256 matches
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > POEZII DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezii de Ion I. Părăianu TE AUD Te aud din troacă dintr-un scutec, cum lângă oala de pe vatră strângi jarul îngângurind un cântec. Te-aud spărgând cu securea lemne, dimineața bătând sapa; tata fiind plecat la lucru și de multe ori ai spaimă, iar când seara aduci apa vezi în
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_ion_i_paraianu_al_florin_tene_1383813923.html [Corola-blog/BlogPost/372341_a_373670]
-
citit pe verticală jalba mea. Mi-a zâmbit. - Picași prost, postul s-a brodit să-l poftească un nepot de ștab. Facem un troc? Renunți la post și la anul te aduc eu în capitală. - Asta nu-i troc, ci troacă, am zis fiindcă până atunci credeam în CC, mi s-a promis rezolvarea și nu știam că CC însemna și KK și asta era persoana din fața mea. Atunci mi-am dorit să pot fi Țepeș o-am zis din ușă
CÂND AŞ FI VRUT SĂ FIU ŢEPEŞ? de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_cibotaru_cand_as_fi_vr_constantin_t_ciubotaru_1343036753.html [Corola-blog/BlogPost/354561_a_355890]
-
zeci de mii de declarații Ce singuri le-au scăpat din gură Tot acuzându-se că fură. De ce nu-i arestat niciunul !?!? Păi ci’n să facă pe nebunul ? Că ăi de-ar trebui s-o facă Mănâncă din aceași troacă. Mânați flăcăi și m-ascultați, N-aveți cu biciu’-n ce să dați... Dar hai să-o luăm de la-început, Și să vedem ce-au mai făcut În anul care a trecut. Au început promițător... Și-au mărit leafa binișor
PLUGUŞORUL ... PENTRU T(H)OŢI de MARIN BUNGET în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_pentru_t_h_oti.html [Corola-blog/BlogPost/359539_a_360868]
-
orizont subteran și suprafață și care nu este echipată cu mijloace de transport. Galeriile erau săpate direct în pădure. Pregătirile pentru săparea acestor galerii erau destul de dificile, neexistând drumuri de acces pentru aducerea primelor utilaje. Dacă sculele minore, sape, lopeți, troace, perforatoare, burghie se puteau transporta manual, altele trebuiau să fie aduse de utilaje de transport. Se foloseau compresoare mobile și se începea montarea coloanelor pentru transportul aerului comprimat necesar funcționării perforatoarelor. O galerie nu se poate săpa fără a avea
MINA CENTRALĂ SUVAROV de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 by http://confluente.ro/Mina_centrala_suvarov_mihai_leonte_1339236267.html [Corola-blog/BlogPost/358292_a_359621]
-
stau la baza caracterului unui om adevărat.” Răpuși de dor, unii chiar s-au întors înapoi din exil. Declarația plină de patos a unuia dintre ei este mai elocventă decât orice demonstrație științifică: „Când te apucă dorul de vătrar, de troaca în care frământă mama pâinea și de scârțâitul fântânii nu mai reziști și-atunci te întorci acasă”. După cum remarcă autorul, trecutul reprezintă pentru fiecare emigrant tinerețea, o Românie pe care și-a construit-o în suflet - puțin utopică, puțin idilică
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Ratiunea_de_a_fi_a_romanului_cu_doua_patrii_marturie_de_optimism_si_incredere_in_talentul_innascut_de_supravietuire.html [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
de lucruri din patria lui datorate erorilor guvernanților (nu fără temei se spune că eroarea politică este mai gravă decât crima) și va ști prin votul dat la viitoarele alegeri să-i sancționeze, dar niciodată nu-și va face țara troacă de porci, cam așa cum se întâmplă pe la noi, unde alegătorii demonstrează cu exemplară regularitate că nu știu ce vor, pentru ca mai apoi, când nu mai este nimic de făcut, să înjure și să-și care pumni în cap, implorându-l pe Dumnezeu
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1424771442.html [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
cere legea! Așa cum în locurile sfinte ni se cere pioșenie! Asta e corectitudinea comportamentală pe care o impune Legiuitorul și alături de acesta scriitorii, jurnaliștii, juriștii și toți cetățenii de bună credință, de când e lumea. Deci putem critica, face pe alții „troacă de porci” și apoi să motivăm că așa suntem noi? E corect? NU! Dacă e așa, atunci, neapărat, trebuie să ne schimbăm să nu fim așa! Să fim severi cu noi înșine, drepți cu prietenii și generoși cu cei răi
DESPRE ACUZAŢII ŞI NEVINOVĂŢIE (1) de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Marina_glodici_1398460954.html [Corola-blog/BlogPost/347966_a_349295]
-
ar putea fi modest, că nu are cu ce se lăuda. • Cu cât e omul mai mic, cu atât orgoliul e mai mare (Roni Căciularu), • Prea mulți sunt rezistenți la adevăr. • Ce pomană poți face unuia sărac cu duhul? • În troacă porcilor, și cei buni și cei răi se murdăresc la fel... • La Religie ca și la Istorie, fiecare crede ce vrea. • Oricât de strâmbă ar fi electocardiograma, e tot mai bine decât o linie dreaptă (Vlad Nicolau). • Cutare m-a
CAL ALB & SIMPLU ŞI MODEST de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1420594543.html [Corola-blog/BlogPost/376656_a_377985]
-
în general, consideri că hrănirea este un lucru secundar, de neglijat, activitate fiind doar procurarea hranei. Porcul sălbatec scurmă și găsește jir gata căzut din copac bun tocmai pentru o masă copioasă. Cel domestic așteaptă ca tu să-i umpli troaca și o faci sperând o șunculiță mare și gustoasă. Ție cine-ți pune în farfurie? Cine gătește bucatele pentru tine? Cine cumpără legumele și verdeața unei ciorbe și în special cu ce? Aaa! Le culegi din grădina ta proprie? Dar
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
ochii lui, nasul lui, fruntea lui de bărbat deștept, dacă nu cumva putem lua în considerare fenomenul complex al asemănării, care îi face pe toți bărbații deștepți să semene între ei iar pe proști îi stîlcește și îi amestecă în troaca lipsei de sentimente. Grigore trecea strada, se agăța de gard cu coatele ca țopîrlanii, poziție de care era conștient, da' zicea cu umor că pentru el este odihnitoare și își striga vesel vecinul: “Băi, neacutare ... nu te-ai săturat de
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
doamna PROFESOARĂ. Voi poate nu vă amintiți, Când de o palmă doar eram, Iar ÎNVĂȚĂTOAREA zicea, citiți: Prima literă din ABECEDAR. Acuma poate ați uitat, Atunci erați de-o șchioapă, Și vă chemam să vă scăldați, La CIOFU-n vechea troacă. Acum sunteți la LICEU, În școli profesionale, Și cunoașteți că e greu, Ca la prispa casei tale. Voi ați uitat c-am fost colegi, Dar n-ați uitat cred școala, Priviți-mă cu ochii reci, Cum ne privea și PROFESOARA
PENTRU UITAŢII MEI COLEGI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Pentru_uitatii_mei_colegi.html [Corola-blog/BlogPost/348201_a_349530]
-
să te râdă și găinile, nu alta! Știa bădia ce spune! Mânzul zburdalnic își găsea locul numai când dormea,în rest alerga de zăbăug când îl scotea în țarc, arunca picioarele în părți, nu înainte, își băga botul prin toate troacele cu mâncare la păsări și câte și mai câte. Într-o zi a rămas cu o căldare aninată de cap; ce zuruială a făcut! Zdrăngănea găleata de inox izbindu-se de leațurile țarcului, speriind orătăniile. Era ca la circ: găinile
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1439040365.html [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
poftă din ierburile gătite iar la final o cana mare de apă.Ce m-a uimit în copilăria mea foarte mult la oamenii ăștia: sărăcia.Nu aveau decât 3 camere în care dormeau grămadă.Se spălau la lighean sau la troacă și de multe ori dacă ploua făceau baie.Mâncau din legumele cultivate în grădină, mămăliga și-o procurau din bruma de porumbiște pe care o lucrau din primăvară până în toamnă.Dacă era vară, erau prune, mere, pere, câteodată corcodușe.Ana
AMELY P4.. FRAGMENT de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Amely_p4_fragment_florin_ciprian_ispas_1348648052.html [Corola-blog/BlogPost/343604_a_344933]
-
părțile ei moi, adesea tăbăcite de dragostea părintească (unde dă mama, crește!). Pe care el, însă, n-a atins-o niciodată!... Alături de „e-on, dua, troa, catrî!... căreia-i adăuga pe dată, pentru tâlcuire și răspăr „Ioane, dă-i la troacă! - zice-se pentru echivalență prozodică, erau expresiile favorite ale dascălului de română și franceză Ionică Urdea, cu care își acompania de fiecare dată „favoriții” și „rupătorii de țurloaie” când aceștia erau „poftiți” tacticos să „se lepede de miuță”, să poftească
ION URDEA, PROFESORUL ŞI DIRECTORUL NOSTRU!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ion_urdea_profesorul_si_directorul_nostru_.html [Corola-blog/BlogPost/366705_a_368034]
-
practică în exploatările miniere, de fapt minele unde aveau să lucreze după absolvire. Pentru noi cei din anul întâi, practica o făceam în atelierele școlii unde executam diverse piese care ni se dădeau spre prelucrare. Dar cel mai frecvent executam troace pentru încărcarea minereului, și burlane pentru aerajul minier din subteran. M-am făcut remarcat la execuția troacelor și burlanelor, fiindcă lucrasem la uzina Dero din Ploiești tocmai la instalațiile de aerisire pentru secțiile noii uzine chimice, și deci lucrasem cu
1958 UCENIC LA ŞCOALA PROFESIONALĂ ZLATNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/1958_ucenic_la_scoala_profesionala_zla_mihai_leonte_1339427912.html [Corola-blog/BlogPost/341971_a_343300]
-
anul întâi, practica o făceam în atelierele școlii unde executam diverse piese care ni se dădeau spre prelucrare. Dar cel mai frecvent executam troace pentru încărcarea minereului, și burlane pentru aerajul minier din subteran. M-am făcut remarcat la execuția troacelor și burlanelor, fiindcă lucrasem la uzina Dero din Ploiești tocmai la instalațiile de aerisire pentru secțiile noii uzine chimice, și deci lucrasem cu tablă zincată și uneltele specifice tinichigeriei. Maistrul instructor și-a dat seama că am cunoștințe, și mă
1958 UCENIC LA ŞCOALA PROFESIONALĂ ZLATNA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/1958_ucenic_la_scoala_profesionala_zla_mihai_leonte_1339427912.html [Corola-blog/BlogPost/341971_a_343300]
-
alterata genetic, unul din trei bărbați trăiește singur și e ca vai de “micromegul“ lui. Iar ceilalți doi se comportă cu tine ca niște păpușari codoși și demenți, care după ce te cumpără și te vând cu bani grei, te fac troacă de porci. Și ți-o trag amândoi până ce îți scot toți neuronii din cap. Și când nu mai există substanță cerebrală, apare în scoarța ta cenușie o gaură neagră în cap. Și uite așa îți moare neuronul și rămâi numai
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Reportaj_imaginar_la_un_congres_int_constantin_milea_sandu_1338365993.html [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
de bine și că acolo curge peste tot lapte și miere?» - erau surprinși de revenirea lui acasă. În mintea lor se împleteau întrebări de tot felul, dar răspunsul lui Toma a venit surprinzător: «Când te apucă dorul de vătrar, de troaca în care frământă mama pâinea și de scârțâitul fântânii nu mai reziști și-atunci te întorci acasă». Întâmplări de tot felul și amintiri picante se relatau în fața sebeșenilor adunați la birtul din sat, sau cine știe pe unde se întâlneau
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
Line Cruises Poetry Poets & Writers Cunoștințe Înapoi Cine de-a barba-oarba cu destinul meu se joacă pârjolind cu lacrimi iarbă cărui foc semăn la moaca Cu destinul meu se joacă cel urât ori cel frumos cine-mi pune stele-n troaca firmamentul preș pe jos Cel urât ori cel frumos pârjolind cu lacrimi iarbă ochii mei sunt sus ori jos cine de-a barbă oarbă Cu destinul meu se joacă lăsându-mi moartea săracă Costel Zăgan, CEZEISME, 2008 Referință Bibliografica: OCHELARI
OCHELARI ROZ POSTUM de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ochelari_roz_postum_costel_zagan_1393173106.html [Corola-blog/BlogPost/362550_a_363879]
-
cu mine însumi. Asta-i, cred, războiul meu; Însă de radeți de plânsu-mi, ... să v-ajute Dumnezeu! *Versus Mie-mi spui să nu vorbesc, Să nu-mi scape păsărica; Însă, tu, e prea firesc, Vorbind, să nu spui nimica! În troaca destinului E vreo altă "dictatură" Și, scuzați, n-am observat: Unii râma, cu măsura, Alții taie, de Ignat!? Costel Zăgan Referință Bibliografica: EPIGRAME DISPONIBILE DE COSTEL ZĂGAN / Costel Zăgan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1072, Anul III, 07 decembrie
EPIGRAME DISPONIBILE DE COSTEL ZĂGAN de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Epigrame_disponibile_de_costel_costel_zagan_1386405873.html [Corola-blog/BlogPost/363314_a_364643]
-
a trecut în grădina lor și s-a cocoțat în cireș. A stat acolo până cineva din vecini a chemat câinele, care se culcase la tulpina cireșului. La coborâre, puștiul s-a julit rău. S-a spălat de sânge...în troaca rațelor. Ai lui, ocupați cu înmormântarea, cu jalea, au descoperit prea târziu, când s-a umflat tot într-o noapte, ce pățise. La poartă apăru încă un steag negru. Nu trecuseră de tot cireșele, că trupul tatălui, cu poza băieților
SE COC CIREŞELE! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/Se_coc_ciresele_.html [Corola-blog/BlogPost/349723_a_351052]
-
preferând tratate de specialitate. Nu știi însă de unde poate sării iepurele. Am certitudinea că revistele de „referate” și chiar de literatură sunt pline de lucrări de mare valoare filosofică, științifică. Unele chiar adevărate opere literare. Din păcate diamante aruncate în troaca porcilor deoarece nimeni nu le apreciază valoarea. Departe de mine să denigrez intențiile serioase de promovare a scriitorilor începători făcute de editorii bibliotecilor specificate. Însă nimeni nu insistă ca miile de cititori accidental sau sistematici (pe bază de abonament) să
O LUME FRIVOLĂ, FRIVOLĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1578 din 27 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1430118584.html [Corola-blog/BlogPost/373883_a_375212]
-
de treaba asta, dar ea a dat din mână cu lehamite. „Lasă-le dracului, i-a spus. Ori vrei să ți le aduc să te ștergi cu ele la cur?” Apoi a adăugat: „Dar dacă tot te-ai băgat în troaca aia, înseamnă că ți-ai asumat riscul! Ți s-a propus să rămâi la noi. Dar nu ți-a mirosit bine, ai vrut muncă de apostolat. Atunci, dacă apostolat ai vrut, apostolat ai! Dar te vei întoarce la vorba mea
NAVETISTELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1468228320.html [Corola-blog/BlogPost/350631_a_351960]
-
pic de har, Invitată-i să poftească De măgării și de măgar Într-o limbă poetească Să vorbească. Dar să mâzgălești hârtia Alandala, făr-o floare, Spre dezmăț lăsând furia Vă spun sincer mi se pare O oroare. Îmi băgai în troacă nasul Făr’ să-i știu sau să mă știe, Ridicând o țâră glasul, Fiindc-aici totuși se scrie Poezie. Emil Șușnea Dec.2015 Referință Bibliografică: Articolul / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1806, Anul V, 11 decembrie 2015
ARTICOLUL de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1449868862.html [Corola-blog/BlogPost/341677_a_343006]
-
ca-n Paradis!... Într-o vreme am realizat, Că nu-i așa viața la sat, Că oamenii, dimineața, Se trezesc, își spală fața, Iau câte o îmbucătură, Ș-apoi merg în bătătură, La cele dobitoace, Ce-și așteaptă hrana-n troace. Și uite așa, pe răcoare, Vor fi scoase la plimbare, Iar ziua-n amiaza mare, Duse la o adăpătoare. De-ar fi numai de animale, Dar oamenii au și tarlale! Se spetesc muncind ogorul Asigurându-și viitorul. Apoi la cules
DOBITOCUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1429535660.html [Corola-blog/BlogPost/352521_a_353850]