120 matches
-
unde, sub lespedea de piatră, i se află mormântul. Biserica cu hramul „Sfintei Treimi“, a fost clădită de meșteri de pe valea Moraviei, din Serbia, după modelul bisericii sârbești de la Kruševac, din piatră de Albești, între anii 1386-1388. Construită în stil trilobat, bogat ornamentată, biserica surprinde prin eleganță și armonie. În pronaosul bisericii, se mai poate vedea și astăzi pictura originală din anul anul 1391. Pe peretele de vest al naosului, sunt zugrăviți Mircea și fiul sau Mihail, în costume de cavaleri
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de poeți», nu de cai / pegași, ci de unii poeți dintre cei «fără cine știe ce nume», pe când Steaua Polară «era mușchiul / ce-ți creștea pe mușchiul inimii», pe când «carnea ta se frăgezea în mers / sub șaua visului sălbatic», finalul așezându-se sub „trilobata“ frază-interogație epico-liric-existențială: «...ce-i poezia, unde-i tramvaiul / și de ce tot îngheață fonta / în sângele albastru al legendei?» (p. 166). Paradoxistul erou ars-poetic-esc din Piscina cu pioneze Stradivarius, identificându-se în Poet, „scrie în somn cu pești de pradă“, «pe
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
cu arcarturi suprapuse și frize compuse din discuri sau butoane de ceramică smălțuită. În arhitectura creștină, sunt folosite foarte des formele trifoidale, atât la desenul bazei lăcașului de închinăciune (plan triconc), cât și la cel al altarelor și a arcelor trilobate. Simbolizând crucea și Trinitatea[8], acest stil, care amintește de eleganța frunzei de trifoi, se zice că își trage originea tot de la Muntele Athos, a penetrat în Moldova prin Serbia și Țara Românească, fără să fie însă, întâlnit prea frecvent
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
nistorenilor pe la finele secolului al-XVIII-lea. Acest lăcaș de cult a fost înălțat pe o fundație din piatră de râu zidită cu mortar, adaptându-se terenului așezat în pantă. Pereții din bârne groase de lemn, ne prezintă un plan trilobat, cu abside poligonale. Biserică Pădurea Verdele Este o rezervație naturală, de tip hidro-geomorfologic, forestier, floristic, faunistic și de peisaj, cu o suprafață totală de 250 ha. Este situată în sectorul montan al Nărujei. Această arie protejată ocupă ambii versanți din
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
nistorenilor pe la finele secolului al-XVIII-lea. Acest lăcaș de cult a fost înălțat pe o fundație din piatră de râu zidită cu mortar, adaptându-se terenului așezat în panta. Pereții din bârne groase de lemn ne prezintă un plan trilobat, cu abside poligonale. Biserică Pădurea Verdele Este o rezervație naturală (de tip hidrogeomorfologic, forestier, floristic, faunistic și de peisaj), cu o suprafață totală de 250 Ha. Este situată în sectorul montan al Nărujei. Această arie protejată ocupă ambii versanți din
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
dispuși 3:2:1, iar în partea de jos, în câmp (albastru azur), opt spice de grâu așezate în formă de evantai, de aur. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Crucea latină trilobată face trimitere la bisericile monument istoric de pe teritoriul comunei. Bezanții evocă descoperirile arheologice de pe teritoriul localității. Spicele de grâu fac trimitere la activitatea specifică zonei, agricultura, iar numărul lor indică numărul satelor componente ale comunei. Coroana murală cu
HOTĂRÂRE nr. 217 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280454]
-
atunci când se explica modul de lucru în cazul oului cu motive pascale, nu s-a auzit nicio șoaptă în sală. Explicațiile doamnei Letiția au captat atenția tuturor. Simbolurile pentru săptămâna Floriilor, pentru Sfânta împărtășanie ori pentru crucea pascală (care este trilobată), pentru lumânarea pascală, pentru soare ori pentru apă și replicile tradițional-creștine de salut, au fost extrem de explicit expuse și, drept urmare, înțelese. Numai așa se poate interpreta îndemânarea manifestată de toate doamnele, în partea a doua a întâlnirii, când au executat
TEHNICA ÎMPESTRIŢĂRII OUĂLOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347772_a_349101]
-
am făcut fotografii în apropierea edificiilor și statuilor existente în interiorul ansamblului religios, abia la intrarea în biserica Mănăstirii Putna. Accesul în biserică se face prin cele două uși ale pridvorului care, pentru prima dată în Moldova, apare închis. În plan trilobat, construcția se înscrie în trăsăturile epocii, cu ocnițe din arcaturi și arcade oarbe, pilaștri și ferestre dreptunghiulare gotice. Din pridvor se trece în pronaos printr-o ușă masivă având la partea superioară o pisanie în care se menționează lucrările de
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
atunci când se explica modul de lucru în cazul oului cu motive pascale, nu s-a auzit nicio șoaptă în sală. Explicațiile doamnei Letiția au captat atenția tuturor. Simbolurile pentru săptămâna Floriilor, pentru Sfânta împărtășanie ori pentru crucea pascală (care este trilobată), pentru lumânarea pascală, pentru soare ori pentru apă și replicile tradițional-creștine de salut, au fost extrem de explicit expuse și, drept urmare, înțelese. Numai așa se poate interpreta îndemânarea manifestată de toate doamnele, în partea a doua a întâlnirii, când au executat
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
la alta. Fiecare fereastră are deasupra câte o cornișă lintel, iar dedesubt, banchine. Ambele turle au câte o bază pătrată, decorate cu un rând de firide oarbe și cealaltă stelată. Forma exterioară a turlelor este octogonală și decorată cu arcaturi trilobate pe fețele cu ferestre și cu pilaștri angajați, fixați în unghiurile bazei stelate. Partea de deasupra brâului torsadă este decorată cu colonete angajate, cu capitele pătrate și două rânduri de firide suprapuse. Ferestrele turlelor au aceleași elemente decorative ca și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
rodniciei. După unii interpreți ai Vechiului Testament, smochinul (și nu mărul) este pomul cunoașterii binelui și al răului din Paradis. Adam și Eva și-au acoperit goliciunea cu frunză de smochin (și nu cu frunză de viță-de-vie). Frunza de smochin, trilobată în vârful ei, foarte asemănătoare cu crinul regal din emblema regilor Franței, figura un principiu masculin și falic. Fructul smochinului (smochina) era asociat mamelei și figura un principiu feminin, iar combinația frunzei și a fructului, răspândită în vechea cultură ebraică
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
semnalăm prezența unor fragmente de amfore de la Dodești (secolele VIII-IX) și a unei căni cu burlui, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, găsită la Dumești - Vaslui. Cana are corpul bitronconic, prevăzut cu o toartă, iar gura este trilobată. Suprafața exterioară este decorată cu benzi orizontale, incizate în val. Recipientul este specific secolelor X-XI. Dacă ceramica este majoritar autohtonă, aparținând meșterilor olari locali, restul obiectelor de inventar, îndeosebi cele de port, uneltele și armele, erau executate în centrele de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Săbăoani avem în necropolele de la Văleni, Poienești, Gabăra-Moldoveni, Pădureni, Bărboasa, Săucești, Dămienești, Oncești-Cioara. Piese asemănătoare au fost descoperite și în așezare, în punctul „La Izlaz”. Este vorba de patru mărgele din pastă de sticlă mată roșie, una prismatică, una trilobată și una deformată fără gaură, probabil trecută printr-un proces de topire accidentală și una din calcedoniu, care au fost descoperite în nivelul arheologic aparținând sec. II-III d. Chr.. Din aceeași categorie de piese fac parte și cele două mărgele
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
partea dreaptă, cu gura ușor deschisă, piciorul drept întins, piciorul și laba piciorului stâng aduse către cea a piciorului drept. Ca inventar, s-a descoperit o cană de lux, de culoare cenușie, lucrată la roată, cu corpul bitronconic și gura trilobată. Avea o toartă în bandă, care pornea de sub buză până în zona unirii celor două trunchiuri de con. În zona gâtului, o nervură în relief, pe mijlocul trunchiului de con, din partea superioară, două linii orizontale adâncite, la fel și în zona
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
58 (Pl. 112/1; 114/1,5; 139/ 1). Piese asemănătoare au fost descoperite în necropola de la Bârlad-Valea Seacă și în necropola de la Mihălășeni, unde au fost înseriate tipologic în tipurile 3, 4 și 5. Tipul 2. Căni cu buza trilobată sau cu cioc. Sunt lucrate din pastă fină-cenușie. Unele exemplare sunt adevărate lucrări de artă, putându-le numi „căni de lux”. Este și cazul cănii descoperită în mormântul nr.1, care are buza trilobată, toarta în bandă, care pornește de sub
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
5. Tipul 2. Căni cu buza trilobată sau cu cioc. Sunt lucrate din pastă fină-cenușie. Unele exemplare sunt adevărate lucrări de artă, putându-le numi „căni de lux”. Este și cazul cănii descoperită în mormântul nr.1, care are buza trilobată, toarta în bandă, care pornește de sub buză și se termină pe umăr, forma cănii este piriformă, ușor bitronconică, cu mijlocul rotunjit, partea superioară puțin mai lungă decât cea inferioară. Pe gât este decorată cu două adâncituri paralele orizontale, iar la
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
cănii este decorată, de asemenea, cu două linii paralele adâncite-orizontale, în zona în care se prinde toarta, și pe corp, până la inelul fundului, un decor de caneluri verticale și oblice (Pl. 110/2). Cea de a doua cană cu buza trilobată a fost descoperită în mormântul nr. 11 (Pl. 113/6). Aceasta este mai simplă. Numeroase sunt analogiile cu căni asemănătoare, descoperite aproape în toate necropolele din sec. IV d. Chr., ele constituind un reper important pentru această perioadă. Este suficient
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
pe cele descoperite în marea necropolă de la Mihălășeni, unde numărul mare al acestui tip de vas oferă posibilitatea autorului descoperirilor să realizeze o tipologie a lor. Din acest punct de vedere putem și noi încadra cele două căni cu buza trilobată descoperite la Săbăoani, în tipul 8 al schemei realizate. Tipul 3. Căni bitronconice, gâtul cilindric lung, buza trompetiformă. Au fost descoperite două asemenea căni, la mormintele nr. 14 și 53. Unele exemplare din această categorie de căni pot fi considerate
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
împiedica evaporarea apei din sol și de a o conserva pentru perioadele critice. Frunza - planta prezintă un aparat foliar bine dezvoltat, caracterizat printr-un număr mare de frunze de diverse mărimi. Frunzele sunt mai mici decât cele ale castravetelui comun, trilobate sau pentalobate, ușor dințate și acoperite cu perișori fini glandulari. Frunza este netedă, nu este gofrată, iar la atingerea ei planta degajă un miros puternic, înțepător, asemănător cu cel de boz (Sambucus ebulus). Această secreție gazoasă a plantei prin atingerea
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
Prin anul 1791, când a fost ridicată În Toplița, ctitorii care au sprijinit construirea ei au fost: preotul David cu prezbitera Maria - Rodica, Ioan, Ruxandra, Alexandru, Ioan, preotul Alexandru, preotul Simion, preotul Toader și monahia Mariana. Biserica are un plan trilobat și În noua așezare pe un soclu de piatră are intrarea mutată În vest. Patrimoniul de icoane este completat cu cea care-l reprezintă pe Arhanghelul Mihail, oferită de Vasile și Sofronia Dușa datând din secolul al XVIII-lea, iar
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pardoseala din marmoră verde întunecată, îmbinată cu plăci de marmură galbenă de culoarea mierii. Era atât de curată și de bine lustruită încât vinele alburii ale pietrei păreau transparente aducând a cristaluri diamantiforme. De undeva, prin ferestrele înalte cu terminație trilobată în partea superioară, soarele de mai lumina incandescent roca prețioasă pusă în valoare de încăperea ce se desfășura vastă, nici un fel de mobilier nesupărând desăvârșirea ornamentală a pardoselii și a pereților pictați cu motive florale pe fond roz auriu. Trecând
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
prezintă rânduri longitudinale de puncte. Antenele au 9 articole. Sternitul anal lățit, cu marginile rotunjite, glabru......................................2 2.Pronotul este lipsit de un șanț transversal. Suprafața elitrelor cu 11 rânduri longitudinale punctate, bine conturate. Marginea posterioară a penultimului sternit abdominal trilobată.................. .............................................2 Aulonogyrus Klug -.Discul pronotului prezintă de o parte și de alta câte un șanț transversal scurt. Elitrele de asemenea cu 11 rânduri punctate, cele interne fiind adesea ± șterse. Marginea posterioară a penultimului tergit abdominal dreaptă sau ușor ondulată..3
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
și unul în pronaos. Privind exteriorul, remarcăm turnul octogonal așezat pe pronaos, având console sub atic, care parcă îi susțin acoperișul. Sub aceste console se află un șir de nișe circulare situate între două brâie, apoi, mai jos, niște nișe trilobate la partea lor superioară. Aceleași motive ornamentale îmbracă întreaga fațadă a bisericii, de jur împrejur. Biserica are învelitoare din tablă. Cel de-al doilea hram (Sf. Ilie) i s-a dat în amintirea bisericii din strada V. Alecsandri, demolată în
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
formă de cruce, interiorul fiind împărțit în: pridvor, pronaos, naos și altar. De remarcat că, interiorul este lărgit față de axul est-vest al clădirii, adică deosebit de cele obișnuite la vremea respectivă. Între pronaos și naos, despărțirea este făcută printr-o arcadă trilobată din zidărie groasă, sprijinită lateral pe pereții exteriori, iar în interior, pe doi stâlpi groși octogonali, cu baze distincte și cu capitelurile împodobite cu motive florale sculptate în piatră. Pridvorul este mic și face corp comun cu pronaosul. Tavanul pronaosului
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
gâtul îngust și înalt, fundul plat, toarta din fier prinsă la un capăt de buză, iar la celălalt de corp și cu ajutorul unei bande din fier de gât, corpul fiind lucrat prin batere din tablă subțire de bronz, iar gura trilobată este prevăzută cu un capac din tablă subțire din același metal, dimensiunile vasului fiind de 29 cm - înălțimea, 16 cm - înălțimea corpului, 21 cm - diametrul; fragmente provenind de la un vas de sticlă, două armături din bronz de formă circulară provenind
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]