810 matches
-
că nu l-a mai văzut decît fără viață, pe catafalc. "Pe catafalc, Panait Istrati părea tînăr, viu, frumos. Numai că avea splendoarea lui de ochi închiși." 10.III.1931 Panait Istrate, În prima clipă - răspuns scrisorii matale - ți-am trimes câteva cuvinte - nu știu ce înțeles le-ai găsit, însă eu le rupsesem din adânc din mine și credeam că vor fi suficiente. Dar deodată mă trezesc că te simt atât de aproape și persistent în gândurile mele încât mi s-ar
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
reliefat că informațiile din articole nu se mărgiensc la textul propriu-zis al articolului X: dacă cititorul vrea să-și lărgească sfera noțiunilor, el poate merge mai departe consultînd și trimiterile aflate la sfîrșitul articolelor. Un singur ex., la metodă se trimete la analitic; analiză; (metodă) comparativ-istorică; (Gramatică) generativă; lingvistică matematică; model; modelare; pragmatică; sintetic; structuralism. Prin lectura acestui conglomerat de texte cel ce consultă D va căpăta multiple cunoștințe despre metodă! La unele articole se face, în plus, "istoricul"noțiunii respective
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
unii și la alții, în tot ceasul și în toată vremea. Galbenii cei roșii nu să vedea că-i trimite la unii și la alții, în tot ceasul și în toată vremea. Galbenii cei roșii nu să vedea că-i trimetea pentr-ascuns". Orice mișcare sau poruncă turcească provoacă la București incertitudine și spaimă, "au mers la vizirul și cu groază", așteptându-se în orice moment mazilire: "ci au trimis împăratul, sultan Mustafa, pe imbrihorul cel mic al lui la Constandin-vodă
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
se fură în România de sus, hoțiile de jos par, de la distanță, mici comicării. Mi s-a întîmplat să fiu scărpinat în buzunar, în autobuze, de diverși cetățeni cu chipuri prietenoase. O domnișoară relativ arătoasă și cu aer sfielnic, îmi trimetea ocheade în înghesuiala transpirată a autobuzului 368 în timp ce îmi pipăia unul dintre buzunarele genții pe care o aveam pe umăr. Iar cînd mi-am coborît privirea, ca să nu fiu înțeles greșit, și i-am văzut brațul intrat pînă la cot
Hoții, dintre noi și pentru noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13607_a_14932]
-
taică-său, apoi de unul singur, ca ofițer în cavaleria franceză, Europa de la Triest și Veneția către Dunăre, la Wagram și Leipzig, crescînd în bivuacele francezilor și făcînd un război tot la zece ani. Doamna Paraskeva Opujiș, mama lui, îi trimetea zadarnic "prăjituri cu nuci triste". Tînărul Sofronije fusese un diavol, nu un copil. La un ochi aducea cu bunică-sa după mamă, care întîi de toate era grecoaică, iar la celălalt ochi cu taică-său, care mai întîi era sîrb
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
trupul meu, eu, Abecius pe nume, ucenic al curatului păstor care paște turme de oi pe munți și pe câmpii; el are ochi mari care privesc de sus pretutindenea. El ma Învățat scripturile cele demne de credință; el m-a trimes la Roma pentru a contempla palatul și a veda o regină cu straiele și Încălțările de aur; am văzut acolo un neam purtând strălucitoare pecete. Am străbătut și câmpia Siriei cu toate cetățile sale și, dincolo de Eufrat, Nisibi și pretutindeni
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
968 *) Plic ce va cuprinde: 1. Ultimul poem de 200 de strofe (le voi număra) 2. Vis cu institutoare 3. Jeny și cei 4 sergenți 4. Un poem despre care Dimov zicea că e "Bizanțul" lui. Convinge-l să-mi trimeată Sorin Mărculescu. Cînd apare "Donna Alba", v-o trimit. Cu evlavie, E.B. Ce face Miți, ce face Tona? ( Pe Țepeneag l-a ras N.M.: "un poet minor" ) Cîte kile Are Ile?
Celestă, Palidă Marina... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12445_a_13770]
-
mai crunte furtuni. Pentru el, singurul cîntec de leagăn fusese clipocitul apei. De cîte ori plec den preajma ei; devin chiar eu vreun deșert..." Și chiar atunci cînd sorț potrivnici îl trăgeau în interiorul uscatului, Thalassa avea mare grijă să-i trimeată epistole indescifrabile celorlalț. Semne vagi ca nește sărutări zvîrlite peste umăr. O dată. În mijlocul unei epuizări. Se fanase tot sub ticăloșia lumii. Ereau călduri de se surpau și peatrele - topite ca zaharu-n ploae... Umbla prentre cotloanele rîioase ale Capitalei. Un soare
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
și mi-e tare dor de Ea. a fost și este o mândrie a orașului de sub Tâmpa,iar pentru mine un mentor și o prietenă bună. Aș dori să corespondez cu dânsa pe net,dacă este de acord să-mi trimeată adresa ei de email.Mă bucur că este veselă și optimistă așa cum o știam și îi doresc în continuare să fie la fel,să înfrunte trecerea timpului cu zâmbetul pe buze. Aștept un semn de la Ea,cât se poate de
Trebuie să clădim un orizont by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82495_a_83820]
-
și mi-e tare dor de Ea. a fost și este o mândrie a orașului de sub Tâmpa,iar pentru mine un mentor și o prietenă bună. Aș dori să corespondez cu dânsa pe net,dacă este de acord să-mi trimeată adresa ei de email.Mă bucur că este veselă și optimistă așa cum o știam și îi doresc în continuare să fie la fel,să înfrunte trecerea timpului cu zâmbetul pe buze. Aștept un semn de la Ea,cât se poate de
Trebuie să clădim un orizont by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82495_a_83820]
-
și mi-e tare dor de Ea. a fost și este o mândrie a orașului de sub Tâmpa,iar pentru mine un mentor și o prietenă bună. Aș dori să corespondez cu dânsa pe net,dacă este de acord să-mi trimeată adresa ei de email.Mă bucur că este veselă și optimistă așa cum o știam și îi doresc în continuare să fie la fel,să înfrunte trecerea timpului cu zâmbetul pe buze. Aștept un semn de la Ea,cât se poate de
Trebuie să clădim un orizont by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82495_a_83820]
-
ieșeau prin micul ecran și îmi înfigeau colții sau ghearele în carotidă! Urlau la noi, la toți ai familiei, în timp ce ne smulgeau scăfârlia întrebându-ne cu vocea domnului Președinte Traian Băsescu: -Vreți să trăiți bine ? Na-vă, trai! Și ne trimeteau cu scalpul la cerșit la poarta Cotroceniului și la intrarea în Palatul Victoria cu o armată de reporteri tv după noi... Ba, într-o noapte, am visat că monștrii ieșiți din televizor erau, de fapt, două vase de război ai
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
în neregulă cu psihicul. Dar câți nu și-au pierdut mințile pe timpul refugiului. Numai că atunci nu-l puteam ierta că nu ne dădea voie la magazia unde erau valizele, geamantanele sau panierele noastre unde ne țineam mâncarea ce ne trimeteau părinții decât odată pe săptămână, Miercurea, încât de cele mai multe ori ne duceam numai să aruncăm mâncarea stricată, când nouă ne ghiorăiau mațele de foame. Mai era un pedagog, Brânzan, om de treabă-avea să ajungă medic-dar nu se amesteca pentru a
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_467]
-
literară a lui Hașdeu bucățile sale acid criticate din revistele sale Aghiuță și Satyrul, care atîta au iritat pe cei urzicați acolo. Pare o secțiune mai ușurica din creația lui Hașdeu. Nu este, desi P.P.Carp, polemizînd odată cu Hașdeu, îl trimetea, laconic, "înapoi la Aghiuță". Și, oricum, într-o ediție critică integrală nimic nu trebuie lăsat pe dinafara, inclusiv pamfletele împotriva lui C.A.Rosetti, devenit, apoi, coleg de partid cu autorul nostru. D-nii Stancu Ilin și Ionel Oprișan au alcătuit
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
au avut de la Dumnedzeu, și acestea le-au potolit, ca pentru foamete au trimis de au luat făină de la turci (Păi, da! n.n.), ca la dînșii se află multă, si pa unde auziia pîn țară că iaste lipsa mult,... la trimetea...pînă ce au ajunsu oamenii la secera de grîu..." După cum apucai de zisei mai îndărăt. P.S.: Toate că toate. Dar acum venim și zicem,... ori venim la subiectu. Cum ar clama, culmea, un țărănist, trecut pe la Fanar: Ci dar să
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
sfîrșit după 10 seara, au jucat cărți. Doamnele și seminariștii au cîntat tot cîntece românești, iară cînd tăceau acestea, cînta muzica - 8 inși din Siret - hore și altele. Eu șezui lîngă venerabilul jubilar, căci abia mă depărtam și el și trimetea după mine de mă chema "Șezi - zicea el - lîngă mine, că mult, văd eu, aice pe astă lume, nu ne-om vedea". Băbuca se-nvîrtea, ba prin odăi și da ordine la servitori, să umble cu vin, prăjituri și cafele pe la
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
domnișanul turnee în toată Europa, ultimul meci fiind cu renumitul neamț nostru campion, Nicolae Ogrinjia. Destinele lor au fost Bergam, terminat la egalitate. Câștiga bani cu sacul „Gigantul asemănătoare, au cunoscut gloria și au făcut cunoscut de la Mârșani”și îi trimetea familiei lui ce trăia din cultivarea numele țării prin lume, dar au avut amândoi un sfârșit tragic. cartofilor. Poștașul abia putea să numere multele bancnote Cauza? Invidia. 62 Pe la 8-9 ani părinții mei, destul de înstăriți, chiaburi ai regimului comunist, m-
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
deserturile acelea extraordinare, mânjită de făină pe tot trupul, până și pe față, și bând un pahar de Porto într-o dezordine mentală ce-ar fi stârnit un scandal din partea celeilalte doamne Forbes. Pe atunci știam deja că, după ce ne trimetea la culcare, nu se ducea la ea în dormitor, ci cobora să înoate pe ascuns, sau rămânea până foarte târziu în salon, văzând filme interzise pentru minori la televizorul fără sonor, în vreme ce mânca torturi întregi și bea chiar și o
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
îți comunic acest rînd" (p. 525), chiar în enunțuri prezentative școlărești - "Și compunerea-i așa: (...)" (p. 536). Foarte răspîndit e procedeul dublării sinonimice - "Mai întîi și la-nceput / Te cuprind și te sărut, / Mai întîi și mai de toate, / îți trimet, puiule, carte". Formula finală descrie adesea tocmai oprirea din scris: "Aș mai scri, dar nu mai pot / Că mă doare mîna-n cot" (p. 472). Ajunși aici, nu putem să nu ne oprim, punînd și noi punct și acestui articol, fiindcă
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
timp cunoscut ca un om deloc, deloc binevoitor în ceea ce îi privește pe evrei. Cum să ajungem să vorbim cu Bălan? El locuia la Sibiu, eu eram ostatec, n-aveam voie să părăsesc Bucureștiul; în mod cu totul excepțional, am trimes un delegat de-al nostru la Sibiu ca să-i ceară mitropolitului Bălan să vină el la București ca să mă vadă. În situațiuni normale, domnule profesor, n-aș fi îndrăznit să fac lucrul acesta. Mitropolitul Bălan era un om foarte sigur
Alexandru Șafran, marele rabin al Genevei - "Memoria este un act etic, și etic înseamnă acțiune, înseamnă viitor" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16053_a_17378]
-
întreb și dacă zice că mă lasă, mă înpac, da’ nu-l întreb acuma, că are treabă cu guvernu și îl sună din 5 în 5 minute pe domnul președinte Emil Boc săi spună ce să facă și să-l trimeată după țigări. Mie îmi place foarte mult de domnul președinte Emil Boc. E un tip foarte deștept și capabil și mi-ar făcea plăcere să fiu ca el mai puțin în ce privește înălțimea și aspectul fizic în general. Bine, el e
Jurnalul Elenei B. transcris de Simona T. – episodul 13 by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20049_a_21374]
-
poeziei românești de după Primul Război Mondial, poezie ce descoperise cu încîntare modernismul de ultimă oră și febricita la ideea europenizării, strofele de mai sus sunau, concomitent, familiar și straniu. Decorul, versul domol și amplu, specific poeziei românești de pînă atunci, trimeteau la un soi de tradiționalism cunoscut; pe de altă parte însă, limbajul poetic, subtilitatea figurativă, ne plasau la o distanță considerabilă de secolul al XlX-lea; o astfel de evocare nu putea fi rodul neaoșismului militant și nici al ortodoxismului
Stilul Ion Pillat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2692_a_4017]
-
ca teritoriul Țării Românești să nu intre în negocierile de pace dintre Austria și Turcia. Un obiectiv important, extrem de delicat și foarte primejdios, a fost să reia legăturile cu Casa de Austria. A întreținut o corespondență abilă și utilă, a trimes emisari și a primit tot felul de personalități de la Viena pe care le-a ajutat în misiunile lor, le-a informat și probabil le-a ajutat financiar, bineînțeles toate în cea mai mare taină. De asemenea, a învestit bani mulți
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
război cu Suedia lui Carol XII („Marele război din Nord”). Brâncoveanu a avut totuși legături interesante cu țarul și apropiații săi, cancelarii Feodor Alekseevici (Golovkin și Gavriil Ivanovici Golovkin) ca și cu ambasadorul rus la Constantinopol, Piotr Andreievici Tolstoi. A trimes ca soli lui Petru I pe David Corbea (care a și rămas în Rusia), pe fratele său Toader, pe Gheorghe Castriotul (cel mai eficient), pe căpitanul Sava Constantin, pe Panait Radu și pe Petru Damian. A sfătuit și chiar rugat
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]
-
Poartă. Se pare că un rol important l-au avut și uneltirile Mavrocordaților care îi reproșau la Brâncoveanu faptul că a încetat, după moartea lui Scarlat Mavrocordat care i-a fost ginere, să mai plătească indemnizația pe care i-o trimetea exaporitului. Se pare că, încă din 1711, sultanul Ahmet III s-a decis să se răzbune pe Brâncoveanu fiind susținut de ginerele său Damad Ali Pașa, ajuns mare vizir, unul din cei mai cruzi demnitari otomani. De altfel, Poarta nu
Constantin Brâncoveanu diplomatul (2) [Corola-blog/BlogPost/94167_a_95459]