282 matches
-
Manualului de morală practică). Mai mult, încă din primii ani ai activității sale pamfletare, Arghezi se pronunță pentru o agresivitate extremă a "condeiului" ("Condeiul se ucide cu condeiul. N-ai putere, s-a terminat, victoria nu va fi a ta", Troparele zilei), instituind o adevărată etică a permisibilului de natură agresivă - dezvoltată într-un pamflet programatic, cum este cel intitulat Permis și nepermis (" Totul este permis, căci nimic nu poate, într-o minte liberă, să fie interzis") sau în cel mai
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
ce trimit direct înspre o poetică a pamfletului, în Pamfletul, publicat în Lumea, 1925. Pamfletul, se afirmă între altele, "e un fel de a slobozi condeiul în răspăr", un "condei" (același pe care l-am amintit ceva mai înainte, din Troparele zilei) "care se vîră aici și scobește adînc" și care sondează abisul uman ("poteca sufletului este deschisă"). Agresivitatea extremă a pamfletului este subliniată cu toată convingerea ("Pamfletul se învîrtește în jurul obiectului cu oarecare frumusețe de corb: între două zboruri circulare
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
Dumnezeu cuie și limbi de cuțite. Picioarele se afundă în cleiul de frunze căzute, o broscuță de apă aruncă spre mal un trapez nevăzut, Baraca s-a golit de deținuți și de paznici și de alți deținuți s-a umplut. Tropare Azi surcelele pe care le aprinzi nu mai sunt ude, nici înghețate, Îți sufleci mânecile și surâzi de atâta noroc, Dumnezeu ți-a dăruit un braț de lemne uscate. Nu sare așchia lor departe de trunchi precum cuvintele din rugăciune
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
să nu se cuibărească, în fructele uleioase, puful de dacos, Catifeaua insectelor distrugătoare Ce azvârle rodul în haos. Toate sunt rânduite în nemărginitul ocean, picătura mică și mare, Cenușa ne împarte averea, s-o strângem, nepăsătoare la lauda sfinților din tropare. Numărătoarea Numărătoarea s-a terminat Cinci degete de la o mână, cinci degete de la mâna cealaltă, Coastele țin în coșul lor de calciu gălbui făptura nu prea înaltă. Deasupra lor, ca două toarte mai cresc din amfora cărnii, sânii cu vinișoare
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/7802_a_9127]
-
Ion Cristofor Laureat al norilor Arbori înălțându-se calmi din liniștea întunecată a morților fagi și ulmi ce străpungeți tăcerea cu neliniștea cu freamătul vostru tristețea m-a catehizat sub templul vostru de frunze sub troparele agitate ale mierlei ale corului sâcâitor de musculițe albastre cu coronița de premiant al tufelor verzi de alun ai rătăcit prin această tristă provincie balcanică fericit laureat Nobel al norilor regali refuzat de academia acantului a trufașilor lauri îți rumegi
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
este primit în monahism și moare în anul 1897. Multe dintre cântările cuprinse în manuscrisele caligrafiate de mâna sa sunt menționate ca „faceri” proprii: prescurtări, traduceri, adaptări și chiar creații, în toate glasurile și în toate idiomurile specifice muzicii bizantine: tropare, chinonice, heruvice, kekragarii, cântări pentru Postul Mare și perioada Penticostarului etc. Dificultățile mari țin de datarea celor mai multe dintre creațiile în discuție, majoritatea fiind copiată în aceste antologii, mai târziu și chiar în formă transliterată. Folosirea alfabetului chirilic sau latin, rămâne
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
perdeaua din fereastră, Cu-n spic de-argint și stele-n coroana lui albastră. Dar n-a venit. Doar mutul, cu-n deget, în aer, rășchirat, ți-a desenat conturul și-apoi l-a-mbrățișat. Și surdul, spân, ce-ngână cu preoții tropare, ți-a mângâiat un deget, plângând, în postul mare. Am iscodit magiștrii ursitelor și-n carte, Să aflu cine suntem, ce-am fost, în doi și-n parte, Dar m-am ales cu-n hârb de ghicitori deșarte. Când orbul
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/10982_a_12307]
-
adevărat mari. De la trecerea lor din lumea aceasta s-au scurs pe albia istoriei mai bine de cincisprezece veacuri. Însă, iată, luceferii ortodoxiei nu-și pierd lumina lor, ci ei ne sunt călăuze minunate, povățuitori vrednici de toată prețuirea, încât troparul sărbătorii îi numește pe toți trei ierarhii „întocmai cu Apostolii și ai lumii învățători“, iar Sf. Ap. Pavel zice într-o epistolă de-a sa: „Aduceți-vă aminte de mai-marii voștri, care v-au grăit cuvântul lui Dumnezeu. Priviți cu
Agenda2004-4-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/281993_a_283322]
-
toate colțurile pământului românesc, de toate confesiunile. O procesiune de 400 de preoți îmbrăcați în odăjdii de sărbătoare, a pornit cu sfânta litie spre a-i aduce la Catedrală pe înalții ierarhi. În ritmul dangătelor de clopote și al acordurilor troparelor, mulțimea primea binecuvântările bătrânului Patriarh. În timpul târnosirii, corala „Banatului“, dirijată de Sabin Drăgoi, și corul Catedralei, condus de către prof. dr. Nicolae Ursu, au interpretat cu rară măiestrie cântece prescrise la asemenea ceremonii. Îndelungatul sacrificiu al credincioșilor a fost răsplătit din
Agenda2004-18-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282355_a_283684]
-
Domnul nostru Isus Cristos Iubiții mei fii sufletești, Cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns la Sărbătoarea Crăciunului din Anul Domnului 2004! Este Sărbătoarea Luminii, căci astăzi ne apare „Lumina cunoștinței, Soarele dreptății, Răsăritul cel de sus“, după cum se cântă și în troparul zilei. Cel ce vine din veșnicie, Isus Cristos, a pășit în timpul nostru, în prezentul nostru. Strălucirea Lui ne orbește atât de mult încât credem că este noapte încă. Dar această noapte este o noapte fericită, este noaptea care încălzește și
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
negru până ce vine preotul și beau din această apă sfințită. Preotul este precedat de copii îmbrăcați în cămăși albe, sunând din clopoței și deschizând calea preotului, strigând Kira Leisa, adică pronunțarea românească a grecescului Kyrie Eleison (Doamne miluiește). Pe langă Troparul Bobotezei, copii cântă colinde speciale care descriu minunea care a avut loc la Iordan (Botezul lui Iisus). În ziua această, în afară de preot, nimeni nu se duce colindând din casă în casă. În ziua de Boboteaza, după liturghie, preotul împreună cu enoriașii
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
lui Iisus). În ziua această, în afară de preot, nimeni nu se duce colindând din casă în casă. În ziua de Boboteaza, după liturghie, preotul împreună cu enoriașii fac o procesiune spre un lac, rău sau vreun izvor, pentru slujba Sfințirii Apelor. Cand Troparul Bobotezei începe, vânătorii și pădurarii satului împușca peste ape ca să alunge duhurile necurate. Astăzi, acest obicei a păstrat doar semnificația festivă a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. Dacă este frig, se pregătește o cruce de gheață, pentru
Ce obiceiuri se păstreză de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23999_a_25324]
-
Această parusie a Crucii și marea solemnitate a ritului venerării ei evidențiază limpede că, pentru teologia ortodoxă a Crucii, icoanele, moaștele sunt adevărate sfinte taine, mijloace eficace de comuniune în taină cu prezența lui Iisus Hristos. Ritualul intrării Crucii și troparul arată că nu există limită foarte strictă între icoană și euharistie, astfel că venerarea Crucii este în fond o comuniune anticipată cu patima lui Iisus Hristos și Învierea Sa nedespărțită de ea. Cei ce sărută cu evlavie Sfânta Cruce sunt
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
învăța rugăciuni precum „Toți, cu inima curată”; „Doamne, Doamne, ceresc Tată”, texte biblice, colinde, precum „Astăzi S-a născut Hristos”, „Steaua sus răsare”, „Trei păstori”, „Am plecat să colindăm”, "Viflaime, Viflaime", sau cântari religioase, cum ar fi „Ție, Doamne” sau Troparul Învierii Domnului. Profesorul poate organiza vizite la biserică cu elevii cu diferite ocazii și scopuri: pentru participarea și observarea anumitor slujbe bisericești; pentru a primi Sfânta Împărtășanie; pentru discuții cu preotul pe teme religioase sau pentru a organiza în comun
Află ce vor studia elevii din clasa zero () [Corola-journal/Journalistic/23456_a_24781]
-
în 2001{\cite 13} - ce dovedesc sporirea atașamentului celui ce a dat numele filarmonicii ploieștene - la a cărei ctitorire a contribuit din plin - pentru ceea ce eminentul său dascăl, George Breazul, numea „muzica bisericească străbună”. Este vorba despre prelucrarea polifonică a troparului Paștilor - Hristos a înviat...- după melodia tradițională pe glasul II și despre Rugăciunea inimii, scrisă pentru gruparea religioasă Rugul aprins, creație aparent surprinzătoare pentru orizontul muzicianului și care a ajuns în Muntele Athos, prin unul dintre reprezentanții mișcării spirituale de la
OMAGIEREA MUZICIANULUI PAUL CONSTANTINESCU by Vasile Vasile () [Corola-journal/Journalistic/84334_a_85659]
-
În clar de singurătate. N-am instinct de conservare sau mi l-am învins. Și, ca dezbinarea să intervină și aici, unii nu citesc și nu adnotează decît primul volum din Dumnezeu, Vechiul Testament; la volumul doi nu ajung. Alții compun tropare, după ce-au scris imne ceaușii. Dacă nu prea-iubitul Ceaușescu, atunci, sus Hristos! La nevoie, "Dumnezeu e pedeserist" ori nu e deloc. Scripturi să fie. Sfinte ori Nesfinte. "Și așa rămîne greșeala în carte, Căci noi oameni sîntem, de îngeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Neonila Onofrei, Editura Academiei, București, 1969, p. 154. 30 Calinic I. Popp Șerboianu, "Din trecutul Capelei Române din Paris", în Convorbiri literare, XLVI, 1912, pp. 1408-1418. 31 Polizu-Micșunești, Niculae Filipescu Însemnări 1914-1916, Universul, București, 1936, p. 188. 32 Tudor Arghezi, "Tropare și altele...", în Idem, Scrieri, vol 32: Proze, Minerva, București, 1964, pp. 210-215. 33 Ibidem, p. 214. 34 Gheorghe Drăgulin, op. cit., p. 8. 35 Lucian Predescu, op. cit., p. 686. 36 Apud. Apostol Stan, Iuliu Maniu. Naționalism și democrației. Biografia unui
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
suflete" au crezut în Cristos, alcătuind prima comunitate creștină. „Binecuvântat ești Hristoase, Dumnezeul nostru, Cela ce prea înțelepți pe pescari ai arătat, trimițându-le lor Duhul Sfânt; și printr-înșii lumea ai vânat, iubitorule de oameni, mărire Ție!”. Așa glăsuiește troparul acestui mare praznic al Bisericii Ortodoxe. Conform Bisericii Ortodoxe, acest important eveniment al rusaliilor reprezintă ziua de naștere a Bisericii creștine, întrucât în această zi a luat ființă în chip văzut această instituție divino-umană, întemeiata în chip nevăzut, odată cu jertfă
Rusaliile, Tradiții și obiceiuri. Vezi calendarul zilelor libere la români by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78382_a_79707]
-
au luat parte, fiind înștiințați de Duhul Sfânt să vină s-o înmormânteze în satul Ghetsimani, cu mare evlavie și cinste. „Întru naștere fecioria ai păzit; întru adormire, lumea nu ai părăsit; te-ai mutat la viață, fiind Maica Vieții“ („Troparul praznicului“). În aceste câteva cuvinte se cuprinde lauda, cinstea și închinăciunea ce i se cuvin, ca fiind „mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii“. Sărbătorile în cinstea Maicii Domnului sunt praznice împărătești, pentru că Maica Domnului este
Agenda2005-33-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284085_a_285414]
-
poet genial. El a și fost premiat de Fundația Regală, și cartea sa a și fost tipărită la editura Fundației Regale. În anul 1927 compune primul Acatist în versuri după ritmul și rima grecească, așa cum este regula în imnografia grecească: troparele sunt în versuri și în niște măsuri foarte precise de număr de silabe. Așa a scris el Acatistul Sfântului Dimitrie Basarabov. A primit binecuvântarea Sfântului Sinod și totodată recomandarea de a fi citit în fiecare biserică din cuprinsul Patriarhiei Române
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
nu prezintă urme de pensulă, acest lucru întărind și confirmând credința cum că Sfintele Fețe au fost pictate miraculos de mâna nepământească. Prăznuirea acestei icoane are loc în fiecare an, pe data de 12 iulie, cu priveghere de întreaga noapte. Troparul Icoanei Prodromita - “Născătoare de Dumnezeu pururea Fecioară, sfintei și dumnezeieștii icoanei tale cu dragoste și cu credința închinându-ne, o sărutăm mulțumind; căci prin ea celor credincioși dăruiești cu adevărat tămăduiri sufletelor și trupurilor. Pentru aceasta grăim către tine: Slava
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 16 [Corola-blog/BlogPost/384492_a_385821]
-
Această parusie a Crucii și marea solemnitate a ritului venerării ei evidențiază limpede că, pentru teologia ortodoxă a Crucii, icoanele, moaștele sunt adevărate sfinte taine, mijloace eficace de comuniune în taină cu prezența lui Iisus Hristos. Ritualul intrării Crucii și troparul arată că nu există limită foarte strictă între icoană și euharistie, astfel că venerarea Crucii este în fond o comuniune anticipată cu patima lui Iisus Hristos și Învierea Sa nedespărțită de ea. Cei ce sărută cu evlavie Sfânta Cruce sunt
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383458_a_384787]
-
în cazul de față stâlpările sau ramurile de fenic pline de seva primăverii pe care mulțimile le purtau în mâini și strigau cu glas de bucurie: "Osana!" Comentariul liturgic este limpede: "Pruncii semnele biruinței purtând, Ție, Biruitorului morții, strigăm: Osana!" (Troparul praznicului). Înnoirea are ca treaptă premergătoare înlăturarea patimilor cu rugăciuni luminătoare și ținând ramuri de virtuți să ne sârguim a întâmpina pe Iisus Hristos, pe care-L așteptăm să încalece pe mânz "și gătindu-Se spre patimi, ca să ne mântuiască
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
are ca treaptă premergătoare înlăturarea patimilor cu rugăciuni luminătoare și ținând ramuri de virtuți să ne sârguim a întâmpina pe Iisus Hristos, pe care-L așteptăm să încalece pe mânz "și gătindu-Se spre patimi, ca să ne mântuiască pe noi" (Tropar de la Pena 9 de la Utrenia de Marți în Săptămâna Patimilor). "Curățindu-ne sufletele, să lăudăm pe Iisus Hristos prin credință, cu ramuri înțelegătoare, ca și pruncii, strigând cu glas mare Stăpânului: "Bine ești cuvântat!" (Sedelna, glas 4, după a doua
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
strigând cu glas mare Stăpânului: "Bine ești cuvântat!" (Sedelna, glas 4, după a doua stihologie de la slujba Utreniei praznicului). "Și munții, adică neamurile cele potrivnice, cu inimile împietrite, de fața Ta s-au veselit, cântându-ți Tie cântare de biruință" (Tropar Peana 1, de la slujba Praznicului), iar El venind în Ierusalim, spre Patima cea de bună voie, poporul cel ce ședea întru întuneric și în umbra morții, luând semnele biruinței, adică ramuri de copaci și stâlpări de fenic, mai înainte închipuind
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]