74 matches
-
să întrețină speranța că într-o zi o vei întâlni. Nu lipsesc nici influențele eminesciene din poezia de dragoste: “Din a nopții feerie numai tu mă mai încânți...” ori influențele melosului popular, cu asonanțele lui și trecerea vădită din ritmul trohaic în iambic. “Somnul dacă mi-ai veghea, eu mi-aș găsi liniștea. Sărutarea dimineții ți-aș da din dulceața vieții. La ureche ți-aș cânta cum mă-ndeamnă inima, / Cântecelul susurat ca izvorul de curat! / Să-ți astâmperi umbletul și
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Betia_primaverii_sufletesti.html [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
care fac din poet unul din cei mai profunzi romantici ai noștri. În poezia de dragoste el a coborât din Paradis în Infern. Paradisul a fost poezia de tinerețe. Ibrăileanu a remarcat că poezia din tinerețe a exprimat în ritm trohaic, săltăreț, vesel, sentimentele față de iubită. În poezia maturității, așa zisa epocă veroniană, a trecut la versul iambic, suitor. „Sara pe deal” este un amestec de imagini vizuale, auditive, cinetice, care dau tot felul de traiectorii spațiului vale-deal, unde se află
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
mai bune” (La groapa lui Laie); „Sus la crîșmă-n Dealu-Mare/ De trei zile țin soboru” (Cîntece); „Plînge-o mierlă-ntr-o răchită/ La răscruci în Dealu-Mare” (Pribeag); „Luna-și picură argintul,/ Tremurîndu-l pe fereastră” (Pace) etc. Tot atîția octosilabi iambici și trohaici, alternați uneori cu heptasilabi. Doar în volumele din ultima fază de creație constatăm sporirea varietății prozodice: endecasilabul, de exemplu, împlinea de la început o funcție „nobilă”, fiind utilizat în contexte mai mult sau mai puțin solemne. Ieșirea poeziei lui Goga din
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
factură populară accentuează savoarea poeziilor:„Drumul meu de dor nebun / S-o legat să-mi fie treaptă...”( Drum de dor);„m-o urechiat și tata”, /...țâdulă, o hârtie / pe care-o țân în buzunar”. Rima, ritmul, de obicei împerecheată respectiv trohaic, ca și măsura scurtă apropie textul literar de creația populară ceea ce face ca popularitatea volumului să crească;„Vino, prinde-mă, ispită, / Șarpe, limbă ascuțită, / Mușcă-mă și dă-mi venin, / Face-te-aș inel, destin”(Descântec). Desigur nu lipsesc metafore
RECENZIE. CELLA NEGOIESCU. VOL. ARC DE CURCUBEU , AUTOR VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_cella_negoiescu_vol_arc_de_valentina_becart_1355136073.html [Corola-blog/BlogPost/351689_a_353018]
-
așezată straturi pe limba vacii Vârful coasei luminează locul sudoarea cosașului se înfige în cioturile rămase, gâlgâind de tinerețe, seminte de speranță cruci bătute mărunt în carnea pământului Vârful coasei ia câte puțin după pasul omului ca pulsul inimii respirând trohaic Vârful limbii cosește destine... ÎN FOȘNETUL FRUNZEI DE STEJAR Un cerb semeț, cu ochii plini de munți (bate toaca, pe Ceahlău) Ridică maiestos din corn, Să-nalțe cerul cu o palmă. Dinspre câmpie, Vultur, în zbor de întâlnire, Sub a
ÎNTÂLNIRE NEAŞTEPTATĂ (POEZII) de TEO CABEL în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Teo_cabel_intalnire_neast_teo_cabel_1374715903.html [Corola-blog/BlogPost/365156_a_366485]
-
fac datoria de critic dar cu bună credință și cu duhul blândeții. În versul al treilea din poezia „Ajută-mă să iert” (p.65) „întruna”, însemnând „mereu” se scrie legat. Poezia „Rugăciune” ( pp. 80-81) de factură populară, scrisă în ritm trohaic, având un picior metric de șapte silabe are câte un picior care șchioapătă: „Dă-mi-l mie cât (mai) sunt” și „Tată, Fiu (drag) și Duh sfânt” ar suna armonios. ( La o reeditare, poeta Dorina Stoica ar putea ține seamă
POETA DORINA STOICA – CÂND NU TE IUBEAM de PETRUŞ ANDREI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/petrus_andrei_1440030885.html [Corola-blog/BlogPost/373522_a_374851]
-
o structură lirică sensibilă, armonioasă , iubirea fiind o „vâlvătaie flămândă” în toate anotimpurile și mai ales, atunci când „zilele creșteau între noi iubirea ca o perlă” . Cuprinși de vraja acestui sentiment, dansând fără teamă în flăcările clipelor exaltate... „inimile păstrau ritmul trohaic / în palme adormeam silabe șoptite/ aveai surâsul primăverii pe buze/ învățam alfabetul / trupul tău luminos- / lumânare înmiresmată a trupului meu de ceară./ cam asta era toată averea noastră / zi după zi / primăvară după primăvară.” Dar „promisa iubire” are un drum
RECENZIE ( NOTE DE LECTOR). VOLUMUL DE POEZIE CLEPSIDRA CU SILABE , AUTOR GEORGI CRISTU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1444227831.html [Corola-blog/BlogPost/379244_a_380573]
-
1586 din 05 mai 2015 Toate Articolele Autorului Inu privi la ceasul de lângă dulap, mai erau câteva minute până la pauză. Chiar și profesoarea de matematică părea nerăbdătoare să se termine ora. Bătăile pixului ei se auzeau ușor, într-un ritm trohaic. Daniel stătea lângă tablă de câteva minute, năuc și frământând creta în mâinile mici și grăsuțe. Inu o privi pe furiș pe Alla, ar fi vrut atâtea să îi spună, dar Marius se mutase de câteva zile cu ea în
ÎNTÂLNIREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1430855149.html [Corola-blog/BlogPost/379721_a_381050]
-
a VI-a) duce în fantastic „Povestea nasturelui”. Pentru Andrei Ghiță există „Viață sub lumea de sub stele”, pentru Ioana Protopopescu, „Muntele e marea catedrală a pământului”, pentru Antone Iordache Ionuț Lucian în grădină se află „niște gâze, aripi de aromă trohaică, ce zburau aiurea în văzduh, bâzâind prin umbre secunda”. Am găsit destule alte metafore, mereu proaspete, precum în poemul Anei Maria Gîbu, „Amintește-mi” (căreia scrisul i-a dezvăluit multe taine - cl. a X-a). Pentru Otilia și Mihai, mama
EVALUĂRI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1402503261.html [Corola-blog/BlogPost/371005_a_372334]
-
procedeele de expresivitate în textul personaje; modalități de caracterizare a personajelor*1) liric și lirice (concordanța dintre forma fonetică și grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta) - identificarea măsurii, a tipurilor de rimă și de ritm învățate (iambic și trohaic) - identificarea și explicarea rolului unor procedee de expresivitate artistică (epitet, comparație, repetiție, enumerație, hiperbolă, metaforă, antiteză; repetiția fonetică - aliterația) - identificarea trăsăturilor specifice ale genului epic și liric în diferite texte literare, la prima vedere, sau în textele studiate, aparținând următoarelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211944_a_213273]
-
operei literare. Opere poetice și în proză: opera lirică (poezia, imnul, satira) și opera epică (povestirea, schița). Descrierea în poezie și proză (portretul). 1.2.2. Mijloace artistice. Repetiția. Antiteza. Metafora. Personificare. Epitet. 1.2.3. Versul. Rima. Ritmul (iambic, trohaic). 1.3. Textul. 1.3.1. Texte literare: populare, biblice, culte. Texte non literare (utilitare). 1.3.2. Tipuri de texte: colomeica, cântec popular, povestirea, schița, descrierea, imnul și satira etc. -------------- NOTĂ(CTCE) Programa pentru teza cu subiect unic la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211944_a_213273]
-
procedeele de expresivitate în textul personaje; modalități de caracterizare a personajelor*1) liric și lirice (concordanța dintre forma fonetică și grafică a poeziei și ideea transmisă de aceasta) - identificarea măsurii, a tipurilor de rimă și de ritm învățate (iambic și trohaic) - identificarea și explicarea rolului unor procedee de expresivitate artistică (epitet, comparație, repetiție, enumerație, hiperbolă, metaforă, antiteză; repetiția fonetică - aliterația) - identificarea trăsăturilor specifice ale genului epic și liric în diferite texte literare, la prima vedere, sau în textele studiate, aparținând următoarelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203710_a_205039]
-
operei literare. Opere poetice și în proză: opera lirică (poezia, imnul, satira) și opera epică (povestirea, schița). Descrierea în poezie și proză (portretul). 1.2.2. Mijloace artistice. Repetiția. Antiteza. Metafora. Personificare. Epitet. 1.2.3. Versul. Rima. Ritmul (iambic, trohaic). 1.3. Textul. 1.3.1. Texte literare: populare, biblice, culte. Texte non literare (utilitare). 1.3.2. Tipuri de texte: colomeica, cântec popular, povestirea, schița, descrierea, imnul și satira etc. -------------- NOTĂ(CTCE) Programa pentru teza cu subiect unic la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/203710_a_205039]
-
cu detașare, pe un portativ imaginar”. Textul literar are un caracter pseudoritmic și o muzicalitate izvorâte în chip natural dintr-o serie de elemente poetice și sintactice: expresii arhaice, anumite forme populare, cadența cuvintelor care uneori imprimă prozei un ritm trohaic, folosirea infinitivului, gerunziului și participiului care sporesc armonia textului, imagini acustice etc. Excesul de lirism apropie romanul de o legendă, considera Alexandru Philippide. Vitoria Lipan are impregnată în suflet „o vigoare și o asprime primitivă”, iar perseverența în găsirea și
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
din istoriografia noastră literară ar putea fi elucidat. Important rămane însă faptul că semnificațiile întregului poem pivotează în jurul unui cuvânt, a cărui încărcătură stilistică, dirijată de gândirea înaltă a poetului, depășește cu mult condiția lui, modestă de adverb. Versificația este trohaică, în spiritul metricii populare, ceea ce înseamnă că accentele produc un ritm coborâtor, de alintare, dar și de tânguire. Nu altfel sunt manifestările fetei care se plânge galeș de pericolul de a fi părăsită și se alintă într-un spectacol erotic
Floare albastră () [Corola-website/Science/306556_a_307885]
-
optimile 4-5 și, după separare, apropierea optimii finale (anacruzice) de timpul 1 următor. Varianta b) implică, în schimb, susținerea valorii pătrimii de pe optimile 4-5, cu diminuarea și scurtarea optimii finale a fiecărei măsuri (pe fiecare timp apare astfel un ritm trohaic), pentru a crea separarea, pașii pe timpi și structura de bar care rezultă de la sine. Iar aceasta era scrierea originală. Cel mai flagrant exemplu de deformări ale textului original, cu consecințe directe asupra rezultatului artistic, l-am întâlnit în Ediția
Interpretul ?i textul. C?teva nota?ii by Constantin Ionescu-Vovu () [Corola-journal/Science/84193_a_85518]
-
serafimii încearcă să-i ia amintirile cu Lenore, folosindu-se de „licoarea de uitare”, un drog menționat în "Odiseea" lui Homer pentru a induce uitarea. Poemul este structurat în 18 strofe de câte șase versuri. În general, piciorul metric este trohaic, fiind octometru - opt versuri trohaice, fiecare având o silabă accentuată urmată de una neaccentuată. Primul vers, spre exmplu (unde / reprezintă silaba accentuată și x reprezentând silaba neaccentuată): Poe a declarat, totuși, că poemul a fost o combinație între octametru acatalectic
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
amintirile cu Lenore, folosindu-se de „licoarea de uitare”, un drog menționat în "Odiseea" lui Homer pentru a induce uitarea. Poemul este structurat în 18 strofe de câte șase versuri. În general, piciorul metric este trohaic, fiind octometru - opt versuri trohaice, fiecare având o silabă accentuată urmată de una neaccentuată. Primul vers, spre exmplu (unde / reprezintă silaba accentuată și x reprezentând silaba neaccentuată): Poe a declarat, totuși, că poemul a fost o combinație între octametru acatalectic, heptametru catalectic și tetrametru catalectic
Corbul () [Corola-website/Science/298053_a_299382]
-
Seriile sunt întotdeauna patru, urmate de trei, începând întotdeauna și sfârșindu-se cu o silabă subliniată. Modificările metrice de la iambic în trei linii cu repetatele „clopote”, aducând cititorul în ritmul lor. Cea mai mare parte a poemului este un tetrametru trohaic. Clopotele despre care el scrie sunt considerate a fi cele pe care le-a auzit de la turnul clopotniță al Fordham University, deoarece Poe a locuit în același cartier în care se afla și universitatea. El se plimba frecvent în jurul campusului
Clopotele (poem) () [Corola-website/Science/334225_a_335554]
-
se poate face în funcție de motive și elemente motivice aglutinate, contaminate pe baza emoției asociative. Unele c. au refrene și încep prin versuri evocatoare („frunză verde”), reluate parțial și subliniind ideea. Lungimea medie a c. este între 4 și 14 versuri, trohaice de obicei, din câte 5-6 sau 7-8 silabe. Un procedeu artistic ce caracterizează întreaga poezie populară, dar mai frecvent lirica, este paralelismul, cu principalele tipuri: tautologic sau de sinonimie, adversativ, contrastant sau de opoziție, cumulativ sau de enumerație și progresiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
scriere independentă, însă pierdută, se regăsește integrată cronologic la începutul istoriei sale. Inspirată de un subiect ce îi impresionase pe contemporani - Dionisie Eclesiarhul, Dionisie Fotino, ca și pletora de cronici rimate -, este croită în versuri lungi, de cincisprezece silabe (tetrametru trohaic catalectic), după modelul scrierilor neogrecești. Dacă în versurile sale moralizatoare sfârșitul violent al domnitorului este socotit o pedeapsă divină, previzibilă și meritată, când compune în proză Z. îi analizează cauzele: înrobirea țării prin biruri și abuzuri cunoscute la Poartă, de unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
tranziție Un peu animé cu un pregnant caracter ritmic, incită ermetismul acestei atmosfere încremenite, pe care numai surprinzătoarea intervenție în (ce restabilește cadrul metric de 6/8) pare să-i mai tulbure ritualul consfințit în tăcerea întunericului. Cu un ritm trohaic ( sau ritm trohaic punctat) ce fusese „prevestit” anterior (măsurile 3 - 4), cea de-a doua secțiune a preludiului aduce în prim-plan tema unui vals care se distinge prin continuitatea de expresie neobișnuit de extinsă, raportând la frecventele „rupturi” de
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
animé cu un pregnant caracter ritmic, incită ermetismul acestei atmosfere încremenite, pe care numai surprinzătoarea intervenție în (ce restabilește cadrul metric de 6/8) pare să-i mai tulbure ritualul consfințit în tăcerea întunericului. Cu un ritm trohaic ( sau ritm trohaic punctat) ce fusese „prevestit” anterior (măsurile 3 - 4), cea de-a doua secțiune a preludiului aduce în prim-plan tema unui vals care se distinge prin continuitatea de expresie neobișnuit de extinsă, raportând la frecventele „rupturi” de limbaj ce abundă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
explorând rezonanțele timbrale opuse ale claviaturii; pedala armonică ce menține cu insistență disonanța secundei mari () cu intenția obținerii unui efect de bruiaj acustic; o voce secundară cu același aspect predominant cromatic, în care configurația ritmică conservă, în mod frecvent, formula trohaică de bază, și care descrie un traseu contrapunctic expus în sens opus articulației tematice. Nivelul dinamic extrem de redus (pp) menționat în circumstanța unui discurs cu o asemenea densitate sonoră impune o foarte atentă diferențiere interpretativă bazată pe conștientizarea rolului fiecărui
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
asemenea densitate sonoră impune o foarte atentă diferențiere interpretativă bazată pe conștientizarea rolului fiecărui plan constitutiv, fapt dictat de aspectul pregnanței tematice cu care a fost sau nu investit acesta. Inițial, pedala de rezonanță se va schimba în raport cu formula ritmului trohaic (respectiv timpii I și IV - măsurile 13, 15 și 17), pentru ca ulterior modalitatea de activare să facă posibilă menținerea valorilor de durată ale pedalei armonice superioare de pe sunetul do# (realizând astfel schimbul pe timpii I și V în cazul măsurilor
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]