17 matches
-
vorba, totuși, de o unică Scară a sfințeniei. Scrierea Sfântului Ioan își însușește în același timp calități ritmice și poetice. Discontinuitatea este de cele mai multe ori deliberată. Limbajul lui ritmic, cu paradoxuri, este în același timp teologic, imaginea poate să fie trinitară [25, 4 (992 D)] sau hristologică [6, 4 (793 BC)]. Dogma este în mod constant în legătură cu morala, sau chiar se identifică cu ea; temele dogmatice se împletesc cu cele de morală, iar temele strict ascetice sunt înălțate în permanență la
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
a Bisericii Ruse, în Dumi-ni¬ca Rusaliilor se celebrează de fapt sărbătoarea Sfintei Treimi și abia în ziua următoare, în „lu¬nea Sfântului Duh“, este săr¬bă¬to¬rită Pogorârea Sa. Prin Po¬go¬râ¬rea Duhului Sfânt comuniu¬nea trinitară se extinde în via¬ța Bisericii pentru ca oamenii să participe la viața de comu¬niu¬¬ne veșnică a Sfintei Treimi (In. 17, 21). Prin Duhul, omul Îl desco¬pe¬ră și Îl primește pe Dumnezeu de Tată: „Ați primit Duhul
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465971215.html [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
și comunitară în toate elementele sale. Nici unul nu se mântuiește singur, nu se sfințește singur, ci în Biserică, împreună cu ceilalți membri, în strânsă legătură cu ei. 10. Sobornicitatea Bisericii, chipul relațiilor treimice. Aspectul trinitar al sobornicității Bisericii Ecleziologia ortodoxă este trinitară prin excelență. Viața Bisericii este comuniunea cu viața Sfintei Treimi sau viața dumnezeiască, îm �părtășită prin har credincioșilor. Noi participăm la aceeași Viață, care este viața lui Dumnezeu, pentru că noi suntem una în Iisus Hristos, iar viața trinitară sau treimică
DESPRE SFANTA TREIME... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_sfanta_treime_.html [Corola-blog/BlogPost/366879_a_368208]
-
din 11 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Despre existența, misiunea și sobornicitatea Bisericii în Duhul Sfintei Treimi. O abordare din perspectiva teologiei Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae... 10. Sobornicitatea Bisericii, chipul relațiilor treimice. Aspectul trinitar al sobornicității Bisericii Ecleziologia ortodoxă este trinitară prin excelență. Viața Bisericii este comuniunea cu viața Sfintei Treimi sau viața dumnezeiască, îm¬părtășită prin har credincioșilor. Noi participăm la aceeași Viață, care este viața lui Dumnezeu, pentru că noi suntem una în Iisus Hristos, iar viața trinitară sau treimică
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161883.html [Corola-blog/BlogPost/363184_a_364513]
-
a Bisericii Ruse, în Dumi-ni¬ca Rusaliilor se celebrează de fapt sărbătoarea Sfintei Treimi și abia în ziua următoare, în „lu¬nea Sfântului Duh“, este săr¬bă¬to¬rită Pogorârea Sa. Prin Po¬go¬râ¬rea Duhului Sfânt comuniu¬nea trinitară se extinde în via¬ța Bisericii pentru ca oamenii să participe la viața de comu¬niu¬¬ne veșnică a Sfintei Treimi (In. 17, 21). Prin Duhul, omul Îl desco¬pe¬ră și Îl primește pe Dumnezeu de Tată: „Ați primit Duhul
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1432714930.html [Corola-blog/BlogPost/369810_a_371139]
-
Dar în același timp trebuie să arătăm și modul în care Părintele Profesor Dumitru Stăniloae a ajuns la sinteza indisolubilă dintre natura și persoana divină. Dacă nu răspundem la această întrebare, nu putem descoperi unul din aspectele importante ale teologiei trinitare ale ilustrului nostru dascăl. Iată și calea prin care a reușit să rezolve această dilemă, cu grave consecințe pentru viața creștină: Faptul că vorbim de Ipostasurile divine ca subiecte, spune dânsul, nu înseamnă că reducem natura divină la o realitate
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1469078417.html [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
și comunitară în toate elementele sale. Nici unul nu se mântuiește singur, nu se sfințește singur, ci în Biserică, împreună cu ceilalți membri, în strânsă legătură cu ei. 9. Sobornicitatea Bisericii, chipul relațiilor treimice. Aspectul trinitar al sobornicității Bisericii Ecleziologia ortodoxă este trinitară prin excelență. Viața Bisericii este comuniunea cu viața Sfintei Treimi sau viața dumnezeiască, îm¬părtășită prin har credincioșilor. Noi participăm la aceeași Viață, care este viața lui Dumnezeu, pentru că noi suntem una în Iisus Hristos, iar viața trinitară sau treimică
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1995 din 1 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1466141459.html [Corola-blog/BlogPost/344349_a_345678]
-
în anul 1989. Stagii de documentare și specializare la Universitatea din Erlangen (1990-1991). A predat cursuri de limbi clasice, istoria religiilor, filozofie, misiologie și ecumenism. În 1998 devine doctor în teologie cu o teză intitulată "Mystagogia Trinitatis. Probleme ale teologiei trinitare patristice și moderne cu referiri speciale la triadologia Sfântului Maxim Mărturisitorul". Actualmente este profesor universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Universitatea sibiană "Lucian Blaga." Membru al Comisiei Internaționale de Dialog Teologic între Biserica Ortodoxă și Biserica Romano-Catolică (1997-). Este
Ioan Ică Jr. () [Corola-website/Science/309935_a_311264]
-
o asemenea Întreprindere. La Încheierea acestei scurte analize, pare cu putință să afirmăm că teologia trinitară este În mod sigur un „sistem”, adică un obiect ideal care există În propriul său spațiu logic. Cu toate că atît dezbaterile cristologice cît și cele trinitare formează sisteme de acest fel bazate pe dihotomii, cele două sisteme sînt diferite, În măsura În care unul este bazat pe o ierarhie de opoziții binare, iar celălalt este compus din unități, În cadrul cărora elemente izolate pot intra, virtual, În orice combinație posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
anumit tip de Cetate. Nu o cauzalitate lineară, desigur, ci o derulare generală în buclă. 6 A număra până la trei e lucrul cel mai dificil. Creștinismul a avut nevoie de mii de ani ca să înlocuiască o cultură binară cu una trinitară (baza teologică a mediologiei). Ar fi păcat la limba binară a imaginilor de mâine, combinație de zero și unu, să închidă pe nesimțite inteligențele în da/nu. Deja sondajele, zapping-ul, alternativa imagine/fără imagine, ritualul duelului televizual între campioni (doi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
regăsesc în minte unitatea: acest lucru este însă imposibil în cazul naturii divine, care e unitară și omogenă. Opera, așa cum recunoaște și autorul ei, este extrem de complicată și puțini o pot înțelege (Epistola 169, 1). Ea constituie însă fundamentul doctrinei trinitare occidentale: nici măcar Toma din Aquino nu a marcat un progres în această privință, în raport cu Augustin. Și discuțiile care au dus în secolul al XI-lea la separarea Bisericii din Orient și contradicțiile dintre Orient și Occident în privința purcederii Duhului Sfînt
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
împins pînă la limită doctrina lui Iulian din Halicarnassus, afirmînd că trupul lui Cristos nu era numai inalterabil, ci și increat. Mai tîrziu (către 557, dincolo de limitele cronologice ale prezentului volum) a apărut triteismul, unde problematica cristologică „ricoșează” către cea trinitară, ducînd la admiterea a trei naturi în Sfînta Treime, pentru că sînt recunoscute în ea trei ipostasuri. Opoziția violentă a lui Sever față de doctrina celor două naturi a fost calificată de cercetătorii moderni drept monofizism verbal, întrucît ceea ce îl deosebește de
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
voințe, care se manifestă însă plural, atât prin ipostazele sale sfinte, cât și prin relația dintre Christos, autocrat și ecclesie. Cercetătoare a surselor bizantine ale imaginarului creștin, Marie-José Mondzain exemplifică aceste observații prin trimiterile la oíkonomía trinitară comentată în scrierile lui Hippolit, Tertulian, Sfântul Augustin și Vasile din Cesareea, continuând apoi cu oíkonomía christologică, la Chiril din Alexandria, Irineu și în Epistolele către Efesieni ale Apostolului Pavel. Planul oikonomic include două aspecte ale
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în mintea omului unitatea: în schimb, acest lucru e imposibil în cazul naturii divine, care este unitarie și omogenă. Opera, așa cum recunoaște și autorul ei, este extrem de complicată și puțini o pot înțelege (Epistola 169, 1). Dar constituie fundamentul doctrinei trinitare occidentale: nici măcar Tommaso d’Aquino nu a marcat un progres în această privință, în raport cu Augustin. Chiar și discuțiile care au dus în secolul al XI-lea la separarea Bisericii din Orient și contradicțiile dintre Orient și Occident în privința relației Duhului
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
până la ultima limită doctrina lui Iulian din Halicarnassus, afirmând că trupul lui Cristos nu era numai inalterabil ci și increat. Mai târziu (către 557, dincolo de limitele cronologice ale prezentului volum) a apărut triteismul în care problematica cristologică „ricoșează” către cea trinitară, ducând la admiterea a trei naturi în Sfânta Treime pentru că sunt recunoscute în ea trei ipostaze. Opoziția violentă a lui Sever față de doctrina celor două naturi a putut fi calificată de cercetătorii moderni drept monofizism verbal, întrucât ceea ce îl deosebește
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ființei” nu se aplică în cazul dogmei Sfintei Treimi. Cu alte cuvinte, întemeierea de tip cauzal - apropriată de metodologia rațiunii carteziene și refutată apoi în postmodernitate - nu intersectează aparatul conceptual al teologiei de la Niceea. Pe scurt, sensul teologic al „întemeierii” trinitare nu poate fi contestat cu premisele antifundaționaliste contemporane. Ceea ce cade mai ușor pradă criticii contemporane este postulatul autorului, care propune un alt tip de inteligibilitate teologică - o raționalitate „care refuză să identifice temeiul în altceva decât însăși mișcarea Duhului, care
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în general și sistemul vechi de credințe, care se vede destul de clar că este destul de distructiv la nivel de individ care se răsfrânge asupra societății. Cu toții trebuie să ne dehipnotizăm și să revenim la natura noastră pură de ființă unită (trinitară), puternică și creatoare. Eu mă iubesc pentru multe lucruri, una ar fi aceea că nu păgubesc statul apelând excesiv la serviciile de sănătate și mă gândesc că dacă toți ar face ca mine, cineva va da faliment, eu mi-am
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]