121,745 matches
-
la diferențe calitative mari între tratări: stiluri nepotrivite, cînd plate, cînd pamfletare, abordări sumare, anacronice, școlărești sau chiar rău-voitoare, texte cu omisiuni, inexactități și chiar cu erori (,articolele despre Avangardă, Dadaism, Constructivism sînt pline de inexactități", scrie Paul Cernat), fără trimiteri încrucișate, cu bibliografii neasimilate... Mircea Anghelescu a scris (în Cuvîntul, nr. 1/2005): ,Autorii moderni sînt privilegiați printr-o atenție deosebită și prin aducerea la zi a viziunii critice în articole datorate atît unor autori mai tineri, cît și veteranilor
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
știri ale televiziunilor de azi. Cît despre ,perceptori" și ,funcționari" la începutul Evului Mediu... Tentația de a citi fragmentul citat în cheie ironică este foarte mare. Culmea este însă că inadvertențele de limbaj nu tulbură prea tare nici o lectură obișnuită. Trimiterea la ocupații din prezent contribuie la o mai bună înțelegere a comportamentului respectiv. Ciclul romanesc Cei o sută reprezintă, într-un fel, o replică românească la Regii Blestemați. Ce se poate spune despre cel de-al șaselea roman al ciclului
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
închisorii, aflați de o parte și de alta a gratiilor, monologhează brebanian pe tema puterii și a căilor prin care aceasta poate fi exercitată, inclusiv dominația fizică, ajungînd pînă la controlul total asupra celuilalt, fără a exclude chiar nivelul sexualității. Trimiterile livrești sînt multiple, iar impresia de déja vu este covîrșitoare. Pe lîngă modelul Breban, amintit înainte, prefațatorul, cărții, Paul Cernat, mai amintește de Dostoievski, Camus, Kafka, Strindberg, Nietzsche, la care ar trebui adăugat, obligatoriu, Ignatiu de Loyola. Monologul gardianului este
Între sublim și derizoriu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11293_a_12618]
-
plan vital, născut odată cu noi". Firește, nu toți corespund dignității exilului. Fie ca efect al unor acțiuni destabilizatoare, dictate de mîna lungă a ,republicii socialiste", asemănate ultimului cerc al Infernului dantesc, cel dominat de un frig insuportabil (iată încă o trimitere la ,Siberia spiritului", sintagmă atît de deranjantă pentru unii!), fie ca rezultat pur și simplu al unei moralități mediocre, se ivesc numeroase defecțiuni: ,în mod conștient sau inconștient, propter imbecilitatem, vreau să spun datorită slăbiciunii care e legată de acumularea
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
preia controlul poeziei de vîrf), un adevărat come-back al lui Șerban Foarță, un regal tautofonic, în tradiția celebrului Șal, eșarpele Isadorei, atît de sofisticat încît autorul a simțit nevoia să pună la finalul cărții un corpus consistent de Note și trimiteri pentru o mai profundă înțelegere a rebisiei sale. În Jocul poeziei (1985), una dintre cele mai frumoase cărți scrise vreodată despre poezia românească, Ion Pop găsise în comentariul făcut de poetul însuși pe marginea unui rondel de Macedonski (în Afinități
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
reclamînd goliciunea poemelor secate de orice sensibilitate, dar niciodată rolul receptorului n-a fost mai important. În primul rînd, tradiția poetică obligă: nu poți pricepe intertextul fără text. Sigur, e și puțin din răsfățul și orgoliul auctorial, dar notele și trimiterile ce însoțesc fiecare poem din Rebis au un rol foarte clar de aide-livresc/lingvistic, un manual de palimpsest așa cum rebusurile (spre deosebire de integrame) sînt însoțite întotdeauna de un mic dicționar de termeni rari. Să luăm, aproape la întîmplare, două exemple. Primul
Ceci n'est pas une poésie! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11316_a_12641]
-
sistemul de securitate și apărare: cunoaștere și anticipare, prevenție, combatere, protecție și intervenție 6. Detaliind, documentul face aprecieri exacte asupra capacităților armate dorite, atât sub aspect numeric, cât și din punct de vedere a echipamentului necesar a fi operațional, cu trimiteri directe asupra efortului bugetar, etapizat în timp, necesar pentru implementarea capacităților operaționale 7. Fără a face o distincție clară, obiectivă, între vulnerabilități, riscuri și amenințări, Carta Albă a Securității Franței, identifică următoarele vulnerabilități majore: terorismul, cu capacitate de a provoca
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politică autentică pentru sensibilizarea opiniei publice internaționale și nașterea unui val de mobilizare necesar unei eventuale intervenții. Monarhul apreciază, în relatările sale despre perioada exilului, poziționarea Vestului cu privire la existența unui organism care să păstreze vie, nealterata, națiunea și valorile sale. Trimiterea la acceptarea de către Marea Britanie a unui Guvern francez în exil, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este de natură să sublinieze că ocupația nazistă și sovietică nu era, din punctul de vedere al Aliaților, asimilată acelorași încălcări de drepturi
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
relația dintre Est și Vest - insistă pe modul de acțiune a liderilor din cele două lumi, pe raportarea lor la valorile adevărului, ale cuvântului dat, a respectării înțelegerilor formale sau informale, cu consecințe grave, profunde pentru națiuni și comunități întregi. Trimiterile legate de soarta Europei de Est, văzută prin cheia acordurilor postbelice, subliniază faptul că "englezii și americanii aveau și ei mentalitatea că, dacă au semnat ceva, trebuie să respecte aidoma ce au semnat", în timp ce "rușii niciodată nu au respectat ceva
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din 1956 sau intervenția sovietică din Cehoslovacia din 1968. În viziunea lui Mihai I, atitudinea Vestului față de Est a fost consecință nu doar a timidității și a fricii, ci și a lipsei de leadership, a consecventei. Mai mult, regele face trimitere la "înșelarea" Occidentului în cele două momente care ar fi putut să provoace o răsturnare a situației din Europa, în raporturile dintre Est și Vest. Totodată, retragerea sovietică din 1958 și politica externă duplicitara a României comuniste a folosit, din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
determină să proiecteze acest subiect în cheia victimelor colaterale pe care cel de-al Doilea Război Mondial și împărțirea sferelor de influență între Est și Vest le-a generat. În nenumăratele luări de poziție, ultimul rege al României a făcut trimitere la acordul din 23 august 1939, semnat între Germania nazistă și Uniunea Sovietică, cunoscutul pact Ribbentrop-Molotov. Acesta era, după cum se știe, documentul în baza căruia sovieticii, plănuiseră, ocuparea teritoriului dintre Prut și Nistru. Pactul avea o semnificație specială pentru modul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
în care independența Republicii Moldova este declarată, nu și cucerita, "dovadă că pe teritoriul ei staționează o armată antrenată de la începuturi să nu apere interesele naționale. Dacă nu ai o armată proprie, iti lipsește însușirea independenței". Considerațiile monarhului fac, de asemenea, trimitere și la modelul celor două Germanii, ca o regasire firească între granițele Comunității Europene, în contradicție cu modelul românesc; Mihai I concluziona că o eventuală unire nu poate veni decât din interiorul țării 21. Sintagma "Două Românii" este exclusă de către
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
scopul de a povesti sau inventa ceea ce s-a întâmplat, ceas cu ceas, în acea zi"24. Raportarea la Occident a fost făcută de către regele Mihai încă din ziua de 23 august 1944. Proclamația către țara făcea, în mod expres, trimitere la alăturarea de Națiunile Unite, și ea consfințea faptul că actul de la 23 august 1944 a fost un "gest politic de o enormă responsabilitate" care avea să restabilească prestigiul țării față de Marea Britanie, Franța și SUA. Recunoașterea meritelor regelui din partea liderilor
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cel al practicilor politice -, volumul de față este mai mult decat necesar. Ce pot spune despre această carte unui prezumtiv cititor pentru a i-o recomandă? Lucrarea este structurată din perspectiva metodologica a filosofului, dar are în mod cert o trimitere consistentă la științele politice, în care autoarea lucrează de ceva vreme. Prin natura temei, textul glisează în zona literaturii, așa încât el poate fi citit de un public mult mai larg decât cel arondat filosofiei și teoriei politice. Stilistic, este o
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
autobuze și numeroase automobile trecând la distanță foarte mică de locație” a). cuvântul “locație”, trântit de două ori în această frază, are cu totul și cu totul alte-ntelesuri în limba română decât cel de import “location”, spre care face trimitere. e rușinos să spunem loc? e și mai scurt! :)) b). dacă și pe străduța aia de lângă Stadionul de Rugby ne putem plânge de trafic greu și de zgomote, eu îmi înghit tastatură! Nu mai fiți așa fataliști. E o bătaie
Cum să-ţi fuţi brandul într-un singur pas simplu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82707_a_84032]
-
zi minunată îți doresc Mie îmi plac. Neconvenționale. Funny. În trend. Mi-a luat ceva până să asociez spițe cu fițe. Inițial m-am gandit la tânți mitza biciclista care a căzut și și-a rupt spița:P pardon de trimitere. Asta pt că deja cricul până la pământ, sună a fenomen de circ:P și na... ...să înțeleg că bicicletele cu spițe sunt pentru doamne...și cele cu cricul până la pământ sunt pentru domni, nu?...:) Nu se poate și invers?... Dragoș
Noile ad-uri Cicloteque by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82828_a_84153]
-
Dragoș Bucurenci În comunicatul redactat pesemne în grabă la Ministerul Justiției ca să anunțe trimiterea la Parchet a documentelor primite de la Președinție (același comunicat din care aflăm că “ministrul interimar al justiției, domnul Teodor Viorel MELEȘCANU ... rămâne consecvent ...”), s-a strecurat o exprimare nefericită care spune totul despre circul făcut în jurul dosarelor: Ministrul Justiției nu
Act manqué by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82898_a_84223]
-
fost trădat de nimeni, căci totul era pe fata de la o vreme încoace. Nici 23 de pumnale n-a luat (trăiască google.com) și sunt șanse mari să cadă în picioare după figură asta. @dragoș dehelean E îmbucurător că dai trimiteri la wikipedia dar e păcat că nu citești și ce scrie; Caesar nu conducea nic io democrație și în nici un caz vremelnic. În rest e bine să facem apel la modelul român; ne-ar scuti de multe momente penibile din
Siluirea Constitutiei din respect pentru Constitutie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82981_a_84306]
-
că ai fost deseori luat în Vama drept un student la arhitectură. Cred că îmi pot imagina de ce.. studenții la arhitectură și arhitecții de mai tarziu sunt deseori percepuți că infatuați și aroganți.. Știu că ți s-a mai făcut trimiterea asta de multe ori și înainte să continui aș vrea precizez că admir ceea ce faci și cum scrii, insă cred că trebuie să te gândești foarte bine ce vrei de fapt să spui lumii (că mi se pare că te
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
fapt să spui lumii (că mi se pare că te autocenzurezi al naibii de mult)și asta ac să nu mai fi luat drept arogant. Cred că nu trebuie să te gândești ce ai realizat și ce vrei de acum încolo (fac trimitere la add-urile tale) și dacă vrei să te întorci în trecutul tău și să repari ceva... go for it.. Mie mi-ai lăsat impresia unui om care se grăbește către nicăieri.. ai zis că vrei să scrii.. problema este despre
Cui i-e frica de branding? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82977_a_84302]
-
Înseamnă că rolurile șunt încă scrise de bărbați, pentru bărbați. Așa că nu le întreba pe femei ce căuta în politică, ci pe bărbații politici de ce le vor (sau nu le vor) alături. Unele răspunsuri șunt în articolele la care faci trimitere. helau!bizi monady?! Din fericire în redacția evz-ului nu mai încape niciun “Gheorghe” pt că locul e deja ocupat de un Bucurenci îndeajuns de “innadufit” pt a-l putea face pe primul să pară o glumă proastă . Atins de un
Ce cauta femeile in politica? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82995_a_84320]
-
societate. Având în vedere modul de exprimare, ar trebui oare că respectivul să se conformeze unei etici a acestei exprimări? Adică să evite prezentarea ideologizanta, propagandastica, cea care susține exclusiv un punct de vedere prin tot felul de sofisme și trimiteri emoțional afective, prezentarea care demonizează celelalte puncte de vedere și le condamnă, aruncând un con de umbră bine direcționat asupra lor?
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
aserțiunea aceasta: ‘religiozitatea e consubstanțiala omului’... Adică, vorba aia, “pe ce te bazezi”?? Cf acestei logici (și subiacentei sale sugestii apodictice), cei care nu sunt religioși nu sunt oameni?! @ anonimus.Nu vreau să recurg, ca DB, la tot soiul de trimiteri bibliografice, dar n-am cum să evit referință la Eliade, Bachelard sau Gilbert Durand.Ei nu sînt teologi ci filosofi ai religiilor, antropologi, specialiști ai imaginarului.Toti ajung la concluzia ca un om total areligios este mai degrabă un accident
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
luarea de cunoștință s-ar putea produce mult mai rapid și mai eficace dacă profesorul ar anunța de la început o adresă electronică și o alta pe internet. în această ordine de idei, păstrarea echilibrului dintre informația de tip clasic, cu trimitere la bibliotecă, și aceea de tip electronic este importantă. Disprețul unor universitari față de noile modalități electronice, dispreț afișat cu superioară ironie, chiar la unele emisiuni de radio și televiziune, nu este perceput favorabil de noile generații; dar nici comoditatea unor
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
evoluții și unitatea dinamică a unui stil inconfundabil. în al doilea rînd, cartea nu poate fi socotită nici o monografie pentru că pictorița este foarte puțin prezentă în datele ei umane și istorice, chiar dacă epura bio-bibliografică, de altminteri foarte consistentă, și anumite trimiteri din studiul introductiv compun cu multă exactitate itinerariul unei vieți și istoria unei opere. Nici despre un catalog de etapă sau despre unul exhaustiv nu poate fi vorba, pentru că dimensiunea de inventar și aceea a descripției muzeografice lipsesc cu desăvîrșire
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]