18 matches
-
spre defăimare. Pământul scoică-n veci trăiește în universuri paralele, prin curba beznei se trezește iubind, când trece-instantaneu prin ele. AMPRENTE ATIPICE Amprente de picioare puse pe-albe coli, unde ne duc oare, către-nalte școli? De picioare amprente lemnoase, trosnitoare vreascuri, bune-asolamente utile ca teascuri. Patru amprente clare de picioare două. sunt tămăduitoare de le treci prin rouă. PAHARE TEATRALE Cele trei pahare, cu niveluri patru, stau pe post de care, în scumpul amfiteatru. Pe margini sunt scurse negre, rupte
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_sauciuc_1474450454.html [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
și băutura are tainele ei: dacă nu te ții de ea, te arată lumea cu mâna și-ți zice că ești bețiv, dar atunci când ești client permanent în cârciumă, toți te consideră băiat de gașcă: „om care ține la băutură”, „trosnitor” cu diplomă ștampilată de crâșmăriță. Nici nu se închise ușa bine în urma boierului, că bătrâna îi strigă ca să fie auzită de Naie și Didina. - Ia uite la el!... Dă-ți jos pantalonii, conașule, ce mai aștepți? Hai boierule, că nu
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_vii_a_pariul_blestem_marin_voican_ghioroiu_1360224665.html [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
și băutura are tainele ei: dacă nu te ții de ea, te arată lumea cu mâna și-ți zice că ești bețiv, dar atunci când ești client permanent în cârciumă, toți te consideră băiat de gașcă: „om care ține la băutură”, „trosnitor” cu diplomă ștampilată de crâșmăriță. Nici nu se închise ușa bine în urma boierului, că bătrâna îi strigă ca să fie auzită de Naie și Didina. - Ia uite la el!... Dă-ți jos pantalonii, conașule, ce mai aștepți? Hai boierule, că nu
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_iv_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359792286.html [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
ospătam cu biscuiți digestivi cu șocolată și beam Ovaltine. Una din condițiile stării mele de interimat era ca, începând de la zece treizeci dimineața, să-mi ofer întreaga zi, în mod regulat, mese și gustări. În cămăruța roșie ardea un foc trosnitor, punându-i în lumină, prin ușa deschisă, contururile labile, și aruncând o strălucire pâlpâitoare în bucătăria cu perdele de ploaie pe geamuri. Gilbert era ud leoarcă. — Ei? — Dragul meu, Lizzie m-a părăsit. — Și? — Și am hotărât să vin aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
lumânare. Pergamentul ia foc și arde trosnind, cu fum gros, înecăcios. Îl aruncă în cămin, apoi, ia de pe masă un braț de pergamente și, cu o bucurie diabolică, hohotind, le aruncă în foc. Curând, izbucnește o vâlvătaie de flăcări mistuitoare, trosnitoare, urât mirositoare. Nu prețuiesc nici cât pielea pe care au fost scrise; păcat de viței, adaugă Ștefan freacându-și palmele de poale, de parcă și le-ar șterge de murdărie. Boierii, în tăcere, privesc fascinați în vâlvătaia de flăcări ce umple căminul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de argou. Cum un capitol întreg, al șaselea, se petrece într-o pușcărie, „la durere”, procedeul pe care-l invocam mai sus devine adecvat. Dialogurile sunt întrerupte frecvent de note de subsol care explicitează sintagme de uz intern („călugări”, „țambal”, „trosnitor”, „machitor”, „a sifona”, „a ciripi”, „a cimitiri”). Semnificativ e și altceva. De astfel de explicitări au parte și câteva cuvinte, prescurtări mai ales, din vocabularul politic comunist. Printre denumiri de infracțiuni, printre metafore ale sancțiunii, se strecoară în josul paginii și
Clan d’oeil by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6558_a_7883]
-
navă" și a șpringui (regional) "a dinamita". Ambele se pot asocia metaforic cu spargerea unei locuințe, cel de-al doilea intrînd chiar destul de ușor în tiparul echivalenței semantice cu a sparge, a trosni (corespondentele verbale ale numelor de agent spărgător, trosnitor etc.).
Alte specializări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8214_a_9539]
-
fost înregistrat și de Arghezi, în Poarta neagră (1930): "E Ťcaramangiuť, definesc doi pungași de buzunare" (p. 316) și a fost foarte mult folosit de E. Barbu în Groapa, cu un sens lărgit: "Toți zulitorii Bucureștiului, șuți, hoți de cai, trosnitori, carditori, tîlhari de drumul mare, toată crema caramangiilor" (1974: 269); " Cine n-a trecut pe la pușcărie nu-i caramangiu de-adevăratelea! " (id. 270). Familia sa lexicală e prezentă și în poezie, de la M.R. Paraschivescu (,cuțitar, caramangiu,/ ca un frate de
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
din genți și buzunare, efectuând o tăietură cu lama" (Ziarul, 21.07.2007). Ar mai rămîne să vorbim despre pisicari, hoți de bună dimineața, alpiniști, springari, spărgași, maradoniști, șmenari, cocofici, bilaitori - și, în genere, despre ciorditori, șuți, șutitori, manglitori, zulitori, trosnitori, vastangii, digitatori etc.
Specializări interlope by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8239_a_9564]
-
pot petrece într-un castel pustiu/părăsit, în evuri revolute zidit și de generații de mult stinse locuit, până la extrema oboseală a podelelor, podețelor, cuhniilor. Ileana Roman a simțit prin toți porii aventura parcurgerii din beciuri în pod, pe scări trosnitoare, cu trepte și fără, într-o fantastică izbucnire de imagini, concurând, cu șanse de izbândă, focurile de artificii ale nopților procreative. Aventura se sfârșește în joc, violatoarea de unghere încărcate de păsări împăiate scapă afară, în natură: Dar mai absurd
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
zuli, cu același sens: "Gagica zulește?" (P. Ciureanu, Note de argot, 1935); "De zulit ai mai zulit la viața ta?" (E. Barbu, Groapa). La rândul său, verbul stă la originea substantivului zulitor - "hoț": "Toți zulitorii Bucureștiului, șuți, hoți de cai, trosnitori, carditori, tîlhari de drumul mare, toată crema caramangiilor" (E. Barbu, op.cit.) - și a substantivului-nume de acțiune zuleală. Cuvintele netransparente tind să fie remotivate semantic, prin confundare și asimilare cu termeni mai cunoscuți. Astfel, verbul a zuli a fost apropiat de
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
sunt onest dă cinstit și mă tratez cu orșicine, m-am pus să-i trag o predică libidinos dă ațâțătoare și, desfetind câteșitoate tamtamele zilei, l-am tras dă limbă că dă un venea: tomna din Banderaló, și sigur iera trosnitor, adică, mai pă vorba la proști, ginitor trimis dă bărba-su Musantei, să să gimbească atent cu ochii roată primprejuru nost. Doar oi scăpa dă gândurile Îndoite care Îmi roia la mansardă, și-mi frământa suflenderu, i-am zis d-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
soarele și ie coliziuni care mandea, deși pe nasoale momental, mi le aduc după aia aminte cu filozofie și-mi râd dă cum am bulit-o. Nu sar calu, da o să vă spui tărășenia cu circulara cu condei albastru. Ezistă canari trosnitori dă nu pierd nici o iotă și care, cu arșini dă grijă și brașoave, te soilesc pân la urmă, da io nu pun pizma pă spinarea la nimeni pencă pescuiește vorbe coapte și șugubețe. Într-o marți, am tăiat dân foarfeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
din centrul L.A.-ului. — ...urmărim în special infractori periculoși, dar uneori mai alergăm și pentru Loew, să-i aducem martori. Nu foarte des... De regulă îl pune pe Fritzie Vogel să-i rezolve problemele, împreună cu Bill Koenig pe post de trosnitor. Niște fraieri. Oricum, câteodată mai avem și perioade lejere, când ar trebui să ne lipim de celelalte secții și să-i ajutăm pe colegi cu prioritățile lor, cu arestările emise de tribunalele regionale. Fiecare secție de poliție are doi oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
bețivani. Bănci de sânge, magazine de băuturi care vând bere doar la sticle de 300 de mililitri și alte poșirci ieftine, moteluri de cincizeci de cenți pe noapte și biserici părăginite. Legea nescrisă cerea ca polițiștii care patrulau să fie trosnitori. Împrăștiau găștile de bețivani ciomăgindu-i pe pilangii cu bulanul de cauciuc ori interveneau și-i alungau pe cioroi din speluncile unde se făceau angajări de zilieri atunci când insistau prea mult să fie angajați. Adunau bețivanii și boschetarii deopotrivă, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
se împleteau florile frigului. - Mă, ce fel de hoț oi fi tu? se mira Oacă. - Hoț pârât, să n-am spor! râdea Nicu-Piele. Și mai răsuceau foițele soioase: - Trei ochi! - Șapte ochi! scuipa Florea. - Doi pe-o coastă! Se înfierbîntau trosnitorii: -Damă! - Bărbosul! Afară se așterneau nămeții. Câteodată se mai certau. Oacă începea garagața: - Mă, gloabă bătrână, tu cu Treanță ești rușinea hoților! El tăcea. Așternea cărțile pe patul tare. - Dacă omoară cineva într-o noapte pe toți carditorii, tu mori
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și tot au spus. Au dat vina în Nicu-Piele, dus în pușcării, căruia n-aveau ce-i mai face, numai să-i scape pe cei liberi. Pârnaia era plină. Nu mai văzuse ucenicul. Toți zulitorii Bucureștiului, șuți, hoți de cai, trosnitori, carditori, tâlhari de drumul mare, toată crema caramangiilor. Ședeau pe ciment și așteptau să fie trimiși la ocne. Jucau barbut pe șest, înțeleși cu paznicii, să le mai treacă timpul. Cum i-a văzut Gheorghe, s-a înveselit. Îi cunoștea
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-i joace: - Ia să te mai văd, Didino, că lui Bozoncea îi băteai cu papucii pe masă... Ibovnica s-a ridicat și i-a făcut voia. Când se învîrtea mai cu foc, cine intră pe ușă? Sandu-Mînă-mică cu una, cloșcă. Trosnitorul s-a oprit, a vrut s-o șteargă, dar Paraschiv a și fost lângă el: - Ce mai faci, suflete? 358 Celălalt îngălbenise și-i tremurau buzele. Îl trecură nădușelile. Spuse curvei cu care era: - Tu du-te la masă... Pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]