1,097 matches
-
Ce? lui Hector ?" este egal cu ,Ce absurditate mai e și asta?" Din motive neelucidate, unele nume proprii ale unor persoane reale și contemporane se regăsesc în sintagme pitorești. Probabil spre exasperarea acelora, complet inocenți. Astfel, inexplicabilă pentru mine este triviala expresie ,A luat-o... de Mălineanu" (cunoscut compozitor). La fel de năpăstuită e biata interpretă de romanțe Gigi Marga. Ei i se asociază lucruri de nereprodus prin tipar. Cu Gigi Marga ajungem la numele proprii generice feminine. Unele provin de la persoane reale
De la lume adunate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11337_a_12662]
-
de pînă azi a unui poet, Zestrea de aur, al Marianei Marin. Mariana Marin și Mihai Ursachi nu au foarte multe în comun că poeți, îi apropie însă în acest moment istoric un fapt mult mai prozaic și poate mai trivial, un fapt care, deși ne îndepărtează de frumusețea discuției despre poezie, trebuie semnalat: nici unul dintre aceste volume, aparținînd unor poeți importanți și iubiți, volume care conțin nu o placheta, ci întreaga opera de pînă acum, nici unul deci nu a fost
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
2002), a stîrnit scandal în viață literară spaniolă. Cu toate acestea, este greu de imaginat cum Francisco Umbral - autorul cărții în discuție - mai poate indigna încă un public obișnuit cu stilul articolelor sale, care se exercită între insultă cea mai triviala și blasfemia cea mai rafinată. Căci Umbral a devenit un profesionist al pamfletului și al scandalului. Rolul său de etern cîrtitor este atît de cunoscut în Peninsula, încît a ajuns să fie parodiat în talkshow-urile de largă audiență. Gen literar-jurnalistic
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
Televiziunile sînt amenințate cu amenzi ce merg pînă la 500 de milioane de lei, dacă nu aplică bulina roșie în dreapta ecranului, jos, cu specificările amintite. Ce n-au voie să vadă puberii sau minorii mici? Scene de violență "moderată" (!), limbaj trivial, nuditate "non-sexuală" (!). Mijlociii și cei mari n-au acces la violența "cu intensitate și durată medie" (!), la scene conflictuale "în decor casnic" (se apără familia!), la comportamente antisociale. În plus, pînă la 16 ani, copiii nu vor mai putea apărea
Bulina roșie by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14914_a_16239]
-
Telefil Consiliul Național al Audiovizualului a atras recent atenția asupra unor expresii triviale care se aud într-un clip publicitar pentru berea "Bucegi". Clipul este cam așa: pe ecranul unui tv., apare semnul de pe vremuri de începere a emisiunilor; curentul, tot ca pe vremuri, se întrerupe; o voce a unui telespectator nevăzut înjură
Trivialitate sau imoralitate? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15308_a_16633]
-
ideologică din reviste și cărți decît la nivelul vocabularului; elimina, adică, unele cuvinte (care se refereau la religie sau la sex, îndeosebi) și cu asta considera că norma a fost restabilită. Mie mi se pare că mai grave decît expresiile triviale (desigur, nerecomandabile, totuși, în anumite contexte, firești: nu înjuram noi, toți, cînd se întrerupea curentul și pierdeam și bruma de emisiuni tv.? Ce să fi zis vocea telespectatorului din clipul cu berea?) sînt "temele" imorale ale unor clipuri publicitare televizate
Trivialitate sau imoralitate? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15308_a_16633]
-
asocierea Eros/ Thanatos să fie o penibilă reminiscență a uneia dintre cele mai banale experiențe fiziologice, aceea care indică - în cazul extazului erotic, al orgasmului - ceea ce francezii designează prin la petite mort. Dar ar fi o explicație dintre cele mai triviale, căci voluptatea carnală, extazul simțurilor care anulează, pentru o scurtă durată, conștiința individuală a persoanei și a personalității, este departe de a fi baza identificării iubirii și morții.) Dacă citim până la capăt poezia, vom vedea că ceea ce, în primul vers
Versul celor patru superlative by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15300_a_16625]
-
ratează ideologia? Adorno se gîndea la un context modernist foarte specific, cînd literatura era un act de contestare socială și trebuia să aibă un rol negativ, așa cum o vede el. Definiția lui e mai puțin aplicabilă azi, cînd distincția înalt/ trivial nu mai este ce era pentru moderniști. Adorno consideră din start că există o industrie a conștiinței și că întotdeauna cultura este o anomie, încît arta și cultura se află într-o relație dialectică. Să presupunem că este adevărat că
Cu Marjorie Perloff despre Criza domeniilor umaniste by Cosana Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15406_a_16731]
-
neîntreruptă uimire și În pornirea de a o adora. Are directitate de caracter, fire deschisă, fermecător comunicativă, menită să surprindă agreabil-tiranic prin toate manifestările ei. Atâtea cuvinte și moduri Întregi de exprimare, care În gura altei femei ar fi sunat trivial, la Veronica se salvează prin spontaneitate, firesc, autenticitate a trăirii. Este o copleșitoare feminitate prototipică În scrisul și În felul ei de a fi, este acel „feminin”, atât de admirat, de cântat și uneori blestemat de către bărbați. Veronica era deplin
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
De altfel, Urletul lui Ginsberg e reprodus pe mai multe pagini de revistă, într-o primă traducere integrală, dar fără a ni se spune cine este traducătorul cel vajnic. Fracturi se vrea (și este) o revistă polemică, scandaloasă, șocantă, sarcastică, trivială, glumeață, revoltată, avangardistă. S-a născut din Cenaclul "Litere 2000". Redactori și colaboratori, cîteva fete și cîțiva băieți deștepți, talentați, guralivi, pe scurt, teribili. Cronicarul le urează succes. Ziua președintelui și ziua cînd vine întreținerea A vuit presa centrală după ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
este o copulație de poncife. Doar că poncifele nu sînt morale, ci imorale. Nici viața, nici literatura nu sînt de la sine morale sau imorale: abia un anumit parti-pris al scriitorului le face să fie astfel. O specie a pornograficului este trivialul. Literatura trivială este aceea în care un mod vulgar de a gîndi relațiile dintre oameni ori psihologia lor dă la iveală prin toți porii sudoarea concupiscenței și a scabrosului. Nu numai în suferință, dar și în fiziologie trebuie să fie
Literatura proastă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14453_a_15778]
-
copulație de poncife. Doar că poncifele nu sînt morale, ci imorale. Nici viața, nici literatura nu sînt de la sine morale sau imorale: abia un anumit parti-pris al scriitorului le face să fie astfel. O specie a pornograficului este trivialul. Literatura trivială este aceea în care un mod vulgar de a gîndi relațiile dintre oameni ori psihologia lor dă la iveală prin toți porii sudoarea concupiscenței și a scabrosului. Nu numai în suferință, dar și în fiziologie trebuie să fie o idee
Literatura proastă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14453_a_15778]
-
efecte polemice? De ce această spaimă de discuția liberă și adevărată? De ce repulsia pentru tonul civilizat? De ce predilecția pentru injurie?" Parcă recunoaștem ceva... Nu altminteri se manifestă noii oportuniști, iubitori de limbaj pe cît de demagogic, pe atît de insolent și trivial, nu altminteri vorbesc adulatorii personajelor "ajunse", dornice a-și impresiona patronii și, în cele din urmă, a "ajunge" și ei. Constatarea gazetarului democrat își confirmă alura profetică dacă o raportăm la un exclusivism încă viguros, favorizat de "destinderea" normelor postdictatoriale
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
încercată, de care oricum nimeni nu a fost scutit. Literatura, ni se spune în aceeași prefață - deși cu această afirmație nu aș fi decît pe sfert de acord, l-a ocolit constant. Nu are pic de eroism, ba chiar e trivial. E însă o consecință a libertății omului. Poate apărea în orice moment și orice îi servește drept cauză ori pretext. Care e subiectul acesta imposibil? Cartea coordonată Didier Nordon îl dezvăluie din titlu: Plictiseala. Cititorul va descoperi însă destul de repede
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
n-au nimic comun cu sacrul, de ordin apăsat teluric: Singurul lucru ce se poate vedea într-un individ: scheletul impersonal, uniforma esențială". În Psalmi, Atotputernicul este maltratat prin abordarea sa astuțioasă, în termeni nu numai neprotocolari, ci și adesea triviali, făcut răspunzător pentru inaccesibilitatea în care se înfășoară, ținut în șah printr-un raționalism de tarabă, oltenesc. Pentru Arghezi, Domnul e un fel de jucărie. Evident, cheia ludică în care preferă a-l interpela e opusă gravității rugăciunii, e o
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
Ain’t that cute?... But is wrong!!!" (Nu-i așa că este nostim?... Dar e complet greșit!!!), depărtându-se, cu fiecare gest, de ceea ce a avut în vedere Gogol, care avertiza în 1842 că trebuie evitată orice urmă de caricatură, comic, trivial: "Mai mult ca orice, actorul trebuie să se ferească de a cădea în caricatură. Până și în rolurile cele mai mici, nu trebuie să fie nimic trivial, nici exagerat. Dimpotrivă, actorul trebuie să caute cu deosebire a fi mai simplu
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
Gogol, care avertiza în 1842 că trebuie evitată orice urmă de caricatură, comic, trivial: "Mai mult ca orice, actorul trebuie să se ferească de a cădea în caricatură. Până și în rolurile cele mai mici, nu trebuie să fie nimic trivial, nici exagerat. Dimpotrivă, actorul trebuie să caute cu deosebire a fi mai simplu, mai modest și mai nobil chiar decât ar fi în realitate persoana pe care o reprezintă. Cu cât mai puțin se va gândi actorul să fie comic
Revizorul revizuit... by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/13993_a_15318]
-
insinuăm nimic. Dar puține alte "cuceriri" ale libertății cuvîntului, imaginii ori a sunetului din deceniul postcomunist sînt la fel de evidente ca trivialitățile de limbaj (artistic, în general). Păcat. Spre meritul lui Șt. Iordache el a reușit să fie un Humbert deloc trivial. Tot un interviu, și tot foarte interesant, acordă dl Andrei Pandrea, fiul lui Petre Pandrea, revistei VIAȚA ROMÂNEASCĂ (decembrie 2002). Dl Pandrea care a fost o vreme medic într-o comună din Țara Loviștei și și-a trecut apoi un
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
Aici vina școlii este considerabilă. Un al treilea este pierderea de viteză în care se află limba literară: atacată în vocabular, prin cantitatea de cuvinte noi, atacată, în gramatică, prin nestăpînirea normelor, limba literară lasă încet-încet locul unei limbi "familiare", "triviale" și fundamental incorecte. Să luăm doar superlativele: nu se mai zice extraordinar, se zice super; un film nu mai este excepțional, ci incendiar; iar un reportaj nu mai e senzațional, ci devastator. Nu se vorbește pur și simplu cu greșeli
Un simpozion incendiar, concluzii devastatoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15056_a_16381]
-
al d-nei Ruxandra Cesereanu la scrisorile de la cititori publicate în presa anilor '90 (prima jumătate) împotriva d-nei Ana Blandiana. Le uitasem! Dincolo de clasificarea foarte interesantă pe care o întreprinde autoarea studiului, rămîn textele: atît de abjecte în fond și de triviale în expresie, încît nu poți să nu te miri de răbdarea cu care d-na Cesereanu le supune disecției. Anii cu pricina au însemnat, iată, pentru presa românească două premiere (nu doar una, cum se afirmă de obicei): nu doar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
mie de prihorii/ însetate, o mie de coli albe,/ cu numele tău, cu numele meu” (Coli albe). Nu sînt omise nici personajele „favorizate” ale urbei „în care filosofii/ sînt mai numeroși ca măcelarii”, de la „părinții” administrativi la barzii dedați erotismelor triviale, cu toții pofticioși de chiolhanuri: „Chipul primarului rînjește/ din cotloanele gloriei provinciale,/ de pe zidurile bibliotecilor obscure,/ locale.// Faima redactorului șef se lăbărțează,/ cuprinde în pîlnia ei numele/ poetului urbei.// Mărunt și slinos,/ el proslăvește în versuri policrome,/ numele, faptele/ vivandierei locale
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
meritele literare ale lui Ionescu-Quintus cel Bătrîn nu erau evidente pentru Chendi, în Istoria lui G. Călinescu, autorul de scrieri umoristice figurează tot fără prenume și fără date de stare civilă, cu cîteva rînduri, fiindu-i citată o epigramă ușor trivială. Ne aflăm în fața unui remake din care putem trage concluzia că istoria literaturii nu e totdeauna foarte serioasă. Se ține, cîteodată, de șotii. Primiți, vă rog, expresia etc. Nicolae Manolescu
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13760_a_15085]
-
Guardia Colentina. În fața imbecilităților debitate la ore de maximă audiență în emisiunile de divertisment sau lacrimogene ale tuturor posturilor de televiziune, a violenței fără margini din filme și a pornografiei afișate la drumul mare, a halucinantelor sloganuri rasiste și/sau triviale și a violenței comportamentale față de oameni care nu au nici o legătură cu rivalitatea dintre echipe care au făcut faima Nuovei Guardia și a mai tuturor galeriilor de fotbal, aproape că devine legitim să te întrebi dacă literatura mai are vreun
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
avea motive serioase de neliniște pentru viitor. Junii noștri vor, pe orice cale, să obțină dolarii puși în joc. N-au chef de muncă. Nu știu să se distreze. N-au răsfoit în viața lor o carte. Sînt leneși, delăsători, triviali și primitivi. Organizatorii îi penalizează tăindu-le din rația de hrană, dar fără efect, fiindcă nici cei mai bulimici nu se lasă convinși să facă treabă. De unde se vede că puturoșenia e mai tare decît pofta. Înainte de Paști, de exemplu
Pascale by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13968_a_15293]
-
stomac de rechin Forța mea morală stă în stomac, dacă vreți puteți să mă călcați în picioare, vă stau la dispoziție șiii... încă cu plăcere". Își asumă pe rând umilitatea și semeția, ca atitudini "filozofice", este și sincer și prefăcut, trivial și inteligent, poltron, un Pirgu post-decembrist care trage lumea după el la chefuri cu femei, cu șampanie, prin baruri selecte sau prin taverne deocheate, aparent fără alt scop decât destrăbălarea, devergondajul. Dar are și alt scop și anume acela de
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]