48 matches
-
realiza și anume Zygomonas mobilis care realizează această fermentație prin calea Entner-Doudoroff. Metabolizarea hidraților de carbon de către levuri prin fermentație se realizează în mai multe faze: o fază pregătitoare, de activare prealabilă a glucidelor; o primă fază, de scindare în trioze a glucidului activat; a doua fază, de formare a acidului piruvic, cu formare de aldehidă acetică; o ultimă fază, în care prin reacția de oxidoreducere și eliberarea cuantificată a energiei potențiale se formează 2 moli ATP și produsele fermentației, respectiv
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
moli ATP și produsele fermentației, respectiv 2CO , prin decarboxilarea acidului piruvic și alcool etilic, prin reducerea aldehidei acetice în prezența alcool dehidrogenazei. În cursul procesului se formează și mici cantități de glicerol, ce provine din reducerea celei de-a doua trioze. În afară de glicerol, în urma fermentației alcoolice se formează acizi organici ca: acid succinic, acid acetic, alcooli superiori, aldehide și cetone. Toate aceste transformări ale glucidelor în alcooli realizate de levuri se datorează prezenței în celula acestora a unui complex de enzime
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
11 enzime, care degradează glucoza până la acid piruvic sau piruvat, care apoi va fi transformat în acid lactic sau lactat. In microorganisme și în celulele vegetale și animale, întâlnim fermentația (glicoliza) homolactică, proces în care glucoza este fragmentată în două trioze, fiecare având trei atomi de carbon în lanț. Un alt tip de fermentație, cea alcoolică, apare în special la drojdii, conducând la fragmentarea glucozei în două molecule, fiecare având doi atomi de carbon în lanț și două molecule de CO2
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
Brachypoda conica, Chilosia illustrata, Chryzogaster maquarti, Eulimneria geniculata, Glypta nigroplica, Hammomyia buccata, Herpestomus brunnicornis var. nigriventris, Hydrotaea dentipes, Macrorchys meditata, Mydaea intermedia, Mydaea pubescens, Onesia aculeata, Orthoneura nobilis, Phaeogenes nigridens Phaonia basalis,, Pipiza lugubris, Pipiza signata, Rhaphiochaeta breviseta, Townesia tenuiventris, Trioza chenopodii, Trioza dichroa, Tromatobia aculatoria, Tuberculephialtes tuberculatus. Apar specii de: insecte: rădașca (Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de munte (Rana temporaria) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitoarea pestriță mare
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Chilosia illustrata, Chryzogaster maquarti, Eulimneria geniculata, Glypta nigroplica, Hammomyia buccata, Herpestomus brunnicornis var. nigriventris, Hydrotaea dentipes, Macrorchys meditata, Mydaea intermedia, Mydaea pubescens, Onesia aculeata, Orthoneura nobilis, Phaeogenes nigridens Phaonia basalis,, Pipiza lugubris, Pipiza signata, Rhaphiochaeta breviseta, Townesia tenuiventris, Trioza chenopodii, Trioza dichroa, Tromatobia aculatoria, Tuberculephialtes tuberculatus. Apar specii de: insecte: rădașca (Lucanus cervus); amfibieni: broasca râioasă de pădure (Bufo bufo), broasca roșie de munte (Rana temporaria) și brotăcelul (Hyla arborea); reptile: șopârla cenușie (Lacerta agilis); păsări: ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopos major
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Reacția necesită prezența catalitică a ionilor de magneziu. 4. Scindarea fructozo-1,6-difosfatului în aldehidă 3-fosfoglicerică și dihidroxiacetonfosfat: Dihidroxiacetonfosfat Fructozo- 1,6 - difosfat Aldehida 3- fosfoglicerica Deși echilibrul care se stabilește este net deplasat în favoarea hexozei, prin faptul că cele două trioze formate sunt scoase mereu din sistem, reacția se deplasează în sensul scindării hexozei. 5. Izomerizarea reversibilă a triozofosfaților: In această reacție echilibrul este deplasat în sensul formării dihidroxiacetonfosfatului, însă datorită faptului că aldehida 3-fosfoglicerică se consumă în etapa următoare, aceasta
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
1. PSEUDOPITYOPHTHORUS MINUTISSIMUS (Zimmermann) 1.2. PSEUDOPITYOPHTHORUS PRUINOSUS (Eichoff) 2. ELM PHLOEM NECROSIS MLO și vectorul sau 2.1. SCAPHOIDEUS LUTEOLUS van Duzee 3. CITRUS GREENING BACTERIUM (fără denumire științifică) și vectorii săi 3.1. DIAPHORINA CITRI Kuwayana 3.2. TRIOZA ERYTREAE (Del Guercio) 4. BURSAPHELENCHUS XYLOPHILUS și vectorii săi 4.1. MONOCHAMUS ALTERNATUS Hope 4.2. MONOCHAMUS CAROLINENSIS (Olivier) Anexă 2 LISTA A2 cuprinzând organismele de carantină existente în Europa I. Dăunători a) Insecte ------- 1. BEMISIA TABACI (Gennadius) 2. BRUCHIDIUS
HOTĂRÂRE nr. 761 din 16 septembrie 1999 pentru aprobarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Kazahstan privind cooperarea în domeniul carantinei plantelor, semnată la Bucureşti la 17 iunie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125485_a_126814]
-
Sac. Dysmicoccus alazon Williams Eulecanitim capreae (Linn.) Ferrisiana claviseta (Lobdell.) Ferrisiana setosa (Lobdell.) Nipaccoccusfilamentosus (Ckell) Pseudoonidia Tesserata de GHarm. Planococcus Kraunkiae (Kwyana) Pulmicultor pulmarum (Ehrhorn) Trionymus americanus (Ckll.) Trionymus bromi Ferris Trionymus clandestinis Mc. Connel Apis poni Phylloxera vastatrix Fitch Trioza buxtoni Laing. Eurygaster intergriceps Putom. Rhopalosiphoninus spp. Setomorpha margolaestrista Keuch. Argyroploce leuctreta Meyr. Clysia ambiguella Hb. Laspeyrisia spp. Aphomia gularia Zell. Chilo spp. Diatraea spp. Busseola fusca Fuller Sesamia spp. Oryctos elegans Prell. Popillia japonica Niwm. Trogoderma Tarsalis M. Catorama
CONVENŢIE din 6 aprilie 1972 privind protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, între guvernul Republicii Socialiste România şi guvernul Republicii Arabe Egipt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127161_a_128490]
-
1. PSEUDOPITYOPHTHORUS MINUTISSIMUS (Zimmermann) 1.2. PSEUDOPITYOPHTHORUS PRUINOSUS (Eichhoff) 2. ELM PHLOEM NECROSIS MLO și vectorul sau 2.1. SCAPHOIDEUS LUTEOLUS van Duzee 3. CITRUS GREENING BACTERIUM (fără denumire științifică) și vectorii săi 3.1. DIAPHORINA CITRI Kuwayana 3.2. TRIOZA ERYTREAE (Del Guercio) 4. BURSAPHELENCHUS XYLOPHILUS și vectorii săi 4.1. MONOCHAMUS ALTERNATUS Hope 4.2. MONOCHAMUS CAROLINENSIS (Olivier) LISTA A.2 cuprinde organisme de carantină existente în Europa I. Dăunători a) Insecte ... 1. BEMISIA TABACI (Gennadius) 2. BRUCHIDIUS INCARNATUS
HOTĂRÎRE Nr. 1.190 din 15 noiembrie 1996 pentru aprobarea Convenţiei dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind colaborarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor, semnată la Sofia la 6 iulie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116307_a_117636]
-
1. PSEUDOPITYOPHTHORUS MINUTISSIMUS (Zimmermann) 1.2. PSEUDOPITYOPHTHORUS PRUINOSUS (Eichhoff) 2. ELM PHLOEM NECROSIS MLO și vectorul sau 2.1. SCAPHOIDEUS LUTEOLUS van Duzee 3. CITRUS GREENING BACTERIUM (fără denumire științifică) și vectorii săi 3.1. DIAPHORINA CITRI Kuwayana 3.2. TRIOZA ERYTREAE (Del Guercio) 4. BURSAPHELENCHUS XYLOPHILUS și vectorii săi 4.1. MONOCHAMUS ALTERNATUS Hope 4.2. MONOCHAMUS CAROLINENSIS (Oliver) LISTA A2 cuprinzând organisme de carantină existente în Europa I. Dăunători a) Insecte 1. BEMISIA TABACI (Gennadius) 2. BRUCHIDIUS INCARNATUS Boheman
CONVENŢIE din 6 decembrie 1999 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Albania privind cooperarea în domeniul carantinei şi protecţiei plantelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128303_a_129632]
-
1. PSEUDOPITYOPHTHORUS MINUTISSIMUS (Zimmermann) 1.2. PSEUDOPITYOPHTHORUS PRUINOSUS (Eichhoff) 2. ELM PHLOEM NECROSIS MLO și vectorul sau 2.1. SCAPHOIDEUS LUTEOLUS van Duzee 3. CITRUS GREENING BACTERIUM (fără denumire științifică) și vectorii săi 3.1. DIAPHORINA CITRI Kuwayana 3.2. TRIOZA ERYTREAE (Del Guercio) 4. BURSAPHELENCHUS XYLOPHILUS și vectorii săi 4.1. MONOCHAMUS ALTERNATUS Hope 4.2. MONOCHAMUS CAROLINENSIS (Olivier) LISTA A 2 cuprinzând organisme de carantină existente în Europa I. DĂUNĂTORI a) Insecte ... 1. BEMISIA TABACI (Gennadius) 2. BRUCHIDIUS INCARNATUS
CONVENŢIE din 5 aprilie 2000 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia privind cooperarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131556_a_132885]
-
Tachypterellus quadrigibbus Plante de Cydonia Mill., Malus Mill., Say Prunus L. și Pyrus L., originare din țări noneuropene, cu excepția semințelor 34. Toxoptera citricida Kirk. Plante de Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf. și hibrizii lor, cu excepția fructelor și semințelor 35. Trioza erytreae Del Guercio Plante de Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf. și hibrizii lor și Clausena Burm.f., cu excepția fructelor și semințelor 36. Unaspis citri Comstock Plante de Citrus L., Fortunella Swingle, Poncirus Raf. și hibrizii lor, cu excepția fructelor și
NORME METODOLOGICE din 18 octombrie 2001 de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecţie împotriva introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138249_a_139578]
-
PSEUDOPITY OPHTHORUS MINUTISSIMUS (Zimmermann) 1.2. PSEUDOPLTYOPHTHORUS PRUINOSUS (Eichhoff) 2. ELM PHLOEM NECROSIS MLO și vectorul sau 2.1. SCAPHOIDEUS LUTEOLUS van Duzee 3. CITRUS GREENING BACTERIUM (fără denumire științifică) și vectorii săi 3.1. DIAPHORINA CITRI Kuwayana 3.2. TRIOZA ERYTREAE (Del Guercio) 4. BURSAPHELENCHUS XYLOPHILUS și vectorii săi 4.1. MONOCHAMUS ALTERNATUS Hope 4.2. MONOCHAMUS CAROLINENSIS (Olivier). LISTA A2 - cuprinde organismele de carantină existente în Europa - I. Dăunători a) Insecte ... 1. BEMISIA TABACI (Gennadius) 2. BRUCHIDIUS INCARNATUS Boheman
CONVENŢIE din 27 martie 1996 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul protecţiei plantelor şi carantinei fitosanitare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147437_a_148766]
-
același număr de atomi de carbon: prin oxidarea acestora la o grupare alcool primar (-CH2-OH) se formează aldozele, în timp ce cetozele se obțin prin oxidarea unei grupări alcool secundar (CH-OH). După numărul atomilor de carbon din moleculă, ozele se clasifică în trioze, tetroze, pentoze, hexoze, heptoze, denumirea făcându-se prin adăugarea terminației "oză" la numeralul care arată numărul atomilor de carbon (lb. greacă). Pe lângă numărul atomilor de carbon, denumirea trebuie să precizeze și tipul funcțiunii carbonil, fără a putea fi individualizat numele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
serie sterică L. În cazul glucidelor ca și a celorlalte substanțe optic active, apartenența la una din cele două serii se face, în mod convențional pe baza derivării acestora de la o substanță de referință, cu un singur C* aldehida glicerică (trioză). În funcție de poziția hidroxilului de la Cx, aldehida glicerică poate exista în două forme izomere: izomerul care posedă acest hidroxil situat la dreapta C* va corespunde din punct de vedere al configurație spațiale seriei D; izomerul care posedă acest hidroxil la stânga C
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
și derivații săi se condensează cu diferiți fenoli și amine ciclice formând compuși colorați, care servesc la diferențierea hexozelor de pentoze și a aldozelor de cetoze. 2.5.5.Reprezentanți ai ozelor Cele mai importante oze pentru organismul animal sunt triozele, pentozele și hexozele, întâlnite în general sub formă de esteri fosforici. În procesele metabolice se mai formează esterii fosforici ai tetrozelor și heptozelor. Trioze: în această grupă intră două trioze; aldehida glicerică și dihidroxiacetona, intermediari în metabolismul glucidelor, unde apar
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de cetoze. 2.5.5.Reprezentanți ai ozelor Cele mai importante oze pentru organismul animal sunt triozele, pentozele și hexozele, întâlnite în general sub formă de esteri fosforici. În procesele metabolice se mai formează esterii fosforici ai tetrozelor și heptozelor. Trioze: în această grupă intră două trioze; aldehida glicerică și dihidroxiacetona, intermediari în metabolismul glucidelor, unde apar sub formă de esteri fosforici. Tetroze: aldotetroze și cetotetroze nu se găsesc în stare liberă, ci rezultă prin degradarea glucidelor în special a pentozelor
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
ai ozelor Cele mai importante oze pentru organismul animal sunt triozele, pentozele și hexozele, întâlnite în general sub formă de esteri fosforici. În procesele metabolice se mai formează esterii fosforici ai tetrozelor și heptozelor. Trioze: în această grupă intră două trioze; aldehida glicerică și dihidroxiacetona, intermediari în metabolismul glucidelor, unde apar sub formă de esteri fosforici. Tetroze: aldotetroze și cetotetroze nu se găsesc în stare liberă, ci rezultă prin degradarea glucidelor în special a pentozelor. Cele mai întâlnite tetroze sunt treoza
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
al multor lipide complexe: 1 Glicerolul formează esteri cu acizii organici, cît și cu cei anorganici, cu rol metabolic foarte important.Esterii glicerolului cu acizii grași se numesc gliceride sau acilgliceroli: Prin oxidarea menajată a glicerolului se formează cele două trioze aldehida glicerică și dihidroxiacetona: Alcoolii aciclici monohidroxilici fără azot intră în compoziția cerurilor (ceride) și corespund adesea acizilor grași superiori respectivi: -Alcoolul cetilic corespunde acidului palmitic (C16) -Alcoolul stearilic corespunde acidului stearic (C18) -Alcoolul cerilic corespunde acidului cerotic(C26). -Alcoolul
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
unor cantități mici de substanțe antioxidante. 151 c)Reacții datorate prezenței glicerolului Glicerolul rezultat prin hidroliza gliceridelor, la cald și în prezența unui deshidratant, se transformă în aldehidă acrilică (acroleina): În organismul animal, glicerolul se oxidează cu formarea celor două trioze aldehida glicerică și dihidroxiacetona 3.3.1.4. Răspândire și caracterizare În organismul animal gliceridele libere formează lipidele de rezervă, care se acumulează în țesutul adipos și sunt folosite apoi în funcție de nevoile acestuia. În mică măsură gliceridele participă și la
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
formează amine biogene: -aldehidliazele scindează resturi de aldehidă din molecula substratului. O liază importantă"cheie" întâlnită în transformările catabolice ale glucozei (glicoliză) este fructozo 1,6-difosfat liaza sau aldolaza care catalizează scindarea fructozo-1,6-difosfatului în două molecule de fosfați de trioză: 6.6.4.2. C-O Liaze-catalizează scindarea legăturii carbon-oxigen în prezența apei sau adiția apei la legătura C=C cu formarea unei legături carbon-oxigen. Din această subclasă fac parte hidroliazele care necesită prezența moleculei de apă. Dintre acestea, în
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
număr de atomi de carbon: prin oxidarea acestora la o grupare alcool primar (-CH2 OH) se formează aldozele, în timp ce cetozele se obțin prin oxidarea unei grupări alcool secundar (CH-OH). După numărul atomilor de carbon din moleculă, ozele se clasifică în trioze, tetroze, pentoze, hexoze, heptoze, denumirea făcându-se prin adăugarea terminației "oză" la numeralul care arată numărul atomilor de carbon (lb. greacă). Pe lângă numărul atomilor de carbon, denumirea trebuie să precizeze și tipul funcțiunii carbonil, fără a putea fi individualizat numele
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
serie sterică L. În cazul glucidelor ca și a celorlalte substanțe optic active, apartenența la una din cele două serii se face, în mod convențional pe baza derivării acestora de la o substanță de referință, cu un singur C-aldehida glicerică (trioză). În funcție de poziția hidroxilului de la Cx, aldehida glicerică poate exista în două forme izomere: izomerul care posedă acest hidroxil situat la dreapta Cva corespunde din punct de vedere al configurație spațiale seriei D; izomerul care posedă acest hidroxil la stânga C-, face
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de fermentație (lactate, brânzeturi). Degradările fermentative pot fi anaerobe și aerobe. După natura principalilor produși finali se deosebesc fermentațiile:alcoolică, lactică, acetică, butirică, citrică, succinică, etc. 2.5.5.Reprezentanți ai ozelor Cele mai importante oze pentru organismul animal sunt triozele, pentozele și hexozele, întâlnite în general sub formă de esteri fosforici. În procesele metabolice se mai formează esterii fosforici ai tetrozelor și heptozelor. Trioze: în această grupă intră două trioze; aldehida glicerică și dihidroxiacetona, intermediari în metabolismul glucidelor, unde apar
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
succinică, etc. 2.5.5.Reprezentanți ai ozelor Cele mai importante oze pentru organismul animal sunt triozele, pentozele și hexozele, întâlnite în general sub formă de esteri fosforici. În procesele metabolice se mai formează esterii fosforici ai tetrozelor și heptozelor. Trioze: în această grupă intră două trioze; aldehida glicerică și dihidroxiacetona, intermediari în metabolismul glucidelor, unde apar sub formă de esteri fosforici. Tetroze: aldotetroze și cetotetroze nu se găsesc în stare liberă, ci rezultă prin degradarea glucidelor în special a pentozelor
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]