28 matches
-
ediția e bogată în erori (deși editorul a trudit pe manuscrise), nu face deosebire dintre variante, versiuni, bruioane, păstrează, în absolut, formele dialectale moldovenești, nerespectînd poetului ortografia de maturitate. Ediția Dragomirescu din 1937 comite eroarea de a împărți sumarul după trihotomia sa din Știința literaturii, dînd prioritate poeziilor socotite capodopere, expediind la anexe cele considerate de virtuozitate și de talent, preluînd lecțiunile lui I. Scurtu. Ediția G. Călinescu (1938), vine după capodoperele sale Viața lui M. Eminescu și Opera lui M.
Edițiile Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16299_a_17624]
-
acidulate imagini sau figuri de stil. Și m-am convins că e un travaliu odios, gratuit, nu face trei parale. Și am ajuns la o intuiție mult mai corectă pentru a defini orice mișcare comunistă. Iau un Cod Penal cu trihotomia, tripartita diviziune a infracțiunilor: crime, delicte și contravenții. Definesc crimele pe rând, delictele pe rând și contravențiile pe rând și scriu dedesubt: comunismul e infractor la ordinea universală, naturală, prezentă în acest integral Cod Penal. Ei sunt infractori, comuniștii, nu
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
curățit ..., în felul în care se găsește "arta în artist". Sfântul Vasile nu ezită să numească Duhul ca logos-ul nostru (ceea ce s-ar putea traduce prin "rațiune formală"). Origen a definit unirea noastră cu el drept un "amestec". În trihotomie, așa cum este ea explicată de Sfântul Irineu, pentru ca omul să fie desăvârșit, Duhul trebuie să se unească cu sufletul și prin el cu trupul. În linia acestor reflecții o mare bogație de sensuri dobândește pentru Sfântul Teofan Zăvorâtul expresia: Duhul
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355878_a_357207]
-
periferice deseori relevă proiecte noi și sistemul devine din ce în ce mai complex. Într-o etapă inițială a parcursului lui Darwin, „anii caietelor de notițe” ce au urmat imediat după călătoria pe Beagle pot fi ilustrați sub forma unei structuri ramificate, sursa unei trihotomii - în mare, geologia, teoria evoluției în general și evoluția umană. Trihotomia este prezentă în caietele pe care Darwin le-a elaborat între anii 1835 și 1839 (figura 5.3). Bineînțeles că reprezintă o simplificare majoră deoarece fiecare caiet conține o
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o etapă inițială a parcursului lui Darwin, „anii caietelor de notițe” ce au urmat imediat după călătoria pe Beagle pot fi ilustrați sub forma unei structuri ramificate, sursa unei trihotomii - în mare, geologia, teoria evoluției în general și evoluția umană. Trihotomia este prezentă în caietele pe care Darwin le-a elaborat între anii 1835 și 1839 (figura 5.3). Bineînțeles că reprezintă o simplificare majoră deoarece fiecare caiet conține o mare diversitate de subiecte. În cazul lui Piaget, cele 60 de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
subiectului care vorbește, ci produsul pe care individul îl înregistrează. Dintre cele două componente interdependente (langue/parole), istoric și ontogenetic vorbirea precede limba care rezultă din evoluția vorbirii. De fapt termenii cei mai generali (armătura teoriei saussuriene) se organizează în trihotomia: limbaj/limbă/vorbire: LIMBAJ LIMBA VORBIRE facultate a speciei umane formă particulară a limbajului într-o anumită comunitate socială (repertoriul limbilor naturale) "Limba este un produs social al facultății limbajului și un ansamblu de convenții necesare adoptate de organismul social
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
3. Taxinomia peirciană Întreaga teorie modernă a semnelor a dezvoltat și sistematizat intuit-țiile, anticipările și clasificările lui C.S. Peirce, care a fost considerat pe bună dreptate drept părintele semioticii. Pornind de la componentele semnului (representamen, interpretant, obiect), Peirce a stabilit trei trihotomii ale semnului, bazate pe criteriul calității (ca-racterizarea semnului în sine), al reprezentării (raportul semn-obiect) și al relației (raportul semn-interpretant). Ni se pare semnificativ de menționat faptul că trihotomia desemnează o diviziune în trei termeni ordinali, în care al treilea îl
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semioticii. Pornind de la componentele semnului (representamen, interpretant, obiect), Peirce a stabilit trei trihotomii ale semnului, bazate pe criteriul calității (ca-racterizarea semnului în sine), al reprezentării (raportul semn-obiect) și al relației (raportul semn-interpretant). Ni se pare semnificativ de menționat faptul că trihotomia desemnează o diviziune în trei termeni ordinali, în care al treilea îl implică pe al doilea și acesta la rîndul său pe primul. În conformitate cu primul criteriu (al calității) Peirce va distinge: * qualisemnul sau "calitatea care este semn" (actualizată de tonul
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
care este semn". Tipul nu poate fi cunoscut decît prin intermediul ocurențelor (token), dar fiecare replică poate fi investită cu sens doar pentru că există o lege care o face să semnifice (cf. și U. Eco, 1988: 74). Cea de-a doua trihotomie, indubitabil cea mai cunoscută privește relația semn/obiect sau mai precis relația prin care semnul își reprezintă obiectul: * semnul iconic trimite la obiectul său în virtutea unei analogii, a faptului că proprietățile sale corespund într-un anume fel proprietăților obiectului. Cum
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
femeile) a fost analizat ca semn. Din punctul de vedere al naturii interpretantului Peirce distinge: * rhema semnul unei posibilități calitative; * dicisemnul semnul unei existențe actuale, hic et nunc; * argumentul teza care dovedește adevărul, spre deosebire de dicisemn care afirma doar existența obiectului. Trihotomii Categorii Representamen Obiect Interpretant Primitate Qualisemn semn iconic Rhema Secunditate Sinsemn semn indicial Dicisemn Terțitate Legisemn semn simbolic Argument G. Deledalle (1979: 37) sugerează următorii termeni pentru caracterizarea celor 9 clase de semne determinate de categoriile logico-faneroscopice și trichotomia semnului
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ordine în vederea unei clasificări 2 reprezentare arborescentă reprezentare a relațiilor ierarhice în cadrul unei taxinomii (arbore genealogic, arborele structurii frazei) 1 METAFORA (legi-semn iconic grafică; lingvistică intra și extra-referențială D.Rovența-Frumușani, 1995:42-43) 4.4.2. Indicialitate. După cum am mai amintit, trihotomia lui Peirce nu stabilește clase pure, ci aspecte care interferează în funcționarea oricărui tip de semn (evident în proporții și corelații diferite). Din acest punct de vedere semnul este arhitectural. Diferența fundamentală între iconic și simbolic pe de o parte
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
lîngă implicația de existență, indicialitatea se distinge de iconicitate și simbol prin ponderea sporită a non textualității, a realizării ostensive gestuale (girueta indice al direcției vîntului, barometrul indicator al ploii, mersul legănat indicînd un marinar etc.). Puterea explicativă a acestei trihotomii (corelabilă cu cea ontologică a Primității/Secundității/Terțității) rezidă în generalitatea asocierilor sale; astfel, în perspectivă temporală (C.P. 4.447-4.448), semnul iconic reprezintă o experiență trecută, indicele este legat de experiența prezentă, în timp ce simbolul fixează reguli de urmat în
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a preluat un suflet omenesc 43. Oricum, Apolinarie din Laodioceea interpreta formula afirmînd că Cristos este „Dumnezeu făcut carne” (theos ensarkos), vrînd să spună că Logosul luase locul minții omenești a lui Cristos. Această presupunere poate fi Înțeleasă În lumina trihotomiei platoniciene trup-suflet-minte (nous), potrivit căreia Logosul poate Înlocui cu ușurință sufletul rațional al unei ființe omenești. Intuind acest lucru, Apolinarie și-a făcut o preocupare principală din a arăta, Împotriva tendințelor adopționiste ale școlii teologice din Antiohia, că „Dumnezeu În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
perspectiva oferită de noțiunea de seducție și de acțiunea ei în multiple planuri (discursiv, social, politic, mediatic, artistic) poate aduce o serie de precizări pe linia descifrării schemelor teoretice și a modalității sale de a scrie. Jean Baudrillard a aplicat trihotomia realizată de Walter Benjamin la nivelul operei de artă asupra destinului seducției, însă această ordonare va fi completată cu un alt stadiu în Strategiile fatale. Benjamin a analizat situația operei de artă în era reproductibilității ei tehnice, oferind o genealogie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
sensul în care poate fi vorba de o teologie politică la Benjamin. În primul rând, este vorba de o delimitare sub aspectul intenției scenariului teologico-politic. E.W. Böckenförde poate fi, aici, luat ca punct de pornire. Este vorba de o trihotomie a discursului teologico-politic: juridic, instituțional, militant (appelative). În primul caz, specific demersului lui C. Schmitt, este vorba de un transfer conceptual din sfera teologică în cea juridică. Analiza modului în care, cu un exemplu cunoscut, conceptul de „miracol“ din teologie
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
vârsta adolescenței / 24 I.3. Modele teoretice ale comunicării părinte-adolescent / 26 Concluzii / 30 Capitolul ÎI. SEMIOTICA LIMBAJULUI NONVERBAL / 31 ÎI.1.Considerații preliminare / 31 ÎI.2. Semiotica și domeniile sale constitutive / 34 2.1. Semiotica: noțiuni introductive / 34 2.2. Trihotomia sintaxă-semantică-pragmatică / 37 2.2.1. Sintaxa / 38 2.2.2. Semantica / 41 2.2.3. Pragmatică / 47 Concluzii / 48 Capitolul III. COMPORTAMENTUL, SUPORT AL COMUNICĂRII NONVERBALE / 51 III.1. Comportament nonverbal comunicare nonverbală / 51 1.1. Considerații terminologice / 51 III
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
acest demers, o observație făcută de Gheorghe Ilie Fârte, anume cea referitoare la faptul că, potrivit "unei terminologii cvasiunanim acceptate, semnul se individualizează în raport cu celelalte obiecte prin faptul că poate fi pus în corespondență cu o semnificație"56. 2.2. Trihotomia sintaxă-semantică-pragmatică Termenii sintactica, semantica, pragmatică au fost introduși de către Charles Morris (în anul 1938) care, ancorându-se în unele dintre temele de rezonanță ale gândirii peirciene, a delimitat cele trei domenii constitutive semioticii, pentru a putea astfel descrie și teoretiza
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
dialecticii. Constatarea de bază, care servește ca punct de plecare este tridimensionalitatea semnului și implicit a semanticii însăși. Protagoniștii dramei cunoașterii sunt în număr de trei: semnul, obiectul la care se referă și subiectul care îl utilizează. Corespunzător cu această trihotomie, apar trei feluri de relații: între semne, între semne și obiecte la care se referă, între semne și subiecții care le folosesc. Acestea constituie temele distincte ale celor trei discipline semiotice: sintaxa, semantica și pragmatică"57. 2.2.1. Sintaxa
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
totale în viața sufletească. Se deosebesc de obicei trei feluri de elemente, laturi sau însușiri ce pot distinge gîndirea, în fiecare stare sufletească, și anume, cunoașterea (senzație și reprezentare), sentimentul de plăcere și neplăcere, străduința sau voința. Dacă folosim această trihotomie și nu există nici un motiv să renunțăm la ea7 atunci este de presupus că trei grupe de legi sau tendințe vor juca un rol în apariția stărilor totale. E o întrebare foarte dificilă dacă ele se afirmă și la apariția
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
referire la om, ca individ, cît și la specia umană, apare o trăsătură caracteristică, aceea că stadiile mai tîrzii prezintă deosebiri marcate, ce nu apar în stadiile precedente și pe care nici nu sîntem îndreptățiți să le presupunem acolo. Orice trihotomie este valabilă doar pentru stadiile mai tardive ale vieții sufletești la adult, în contrast cu copilul, la om, în contrast cu animalul, la omul civilizat, în contrast cu barbarul și sălbaticul. O tratare schematică și deductivă a psihologiei, care pleacă de la elementele ce pot fi distinse
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
saussuriene a limbii că sistem de opoziții funcționale cu viziunea humboldtiană, de sorginte aristotelica, a limbajului că enérgeia, ca sistem dinamic, ca activitate creatoare. Se pare că cea mai cunoscută contribuție a lui Coșeriu în lingvistică se referă la celebra trihotomie sistem-normă-vorbire. De fapt mai importantă e o altă trihotomie, mult mai generală, a nivelurilor/planurilor limbajului însuși: planul universal, planul istoric și planul individual. Toată arhitectură impresionantului edificiu numit lingvistică integrală se sprijină pe această structurare trihotomica. S-ar putea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
viziunea humboldtiană, de sorginte aristotelica, a limbajului că enérgeia, ca sistem dinamic, ca activitate creatoare. Se pare că cea mai cunoscută contribuție a lui Coșeriu în lingvistică se referă la celebra trihotomie sistem-normă-vorbire. De fapt mai importantă e o altă trihotomie, mult mai generală, a nivelurilor/planurilor limbajului însuși: planul universal, planul istoric și planul individual. Toată arhitectură impresionantului edificiu numit lingvistică integrală se sprijină pe această structurare trihotomica. S-ar putea chiar afirmă că întreaga lingvistică integrală are la bază
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
care avea să fie publicat în 1968). Conceptul de limbă istorică se structurează astfel în teoria lui Eugeniu Coșeriu 20: Cei mai multi lingviști, unii dintre ei chiar buni sau foarte buni cunoscători ai operei coșeriene, au văzut în această transformarea celebrei trihotomii sistem-normă-vorbire în cvadrihotomia tip-sistem-normă-vorbire. În realitate, e vorba de o percepere greșită a perspectivei lui Eugeniu Coșeriu, pentru că e vorba de fapt de două trihotomii, sistem-normă-vorbire și tip-sistem-normă, care corespund unor planuri diferite ale limbajului. Manfred Ringmacher observa că "La
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
chiar buni sau foarte buni cunoscători ai operei coșeriene, au văzut în această transformarea celebrei trihotomii sistem-normă-vorbire în cvadrihotomia tip-sistem-normă-vorbire. În realitate, e vorba de o percepere greșită a perspectivei lui Eugeniu Coșeriu, pentru că e vorba de fapt de două trihotomii, sistem-normă-vorbire și tip-sistem-normă, care corespund unor planuri diferite ale limbajului. Manfred Ringmacher observa că "La première triade relève d'une discussion des concepts de langue et de parole de la tradition saussurienne, où l'introduction d'un troisième terme équivaut à
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
245, 247, 253, 254, 255, 259, 267, 268, 270, 275, 277, 280, 285, 287, 288, 295, 296, 298, 299, 300, 301, 308, 311, 314, 315, ~ fonetica 18, 251 transliterare 21, 152, 290 trans-Noua Guinee 39, 200, 201, 292, 341, 351 trihotomie 27, ~a plan universal-plan istoric-plan individual 25, ~a sistem-normă-vorbire 25, 28, ~a tip-sistem-normă 28 triliteralitate 168 tshiluba/ciluba (luba-kasai) 310, 321 tsonga (xitsonga) 310, 317, 328, 335, 338 tswana (seTswana) 310, 317, 319, 329, 338 tuarega (tamasheq) 169, 170, 245
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]