Receptivitatea fața de infestarea cu tricocefali este generală, însă copiii între 5 și 14 ani sunt mai frecvent afectați, urmare a nerespectării regulilor de igienă cotidiană sau a geofagiei. Analiza recentă a înlănțuirii genice după scanarea întregului genom a arătat că doi loci a caracterelor cantitative
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
scanarea întregului genom a arătat că doi loci a caracterelor cantitative de pe cromozomii 9 și 18 pot fi responsabili pentru susceptibilitatea la infecția cu "Trichuris trichiura" la unele persoane predispuse genetic. Factorii favorizanți ai contaminării sunt: Verminoză cosmopolită, infecția cu tricocefal este totuși mai frecventă în regiunile tropicale și subtropicale calde și umede, cu o frecvență ridicată în sezonul cald. Se estimează că peste un miliard de persoane sunt purtători de "Trichuris" pe toată planeta, inclusiv mai mult de 100 de
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
până la 20% - 25%, în special la copii mici. Deși, în general, coextensivă în distribuția geografică cu "Ascaris lumbricoides", "Trichuris trichiura" este mai sensibil la efectele deshidratării și luminii solare directe. Adesea sunt prezente în același timp infestarea cu ascaride și tricocefali. Tricocefaloza apare endemic în colectivitățile de copii din zone cu sanitație deficitară, și sporadic poate fi prezentă în oricare arie geografică. Paraziții și leziunile produse de ei în majoritatea cazurilor se limitează la zona cecală, totuși în infecțiile masive este
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
focare necrotice și hemoragice cu sufuziuni hemoragice. Aceste modificări nu depășesc de obicei musculara mucoasei Viermii se hrănesc cu epiteliu intestinal, dar pot de asemenea ingera eritrocite (hematofagie), leucocite și alte celule atunci când ei reușesc să penetreze sub membrana bazală. Tricocefalii consumă aproximativ 0,005 ml de sânge pe zi pentru fiecare parazit, ceea ce înseamnă de 50 de ori mai puțin decât în anchilostomiază; acest fapt indică că cantitatea de sânge care se pierde în tricocefaloză este de cele mai multe ori nesemnificativă
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
a creșterii nivelului seric al fibronectinei și vâscozității plasmatice, precum și al nivelului plasmatic scăzut al factorului 1 de creștere de tip insulinic (IGF-1) și a nivelului seric crescut al factorului de necroza tumorală alfa (TNF-α) Se pare că infecția cu tricocefalului porcin "Trichuris suis" viu poate duce la îmbunătățirea bolilor inflamatorii intestinale (boala Crohn și colita ulcero-hemoragică). Ouăle de "Trichuris suis" au fost utilizate de unii cercetători ca tratament în aceste boli inflamatorii intestinale. Perioada de incubație la om nu a
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
indică natura sistemică a efectelor acestei infecții. Alterațiile mucoasei pot facilita o invazie cu protozoare intestinale sau cu bacterii, cum ar fi amibele sau "Shigella". Endoscopia rectosigmoidiană poate prezenta un aspect de mucoasă edematoasă cu picături de sânge și numeroși tricocefali înfipți în perete. Infestările moderate sau severe pot afecta negativ funcția cognitivă și performanțele școlare la copii. Alte manifestări. Pot fi observate foarte rar erupții cutanate eritematopapuloase pruriginoase generalizate, leziuni eczematoase și crize de urticarie. A fost raportat un caz
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
observate foarte rar erupții cutanate eritematopapuloase pruriginoase generalizate, leziuni eczematoase și crize de urticarie. A fost raportat un caz de anemie hemolitică cu test Coombs negativ și o hematurie macroscopică asociată cu o infecție masivă cu "Trichuris trichiura". Infecțiile cu tricocefali sunt uneori la originea granuloamelor inflamatorii gigante care iau aspectul unor pseudopolipi ai colonului sau al unei pseudotumori a cecului. Uneori apare o apendicită acută parazitară, diaree cronică sau prolaps rectal (mai ales la copii). Infestările severe pot rareori antrena
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
o apendicită acută parazitară, diaree cronică sau prolaps rectal (mai ales la copii). Infestările severe pot rareori antrena o ocluzie colică, o perforație intestinală sau o hemoragie digestivă superioară de origine duodenală. Adesea sunt prezente în același timp infestarea cu tricocefali și ascaride ("Ascaris lumbricoides") sau cu anchilostomi ("Ancylostoma duodenale"), care se manifestă printr-o formă moderată de boală: dureri în epigastru, fosa iliacă dreaptă, vomă, flatulență cu balonării intestinale, anorexie, pierdere în greutate. În infecția concomitentă cu tricocefali și entamibe
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
infestarea cu tricocefali și ascaride ("Ascaris lumbricoides") sau cu anchilostomi ("Ancylostoma duodenale"), care se manifestă printr-o formă moderată de boală: dureri în epigastru, fosa iliacă dreaptă, vomă, flatulență cu balonării intestinale, anorexie, pierdere în greutate. În infecția concomitentă cu tricocefali și entamibe ("Entamoeba histolytica"), balantidii ("Balantidium coli") sau shigele ("Shigella"), tabloul clinic este sever, manifestându-se prin sindromul dizenteric. Diagnosticul infecției cu tricocefali este ușor confirmat prin punerea în evidență a ouălor la examenul coproparazitologic al scaunului. Ouăle au o
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
epigastru, fosa iliacă dreaptă, vomă, flatulență cu balonării intestinale, anorexie, pierdere în greutate. În infecția concomitentă cu tricocefali și entamibe ("Entamoeba histolytica"), balantidii ("Balantidium coli") sau shigele ("Shigella"), tabloul clinic este sever, manifestându-se prin sindromul dizenteric. Diagnosticul infecției cu tricocefali este ușor confirmat prin punerea în evidență a ouălor la examenul coproparazitologic al scaunului. Ouăle au o forma destul de caracteristică: sunt ovoide, de culoare galben-portocaliu, măsoară 50-65 × 23-30 μm, posedă o coajă groasă brună și un dop mucos la cei
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
găsiți pe suprafața unui prolaps rectal. În unele cazuri, diagnosticul poate fi stabilit la un examen histologic al pieselor anatomice, mai ales al apendicelui sau mucoasei intestinale. Viermii adulți pot fi de asemenea colectați în scaun după un tratament antihelmintic. Tricocefalii sunt expulzați în a 2-6 zi după prima doză de mebendazol sau albendazol. Nici un test imunologic serologic nu este, până în prezent, suficient de sensibil și specific, pentru a permite un diagnostic pozitiv al tricocefalozei. Persoanele infectate cu "Trichuris trichiura" prezintă
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
a permite un diagnostic pozitiv al tricocefalozei. Persoanele infectate cu "Trichuris trichiura" prezintă un nivel semnificativ crescut în salivă al IgG specifice anti-"Trichuris trichiura" comparativ cu persoanele neinfectate. Acest fapt poate servi ca mijloc de depistare a infecției cu tricocefali prin măsurarea nivelului salivar al IgG anti-"Trichuris trichiura".. O hipereozinofilie sanguină moderată a fost observată în faza de invazie, atingând maximumul la a 50-a zi, scăzând apoi la un nivel subnormal. Diagnosticul diferențial se face cu: Medicamentele utilizate
Tricocefaloză () [Corola-website/Science/328305_a_329634]
-
șezut. Decoct de rădăcină cu 40 g la litru de apă. Usturoi pisat 80 g la 500 ml apă în clocot pentru băi locale (de șezut). 6.3. TRICOCEFALOZA Boală provocată de pătrunderea în interiorul organismului a unor viermi rotunzi numiți tricocefali, care se localizează în cec, mai rar în colon și apendice. Singura sursă de contaminare este omul bolnav sau datorită consumării legumelor și fructelor nespălate. Se indică ceaiuri medicinale: Herba Serpyllii et Thymi vulgaris (cimbrișor și cimbru de grădină). Se
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
din flori și frunze de gălbenele, o lingură la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Băi locale și irigații cu ceai concentrat de gălbenele, 3 linguri la cană. TRICOCEFALOZA Boală provocată de pătrunderea În organism a unor viermi numiți tricocefali, care se localizează În cecum, iar mai rar, În colon și apendice. În afara de tratamentul medicamentos sunt indicate și ceaiurile din: Frunze și flori de cimbru de grădină, 2 lingurițe la cană. Se beau 2 căni pe zi, neîndulcite, Înainte de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]