66 matches
-
mai nimerită a exprima chinurile amorului decît aseptica limbă liturgică - latina -, a cărei placiditate scorțoasă, pe cît de potrivită în surprinderea distincțiilor teologice, pe atît de inadecvată era în sesizarea voluptăților ilicite. Pe scurt, Bembo face trecerea de la altar la trivium, la răscrucea drumurilor, unde oamenii își mărturisesc necazurile, cardinalul îmbrățișînd limba vernaculară. Tot ce-i vernacular e trivial în sens nobil, ca limbă vorbită la colțul străzilor sau în răspîntia drumurilor. A confunda tenta vulgară a unei limbi (argoul plebei
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
foarte apreciată de publicul român. A doua zi a festivalului Rock The City 2013 va debuta cu Psychogod, o trupă românească cu un sound metal agresiv. Urmează apoi White Walls, o trupă de progressive metal din Constanța, seara continuă cu Trivium, formație de heavy metal din Orlando, Florida, urmați de Bullet For My Valentine, cea mai spectaculoasă trupă metalcore din lume, prezentă în premieră la București. După galezi, va fi rândul headlinerilor festivalului, Rammstein, să urce pe scenă pentru a prezenta
Rock the City 2013 [Corola-blog/BlogPost/98056_a_99348]
-
fie ritual de instrucție sau ceremonie de curățire, preschimbîndu-se în divertisment facil. Cu toate acestea, de Bury ia apărarea artelor liberale, în care vede mijloace obligatorii de rafinare a spiritului. Din acest motiv, quadrivium-ul (muzica, aritmetica, geometria, astronomia) și trivium-ul (gramatica, retorica și dialetica) sunt înfățișate în lumini faste, nu de aceeași îngăduință avînd parte dreptul canonic, în care autorul intuiește ingerința samavolnică a spiritului uman în întocmirea unor legi despre care se pretinde că sunt de origine divină
Biblioteca perfectă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3899_a_5224]
-
speciei, ca atîtea discipline fatal subiective, sau e chiar codul în care Dumnezeu, țesînd limbajul intim al universului, ni l-a pus la îndemînă sub forma ecuațiilor? Ca loc de întîlnire a elementelor străine, matematica e apogeul trivialității (în latină trivium = răspîntie), adică punct de încrucișare a sensibilului cu inteligibilul. Cartea lui Mario Livio, un spirit făcînd parte din categoria pasionaților care și-au convertit blazarea în cărți de popularizare, e chiar istoria răspunsurilor pe care marile spirite au încercat să
Paternitatea numerelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4488_a_5813]
-
capcane josnice și nu știu ce să mai înțeleagă din tot ce li se întîmplă. Pe drumul pe care au plecat energizați de speranțe și plini de încredere în propriul lor destin, au ajuns la o răscruce, la o răspîntie, la o trivium - cum îi ziceau latinii. Din această răspîntie pornesc mai multe drumuri, dar nu există nici un indicator. Sînt doar tentații amețitoare: călătorii fără vize, intrarea în Europa și posibilitatea de a culege căpșuni în Spania lui Cervantes. Concret - nimic! Planuri de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
funcționarilor din epoca lui Carol ce Mare doar dintre oamenii bisericii. Pornind de la o tradiție veche, în secolul al V-lea Martianus Capella stabilește în lucrarea “Despre nunta lui Mercur și a Filologiei” domeniile de interes pentru un om liber: trivium (gramatica, retorica, dialectica) și quadrivium (aritmetica, geometria, astrologia, muzica). Prin aceste căi se dobândea acces către cea mai înaltă formă de cunoaștere: teologia. Cartea la rândul său nu se mai limitează la forma ruloului de papirus, ci trece la codexul
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359363_a_360692]
-
Opusculul în discuție „încearcă delimitarea sferei de interes a dialecticii de cele ale gramaticii și retoricii, cu care se află strâns îmbinată prin obiectul comun, limbajul uman (definit dintr-o perspectivă constant semiotică)” (Munteanu), așa încât cele trei discipline alcătuiesc împreună trivium sau stadiul elementar în sistemul educațional al celor „șapte arte liberale” (gramatica, retorica, dialectica, muzica, geometria, aritmetica, filosofia), sistem imitat după modelul paidetic grecesc și care va funcționa în lumea apuseană încă multă vreme. 3) În cartea a II-a
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
funcționarilor din epoca lui Carol ce Mare doar dintre oamenii bisericii. Pornind de la o tradiție veche, în secolul al V-lea Martianus Capella stabilește în lucrarea “Despre nunta lui Mercur și a Filologiei” domeniile de interes pentru un om liber: trivium (gramatica, retorica, dialectica) și quadrivium (aritmetica, geometria, astrologia, muzica). Prin aceste căi se dobândea acces către cea mai înaltă formă de cunoaștere: teologia. Cartea la rândul său nu se mai limitează la forma ruloului de papirus, ci trece la codexul
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
social-istorice care favorizau disciplina retoricii ca atare sunt evident diferite în Antichitate și în Evul Mediu, nu se poate spune că acesta din urmă nu i-ar fi fost propice, de vreme ce ea figurează printre cele trei care constituiau așa-numitul trivium al artelor liberale, împreună cu dialectica și gramatica. De altminteri, nesfârșitele controverse teologice și filosofice ale scolasticii, care aveau loc în special la Paris față de auditorii numeroase, presupuneau o artă consumată a argumentației orale. Nu mai puțin, de altfel, modul de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
athanatice prin paideia 31. Definiții și înțelesuri medievaletc " Definiții și înțelesuri medievale" Înțelesul evanghelic. Curriculum înseamnă asimilarea învățăturii hristice și Imitatio Christi pentru mântuirea sufletului 32. Înțelesul școlii ecleziastice. Curriculum înseamnă cele „șapte arte liberale” (septem artes liberales) orânduite în trivium (cele trei artes sermocinales) și quadrivium (cele patru artes reales) și asimilarea lor deplină pentru slujirea fără prihană a Domnului în Biserică și pentru convertirea tuturor la credința creștină 33. Definiții practice moderne și contemporanetc "Definiții practice moderne și contemporane
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Meridiane, București, 2001). Despre învățarea simbolului, cf. F. Wiegan, „Die Stellung des Apost. Symbols im kirchliches Leben des Mittelalters”, Studien zu Gesch. der Th. und der Kirche, IV (2), 1899. 33. Despre rolul educativ al predicii, în conformitate cu exigențele curriculare ale trivium-ului în secolele al IV-lea și al V-lea, cf. J. Gaudemet, L’Eglise dans l’Empire romain (IVe-Ve siècles), Sirey, Paris, 1958, pp. 593-597, și F. Probst, Katechese und Predigt vom Anfang des vierten bis zum Ende des
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care le va moșteni, peste cinci veacuri, Evul Mediu de la tradiția școlară a Antichității târzii. Lista „celor șapte arte liberale” se pare că au definitivat-o Dionisios Thrax și Varro pe la jumătatea secolului I al erei creștine 7. Ea cuprindea trivium, „cele trei arte literare” (gramatica, retorica și dialectica) și quadrivium, „cele patru discipline matematice” (geometria, aritmetica, astronomia și teoria muzicală). Vom regăsi această programă sistematică în învățământul carolingian, dar spoliată de liberalismul elenistic și inhibată de misticism creștin. „Cele șapte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe care o realizau triunghiul artelor literare și pentagrama științelor crea o impresie de rigoare și armonie curriculară cu măreție cosmică - pe care nici un alt curriculum educațional nu a mai avut-o. Nu vom expune aici amănuntele desfășurării studiilor în trivium și quadrivium. Unele detalii sunt însă semnificative. Gramatica studiată la nivel secundar era altceva decât cea din învățământul primar. Chiar și titulatura dascălilor se schimba. Grammatistes (grammatisthvs = „institutorul” din școala primară) era înlocuit cu grammatikos (grammatikós = „literatul”), așadar cu un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de rhetor (r(hvtwr), iar dialectica - de sophist (sofisthvs). Acești „profesori de specialitate” își împărțeau de regulă munca. Dar în perioada elenistă s-a întâmplat deseori ca paideutes să fie un erudit, capabil să predea toate cele trei discipline ale trivium-ului. Un asemenea „dascăl universal” a fost Aristodemus din Nisa care, în secolul I î.Hr., strălucea la marea Școală din Rhodos predând dimineața retorică sau sofistică și după-amiază gramatică. Alții, precum Dionysios Thrax, au preferat să aprofundeze și să inoveze
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
kosmopolith". El reprezenta „inima”, „esența” educației eleniste. Unii latini înțeleseseră foarte bine acest aspect, traducând cu finețe paideia prin humanitas (și nu prin educatiÄ, -Änis, care înseamnă „creștere”). Idealul educațional vizat de enkyklios paideia era umanismul, formarea „omului complet”. Atât trivium, cât și quadrivium se subordonau acestui scop înalt. Trivium fundamenta, iar quadrivium completa și aspira la desăvârșirea formării umanului în om prin filosofie. 5.3. Idealul „omului desăvârșit”tc "5.3. Idealul „omului desăvârșit”" Această aspirație se derula în trepte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înțeleseseră foarte bine acest aspect, traducând cu finețe paideia prin humanitas (și nu prin educatiÄ, -Änis, care înseamnă „creștere”). Idealul educațional vizat de enkyklios paideia era umanismul, formarea „omului complet”. Atât trivium, cât și quadrivium se subordonau acestui scop înalt. Trivium fundamenta, iar quadrivium completa și aspira la desăvârșirea formării umanului în om prin filosofie. 5.3. Idealul „omului desăvârșit”tc "5.3. Idealul „omului desăvârșit”" Această aspirație se derula în trepte, toate animate de primatul formării morale. Moralitatea era liantul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
acea „prăpastie culturală” semnalată de Ch. Snow în anii ’50 ai secolului XX și care s-a căscat vertiginos în următoarele cinci decenii, devenind „genunea culturală” care ne-a caricaturizat în semidocți și „experți”. În epoca elenistă, quadrivium continua armonios trivium și se întregea prin filosofie într-o simfonie cosmică, de tip pitagoreic, care se sfârșea prin formarea „omului desăvârșit”, cel care prin moarte recâștiga athanasia, ba chiar și creșterea continuă a personalității în postumitate. Că acesta nu era un eres
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
J. Burnet, Early Greek Philosophy, Londra, 1920; A. Olivieri, Civiltà greca nell’Italia Meridionale, Luigi Loffredo, Napoli, 1931). Aici ne interesează faptul că el a descoperit construcția cubului, care implică folosirea geometrică a triadei și tetradei - care corespund, desigur, lui trivium și quadrivium. De asemenea, demonstrația sa în legătură cu terța: el a arătat că terța muzicală (raportul 5:4) este baza armonicii. Ca și când trivium ar fi baza symphonică și harmonică a ansamblului circular botezat enkyklios paideia. 9. Philolaos a fost contemporan cu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că el a descoperit construcția cubului, care implică folosirea geometrică a triadei și tetradei - care corespund, desigur, lui trivium și quadrivium. De asemenea, demonstrația sa în legătură cu terța: el a arătat că terța muzicală (raportul 5:4) este baza armonicii. Ca și când trivium ar fi baza symphonică și harmonică a ansamblului circular botezat enkyklios paideia. 9. Philolaos a fost contemporan cu Democrit, atingând maturitatea (akmé) în jurul anului 420 î.Hr. A condus o vreme Școala din Tarent, dar a trăit și la Theba, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din Abdera o botezase physiopoiesis. Dar paideia elenistică nu putea rămâne „fără pată și fără prihană” în acest efort titanic. Nici chiar forma ei cea mai coerentă, enkyklios paideia, nu a rămas neafectată. Dimpotrivă. Tocmai această coerență definitorie care reunea trivium și quadrivium într-o heptadă armonioasă a fost grav zdruncinată. Acest lucru s-a întâmplat în Evul Mediu. Civilizația unitară a Europei (ignorând deosebirile - prea puțin semnificative - dintre Răsăritul ortodox și Apusul catolic) este produsul mirific al acestei perioade pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a realizat nu din nevoi spirituale înalte, precum cea de formare a „omului desăvârșit”, ci din necesități practice, de formare a unor „meseriași” ai altarului creștin, preoții. Nivelurile de pregătire impuse de practica preoțească au impus o discriminare netă între trivium și quadrivium. Un pragmatism curricular care, inițial, a părut nevinovat. Dar el conținea sămânța otrăvită a marii „schizofrenii paideutice” europene care, în timp, a devenit ceea ce C. Snow numea în anii ’50 ai secolului XX „prăpastia culturală”. În ciuda evoluției unitare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
conținea sămânța otrăvită a marii „schizofrenii paideutice” europene care, în timp, a devenit ceea ce C. Snow numea în anii ’50 ai secolului XX „prăpastia culturală”. În ciuda evoluției unitare a civilizației europene, vreme de un mileniu, s-a săpat adânc între trivium și quadrivium. Astfel s-au separat artes sermocinales de artes reales și s-a creat genunea dintre „cultura umanistă” și „cultura realistă”. O constatăm în forme timide încă din Evul Mediu, dar clară în Renaștere, când între „umanista” Academie florentină
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
imita, desigur, enkyklios paideia sub raport structural. Păstra chiar o anumită coerență a acestuia. Dar introducea și modificări profunde. Noul curriculum nu mai avea ca misiune formarea „omului desăvârșit”, ci a „bunului creștin”. Disciplinele au căpătat meniri noi. Cele din trivium au fost definite ca artes sermocinales, adică „arte pentru slujbă și predică”. Gramatica era destinată studiului limbii latine, așa cum apărea aceasta în Vulgata, Biblia latină. Retorica era destinată formării capacităților necesare predicii pe care preotul o rostea în biserică, un
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
zilele noastre, ci însoțită de argumente teologice solide pe care erudiția sa imensă i le permitea, ceea ce a stimulat un anumit cult al erudiției cu efecte mai largi în plan cultural. Au beneficiat de ele mai ales disciplinele cuprinse în trivium. S-a vorbit, în acest sens, despre o „renaștere carolingiană”, cu referire la o anumită „înflorire culturală” din epoca respectivă. Dar „înflorirea culturală” s-a rezumat la studiile de limbă și gramatică latină, la literatură retorică și filosofie a controversei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
felul”. Astfel, primele universități (Bologna, Oxford, Cambridge, Paris etc.) se prezentau ca școli de studium generale. Dar studiile nu erau deloc generale și nu se viza „formarea universală”. Derivau din școli episcopale care continuau „studiile generale” - aceleași cuprinse fie în trivium, fie în quadrivium -, astfel încât alegeau: unele universități au continuat trivium, devenind „umaniste” sau „de artă”; altele au continuat quadrivium, devenind „realiste” sau „de științe”. Peste tot și peste toate școlile europene s-a simțit (și se simte încă) planând - fie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]