12 matches
-
muzică house/dance „Crush” și devine vocea principală a formației. În această formulă, se imprimă două albume de studio: „Crush + Alexandra Ungureanu” (2005) și „Hello” (2007). Atât de tânără și deja celebră, artista Alexandra Ungureanu, moldoveancă oneșteană este mândria melegurilor trotușene și una din porta-vocile vieții sufletești a locuitorilor așezămintelor de pe Trotuș, râu ce spală în soarele din unde, și-n crepuscule de conștiință, ochii fetelor lui, prințese: Alexandra Ungureanu, Nadia Comăneci, Carmen Rădulescu, Loredana Groza! Sunt mândrele Moldovei, aurul vistieriei
ALEXANDRA UNGUREANU. MELODII NUMAI ŞOAPTE ŞI FEERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1421037529.html [Corola-blog/BlogPost/377077_a_378406]
-
tăceri.Durerile noastresunt nervuri desenateîn mușchi-mpietrițide-atâta ne-nțelegere,iar cuvinte ne mor născute prematur.Iubito,tu nevăzuta mea piatră,prinde-mă între oasele taleși dă-mi sufletul cuvintelorca să le sădesc în pietrele vii.Leonid Iacob... VII. LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUȘENE, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016. Lecturi aleatorii. Basne trotușene La șapte ani de la debutul editorial și după cinci volume de poezie publicate, profesorul comăneștean Leonid Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
nevăzuta mea piatră,prinde-mă între oasele taleși dă-mi sufletul cuvintelorca să le sădesc în pietrele vii.Leonid Iacob... VII. LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUȘENE, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016. Lecturi aleatorii. Basne trotușene La șapte ani de la debutul editorial și după cinci volume de poezie publicate, profesorul comăneștean Leonid Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o nouă ipostază, cea de prozator. Păstrând limbajul sfătos și, pe alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUȘENE Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016 Toate Articolele Autorului Lecturi aleatorii. Basne trotușene La șapte ani de la debutul editorial și după cinci volume de poezie publicate, profesorul comăneștean Leonid Iacob se înfățișează cititorilor săi fideli într-o nouă ipostază, cea de prozator. Păstrând limbajul sfătos și, pe alocuri, neaoș din poeme, prozatorul țintește
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1462291668.html [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
a lungul Trotușului sau Tazlăului“, nu înainte însă de a vă semnala desenele sugestive ale hanovranului Macovei Chiriac, provenit, la rându-i, din zona Moldovei încărcată de istorie. Cornel Galben, critic literar, membru al USR Referință Bibliografică: Lecturi aleatorii. Basne trotușene / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1950, Anul VI, 03 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUŞENE de LEONID IACOB în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1462291668.html [Corola-blog/BlogPost/366509_a_367838]
-
a început,de asemenea, colaborarea la ziarele Flacăra Moineștiului și Steagul roșu, publicând apoi creații literare, articole de specialitate și publicistice în Ateneu, Confluențe lirice, Confluențe românești, Cronica, Deșteptarea (corespondent în perioada 1991-1994), Impact cultural, Junimea digitală, Limba română, Plaiuri trotușene, Plumb, Rețeaua literară, Speranța TV, Strop de viață, Suplimentul literar „Tineretul liber“ ș.a. Animator al vieții culturale comăneștene, a frecventat Cenaclul literar-artistic „Lumină și culoare“ și „Nicolae Labiș” de la fostul Club „1 Mai“, manifestându-se atât ca poet, cât și
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1449785471.html [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
după ce mai întâi și-a promovat ucenicii în propriile publicații (Planeta Viselor și Muguri de vers) ori în paginile unor reviste de cultură și ziare locale și centrale (Ad Astra, Ateneu, Ceahlăul, Cronica, Deșteptarea, Examene, Limba română, Pădurea noastră, Plaiuri trotușene, Poliția în alertă, Steagul roșu, Vitralii), a sprijinit debutul editorial a nu mai puțin de 20 dintre aceștia, recomandându-i călduros cititorilor: Anca Mihaela Pâslaru (Antecamera vieții, 1996), Camelia Iosub (Între două lumi, 2001), Delia Oniga (Evadarea caligramelor, 2001), Alexandra
LEONID IACOB de LEONID IACOB în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1449785471.html [Corola-blog/BlogPost/349638_a_350967]
-
acordat ctitoriei de la Putna de a se aproviziona cu sare de la Târgu Ocna. Exploatarea sării În regiunea Trotușului și Târgu Ocna se făcea de localnici care își scoteau sarea necesară propriului consum, surplusul comercializându-l. O parte din „productul” minelor trotușene intră direct în consumul slujitorilor monahicești, cunoscuți ca vajnici consumatori de pește sărat. În Descriptio Moldaviae Dimitrie Cantemir amintește Ocna "și Trotușul, pe răul Trotuș - două târgușoare care nu sunt demne de amintit decât prin ocnele de sare bogate din apropierea
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
această perioadă târgul Ocna are un ritm foarte rapid de creștere teritorială, mai ales prin includerea unor foste sate. Timp de trei secole, Târgu Ocna a fost cea mai însemnată localitate de pe Valea Trotușului, dominând economic și cultural întreaga zonă trotușeană. În epoca modernă, localitatea cunoaște o evoluție spectaculoasă. Trebuie subliniat faptul că în această perioadă , Târgu Ocna a fost cel mai mare oraș nereședință de ținut din Moldova. Între anii 1864-1918 orașul cunoaște o dezvoltare mai lentă, putându-se vorbi
Târgu Ocna () [Corola-website/Science/297040_a_298369]
-
și mentalitatea tradițională. Dacă în Evul Mediu sunt atestate în zonă 50 de așezări (sate și vetre de târg, ca la Târgu Trotuș), în secolul al XVIII-lea numărul acestora ajunge la 150, pentru ca astăzi rețeaua de localități din bazinul trotușean să înregistreze 215 așezări, între care trei municipii și patru orașe, iar 183 de localități aparțin exclusiv județului Bacău. În ultimele două secole, pe lângă agricultură și silvicultură, s-a dezvoltat o rețea a industriei extractive și prelucrătoare (Dărmănești, Dofteana, Agăș
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
în 1973, iar școala primară a fost construită în 1871. În cursul timpului, alături de Râpile și Gura Văii, sunt consemnate și următoarele variante: Gura Văii - Baciului, Gura Văii - Brătila, Gura Văiei, Guravii, Gurawoi și Gura Wey Batschului (în germană). Localitatea trotușeană a primit actualul nume oficial în 1965. Cele mai importante atestări aparțin anilor 1774, 1810 ( Râpile ), 1843, 1859, 1864 și 12 septembrie 1861 (cătunul Gura Văii ). Et.: ap. gură d. lat. gula + ap. vale d.lat. vallis. HELTIU, sat și comună
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
la 11 august 1479, în care este pomenit satul Mănești. Alte atestări ulterioare datează din 12 mai 1622, 2 noiembrie 1632, 4 aprilie 1637, 6 aprilie 1654, 21 decembrie 1666, 19 iulie 1683 și din alți ani. Și această localitate trotușeană cunoaște în actele oficiale din secolul al XVII-lea și variante formale precum următoarele : Mineștii, Marufàlva (maghiară), Maneste, Manesti, Manesto (italiană), Manește, Manfàlva, Manfàlua (maghiară), Menesti (1692). Biserica « Sfântul Nicolae » a fost zidită în 1643. Et.: n. pers. Manea d.
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]