17 matches
-
cântecele psaltice, în biserică, ori de la lăutarii horelor de altădată, din sat. A urcat de mică pe scenă, la serbări școlare și nu era greu pentru nimeni să intuiască pentru ea un drum ales în viață, cel spre splendoarea și trudnicia scenei! Într-o zi s-a lipit de urechea ei genericul unei emisiuni radio, ce-avea să-i croiască drumul și să-i aprindă în inimă jarul unei chemări: „La cererea ascultatorilor”. Și-a încropit un zis „post de radio
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
altă voce-a umbrelor (Ion Pillat). Așadar, ne mulțumim cu-acest sincer omagiu. Din „tăcerea veșniciei”, „susură carapacea gândului răzleț”, ne mângâie în literă de carte Mircea Ionescu. Blândă și duioasă fie-i amintirea! Livia Ciupercă membru U.Z.P.R. Trudnicia vânătorii Se bate subtilă monedă privind plăcerea vânătorii, dar - să-mi fie cu iertare - plăcere să fie dacă ucizi? Cum noi, „sălcii gânditoare” avem dreptul la viață, celelalte creaturi ale Domnului pe-acest pământ de ce ar fi vitregite? Bineînțeles, contrazicerea
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA by http://uzp.org.ro/omagiu-scriitorului-mircea-ionescu-la-75-de-ani-de-la-nasterea-sa/ [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
reține că hrana omului, conform preceptelor biblice, nu este carnea animalelor, ci rădăcinoasele, legumoasele, fructele și... peștele. Cât despre animalele sacrificate... multe-ar fi de spus. Dar noi revenim, cu sârg, spre ficționalul creionat de prozatorul Mircea Ionescu, vorbind despre trudnicia acestei frumoase și nobile îndeletniciri: vânătoarea. Și pentru a fi convingători, reproducem acest pasaj: „Era un întuneric de nu se vedea la doi pași, iar noi doi înotam prin noroaiele clisoase ale Mălaielor, cu ciorchinarele goale și cu sufletele pline
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA by http://uzp.org.ro/omagiu-scriitorului-mircea-ionescu-la-75-de-ani-de-la-nasterea-sa/ [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
necenzurată de critici baroni, conți, sărmani histrioni festiști. Pusă, această eliberare de angoasă, de frustrare și de „amintiri vorbitoare”, în competiție cu cartea citită la gura inimii de lectori anonimi, vom ști împlinită trinitatea :genul, geniul, cartea. Și câtă religiozitate - trudnicie, Doamne, are crucificarea noastră în cuvinte rare, flămânde, însetate, pârâcioase, bârfitoare...estetice, filozofice, curate, murdare, amare, dulci...oricând, luminătoare de întuneric. Gheorghe Neagu este un om iubit de literați, dar nu a uitat să iubească literatura - marea dragoste și ... a
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
fructificată, chiar de-i peregrinarea unei unde pe o mare în furtună...! Oricum am trecut și trecem prin ani, chiar pieptiș, cu greul urcând, chiar curmeziș căzând, ori viclean, pe lângă greu, sau pe vreo cale făcută, inima voioasă răsplătește fiecare trudnicie cu mângâiere. Antologia spectacolelor de teatru are în alcătuire o capodoperă ce nu-și consfințește limitele sale în mijloacele cronicarului, ci în rosturi ce țin de vastitatea unui teatru cu poveste pătimașă, fermecătoare și de dragoste: Teatrul de Revistă „Constantin
VIVA REVISTA PEREGRINÂND MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1413668973.html [Corola-blog/BlogPost/383810_a_385139]
-
-și efectua studiile. Poate că în vremurile tulburi pe care le trăim, mulți dintre studenții de atunci oferă bietului român care a fost nevoit să-și facă bocceluța și să meargă în lumea largă, posibilitatea de a-și câștiga cu trudnicie bucățica de pâine cea “de toate zilele” ... Ce ți-e și cu viața asta! Georgeta RESTEMAN Limassol, Cipru iulie 2012 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - CIPRU (11) - NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_11_nicosia_georgeta_resteman_1344886097.html [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
de lumină vin și vin. Din an în an era tot mai puțină, Și sufletul tot cald și neschimbat. Dureri sau bucurii puteau să vină, În mers grăbit, cu pasul furișat. Asprimea vremuirilor în goană Obrazul îl brăzdară nemilos, Din trudnicia vieții o icoană, Iluminarea chipului pios. În zumzetul de harnică stupină Tăcute veșniciile se scurg. Cu fața gânditoare și senină Întruchipa un alter demiurg. Parfumul concentrat de melifere Cărat cu hărnicie strop cu strop, Dar furii să nu-ncerrce, să nu
ICOANE VECHI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Icoane_vechi.html [Corola-blog/BlogPost/356972_a_358301]
-
mari eforturi pentru a obține venituri bănești modeste prin forțe proprii, cu voința călită în lupta cu dificultățile, Dumitru Dascălu și-a văzut țelul realizat de a deveni profesor. Când s-a văzut cu diploma universitară în buzunar, care încorpora trudnicia a patru ani de muncă neprecupețită, lui Dumitru Dascălu i-a înflorit în minte un gând cu parfum de aforism: cu cât drumul spre profesie este mai anevoios, cu atât satisfacțiile sunt mai mari când ajungi la capătul lui. Din
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
428, 17 iulie 1949; Căderea Bastiliei, în România liberă, nr. 1502, 15 iulie 1949; Punte între inimi, în Flacăra (Piatra Neamț), nr. 36 (88), 10 sept. 1949; Punte între inimi, în Luptătorul, nr. 475, 11 sept. 1949. 3 în rînd cu trudnicii, porni..., în Flacăra, (Piatra Neamț), nr. 15, 11 febr. 1950; în rînd cu trudnicii, porni..., în Flacăra (București), nr. 6 (110), 12 febr. 1950.
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
1949; Punte între inimi, în Flacăra (Piatra Neamț), nr. 36 (88), 10 sept. 1949; Punte între inimi, în Luptătorul, nr. 475, 11 sept. 1949. 3 în rînd cu trudnicii, porni..., în Flacăra, (Piatra Neamț), nr. 15, 11 febr. 1950; în rînd cu trudnicii, porni..., în Flacăra (București), nr. 6 (110), 12 febr. 1950.
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
Nou este ecoul foarte îndepărtat al milioanelor de ani scurși în eternitate și care ne-nfățișează miragii pentru viitorul, care nu se află-n stăpânirea noastră, ci în voința lui Dumnezeu. Anul Nou este o nouă și repetată trudă peste trudnicia noastră de toate zilele; este veriga ce leagă osteneala strămoșilor noștri de a noastră cei din prezent și îndemnul de a făuri altele pentru cei care vor veni după noi. Totuși există și un An cu adevărat nou: Este clipa
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
dacă cumva s-ar fi dat tava - cum zicea Nory, să pară mai cuviincioase, ca și necuviințele spuse sau scrise în limbă străină. Evident că Rim nu înțelegea singurul farmec al Linei, farmecul ei indigen. Bunătatea ei ca azima caldă, trudnicia ei de gloaba 'redincioasă și hazul ei "de la Tecuci". Cu toate că era născut în țară, dintr-un tată vameș vechi și de treabă, naturalizat de mult, Rimul mesteca printre dinții galbeni dezgusturi de lege streină și-și oprea cu bună creștere
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
strădanie încerc să deschid ușile ferecate ale cămărilor memoriei, să‐i scotocesc ungherele și tainițele ca să descopăr fapte, întâmplări, locuri, ființe dragi și trăiri din trecute vremi. Stratul de colb al uitării s‐ a tot îngroșat, odată cu trecerea anilor, iar trudnicia mea este tot mai anevoioasă. Vreau să aduc la lumina prezentului, ca un pios omagiu, chipurile celor care mi‐au dat viață, m‐ au crescut și iubit ca pe ultimul născut. În oglinda încețoșată a îndepărtatului trecut, 168 am deslușit
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
cu mijloace modeste de trai, s‐ a înfăptuit o educație aleasă, orientată de o pedagogie a bunului simț, o pedagogie a dragostei și a exigenței iscusit îmbinate și măsurate, o pedagogie a cinstei neștirbite și a muncii. Pentru onestitatea și trudnicia lor, pentru inestimabila avere sufletească pe care mi‐au transmis‐o, pentru povățuitoarele lecții și modele de viață pe care mi le‐au oferit, le sărut mâinile înțelepților mei părinți și mă închin, cu pioșenie, în fața chipurilor lor cu aură
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
-o stea - Râvnită călăuză./ Poetul clocotea acum De vajnic dor de viață/Setos să Își deschidă drum Prin caerul de ceață;/Și despicând Într-un târziu Însingurării zidul,/În minte Îi pătrunse viu Cu torțe mii - Partidul,/În rând cu trudnicii, porni Cătușele să sfarme/ Și tăinuit, el zi cu zi Le făurește arme. (Ă)”./(St. CAZIMIR. - În rând cu trudnicii porniă Lui A. Toma la a 75-a aniversare). PROZA - VEDERE GENERALĂ Anul 1950 marchează revirimentul romanului; spre deosebire de anul precedent
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ceață;/Și despicând Într-un târziu Însingurării zidul,/În minte Îi pătrunse viu Cu torțe mii - Partidul,/În rând cu trudnicii, porni Cătușele să sfarme/ Și tăinuit, el zi cu zi Le făurește arme. (Ă)”./(St. CAZIMIR. - În rând cu trudnicii porniă Lui A. Toma la a 75-a aniversare). PROZA - VEDERE GENERALĂ Anul 1950 marchează revirimentul romanului; spre deosebire de anul precedent, numărul romancierilor este mult mai mare; orientarea tematică este Încă preponderent istorică, dar se Întâmplă și mult-așteptatul eveniment: oglindirea mai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
totală a emoției și a expresivității, poezia de dragoste a tânărului poet clujean Aurel Rău -Nimeni nu va ști - se distinge fără îndoială printr-o elaborare artistică mai plină de grijă. Efectul pe care-l produce poezia nu răsplătește însă trudnicia lucrului poetic și aceasta pentru că autorul o face pe îndrăgostitul din...dragoste pentru poezia de dragoste, ceea ce-l determină să inventeze o întreagă situație-pretext abstractă și lipsită de sinceritate, care-i permite în schimb să-și grădinărească în voie poemul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]