764 matches
-
XVIII-lea - în special prin Stolnicul Cantacuzino și D. Cantemir - s-au reluat legăturile cu limbile și culturile romanice apusene și, astfel ne-am "integrat"în Europa. De asemenea nu ar fi lipsit de interes să se adauge la articolul trunchiere rolul jucat de aceasta în formațiile moderne de cuvinte (v. Mioara Avram, Compuse de tip tematic în presa actuală în "Studia Universitatis Babeș Bolyai - Philologia", XLII, 4, 1997) unde se exemplifică, printre altele, cu alconaut alcătuit din alco-, trunchiat din
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
cîte știu, și în stilurile de chat în alte limbi, dar produce rezultatele cele mai complicate și mai spectaculoase în cazul ortografiilor etimologice. O altă trăsătură - grafică, nelegată de oralitate - e apariția majusculelor în interiorul cuvintelor compuse prin contopire, eventual din trunchiere: AltaVista, CompuServe - extinsă de la numele tehnice și comerciale la pseudonimele utilizatorilor. Analizînd mai multe schimburi de "replici", de mesaje scrise, David Crystal constată un fenomen semnificativ: în aceste situații se comunică puțin sub aspect informativ (mesajele sînt de obicei banale
Cîteva observații lingvistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15113_a_16438]
-
rusă e în schimb notarea lui i prin y: inventynd, byrfele). în privința alegerii între i și a, variația e totală. în plus, în ansamblu, mesajele moldovenești par să acorde mai puțină atenție folosirii cratimei. Se observă în aceste texte și trunchierea frecvență a formei de prezent a verbului a trebui: o tendință generală a limbii române vorbite, poate mai puțin în formă trebu - "trebu în sfârcrap"; "trebu dați pe mîna lui"; "pentru progres trebu caracter și minte" - dar cu siguranță că
"Tsii shiuda?" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15246_a_16571]
-
Rodica Zafiu Trecînd în revistă, săptămîna trecută, utilizările actuale ale cuvîntului drac (frecvente în oralitatea popular-familiară și în textele spontane), observam mai ales variațiile sale de pronunție și de scriere: trunchierile, rostirile regionale, inovațiile glumețe și mai ales eufemizante. Subiectul este însă destul de complex, așa încît cred că merită să enumerăm și principalele valori gramaticale și pragmatice ale termenului. Fără a fi făcut o statistică riguroasă, doar pe baza unui număr
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
vorba de o extindere a formei de dativ (inițial și cu valoare de locativ) din formulele de imprecație a da dracului, a se duce dracului. Iar cînd în asemenea contexte verbale apare și forma dracu', aceasta pare într-adevăr o trunchiere: "Lasă dracu și servici și tot și dă fuga să își ia masca de gaze" (fanclub.ro); "dă-le dracu' de cărți, las' că le băgăm pe toate într-un computer!" (Cotidianul 2002); Pleacă dracu'!" (educv.ro); Da' ieși dracu
Drăcovenii gramaticale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12832_a_14157]
-
de transcriere ("Unde dracul s-a băgatără?", Tren de plăcere; "să vază ea pe dracu!", Art. 214), cu o mai mare frecvență a celei fără -l. În construcții frecvente și mai puțin motivate semantic, se produce ușor o apocopă, o trunchiere și mai marcată: cea a articolului în formă de genitiv-dativ, -lui. Căderea acestui segment final nu are loc în mod obișnuit, în alte cuvinte, tocmai din pricina rolului său de a indica funcția sintactică; dracului e însă adesea redus la dracu
Drăcuieli by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12853_a_14178]
-
chiar o grafie cu oarecare tradiție; asigurînd un caracter mereu familiar-argotic unui termen dintre cele mai stabile: ,e un pic mai jmecher decît noi" (fanclub.ro); ,tu ești jmecheroaică sau jmecher ...?" (forum.softnews.ro). Modificarea consoanei poate fi asociată cu trunchierea - ,o prinde un crocodil mai jme și o mănâncă" (radio15fm); ,tu faci altfel pentru că ești mai jme" (price.ro). Mai marcat și mai rar e dujman, o formă care apare tot în contexte ironice, însoțită de alte trăsături non-stadard: ,Corect
Ș/J by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12356_a_13681]
-
Rodica Zafiu În româna vorbită - populară, dialectală, familiară sau argotică - e mai frecventă trunchierea cuvintelor prin pierderea unui segment final (apocopa: dom', juma', tre', poa') decît prin pierderea unuia inițial (afereza: neața, mata). în principiu, ambele scurtări, favorizate de ritmul rapid al vorbirii, depind de poziția accentului într-un cuvînt izolat sau cuprins în
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
Leana); multe nume formează ambele tipuri de hipocoristice: Vasile - Vasi și Sile, Niculae - Nicu și Lae, Dumitru - Dumi și Mitru, Teodor - Teo și Doru etc. Influențe colocviale străine (ale francezei, englezei) au condus în argoul juvenil la o modă a trunchierii prin apocopă (prof, mate, țăcă etc.); afereza rămîne însă mult mai rară, chiar în argou; unul dintre puținele exemple de pierdere a silabei inițiale e oferit de șto, reducere din mișto (mai ales în construcția la șto). Trunchierile prin suprimarea
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
modă a trunchierii prin apocopă (prof, mate, țăcă etc.); afereza rămîne însă mult mai rară, chiar în argou; unul dintre puținele exemple de pierdere a silabei inițiale e oferit de șto, reducere din mișto (mai ales în construcția la șto). Trunchierile prin suprimarea părții inițiale transformă cuvîntul într-un mod mai radical, îl fac mai greu de recunoscut; tocmai de aceea, poate, ele constituie un mijloc de eufemizare a imprecațiilor. Un banc lingvistic de tipul întrebare-răspuns ilustra rezultatul unei asemenea reduceri
Telectuali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12492_a_13817]
-
tine am încredere”); pt. k = „pentru că”; dc = „dacă”; pers. = „persoană”, serv = „serviciu” („serv ușor”). Majoritatea sînt românești; apare totuși foarte frecvent un anglicism internațional: pls / plz = „please”: “pls zimi”. Alte abrevieri aparțin codului oral și exprimării curente (“neatza”), multe fiind trunchieri care au sau primesc terminația -i a unor hipocoristice de la numele proprii: scumpi „scumpule/ scumpo” (“serv ușor scumpi”), plicti „plictiseală” (“miroase a plicti”), supi „supărat” (“te-ai supi?”; “șunt supi”). În rest, regăsim trăsăturile excesive ale limbajului juvenil actual - diminutive
Scroll-uri și chat-uri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13024_a_14349]
-
cele mai întunecate zone ale societății, mulți dintre ei ajung, în scurtă vreme, să nu mai facă distincția între normalitate și aberație, între plauzibil și vedenie. Mintea lor a devenit o grilă care selectează doar ceea ce, prin prelucrare, manipulare ori trunchiere poate deveni senzațional. Înțeleg nevoia de rating, înțeleg concurența din domeniul presei, înțeleg orice. Dar nu înțeleg ticăloșia. A sta, astăzi, de vorbă cu un jurnalist român te plasează ori în situația victimei sigure (una spui tu, alta scrie el
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
Consilierul premierului Mihai Răzvan Ungureanu, Andreea Maria Paul, condamnă lipsa de documentare, speculație nefondată și trunchierea informației de către jurnaliști în legătură cu apariția unui raport de audit al Ministerului de Finanțe privind plățile achitate de Agenția Națională pentru Restituirea Proprietății (ANRP) pentru serviciile de evaluare a proprietăților. Vă prezentăm dreptul la replică al Andreei Maria Paul: Drept la
Andreea Paul Vass dă replică ziarului Gândul () [Corola-journal/Journalistic/23092_a_24417]
-
EURO la un inculpat în dosarul „Gripă aviară” sau la firma unde soțul unei consiliere a PREMIERULUI este șef”. O simplă evaluare a acestui articol dovedește că au fost ignorate regulile înseși ale jurnalismului: lipsa de documentare, speculație nefondată și trunchierea informației. Lipsa de documentare: ”Firma de evaluări Romcontrol SĂ, din București, a câștigat în perioada 2010-2011 aproximativ 145.000 de euro de la ANRP, pentru contracte de evaluări”. ADEVĂRUL ESTE CĂ Romcontrol avea semnat un contract în anul 2007, s-au
Andreea Paul Vass dă replică ziarului Gândul () [Corola-journal/Journalistic/23092_a_24417]
-
al consilierei primului ministru. ADEVĂRUL ESTE CĂ: 1. Cristian Paul nu era director Romcontrol, a preluat funcția abia în 2011. 2. În 2007, Cristian Paul nu era soțul meu. 3. În 2007 nu eram consilieră niciunui prim-ministru. În sfârșit, trunchierea informației. În anul 2010, soțul meu s-a angajat la Romcontrol abia în luna noiembrie. Așadar, nu are legătură cu încasările pe parcursul anului 2010. În anul 2011 s-au încasat 153.000 lei, bună parte din ei reprezentând evaluări făcute
Andreea Paul Vass dă replică ziarului Gândul () [Corola-journal/Journalistic/23092_a_24417]
-
libera formare a opiniilor. Radiodifuzorii au obligația de a asigura în cadrul emisiunilor cu caracter informativ respectarea următoarelor exigențe: rigoare și exactitate în redactarea și prezentarea informațiilor, astfel încât sensul știrilor să nu fie deformat prin modul de formulare, prin titluri, prin trunchiere sau prin alte procedee tehnice; acuratețe și imparțialitate în relatarea știrilor; între subiectul tratat și imaginile ce însoțesc comentariul să existe o conexiune reală; să se asigure distincția clară dintre reconstituirea faptului cu ajutorul altor persoane și imaginile și/sau sunetul
Agenda2004-34-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282783_a_284112]
-
de familiaritate cu produsul. Distanță presupusa în discursul obiectiv de simplă utilizare a denumirii comerciale este substituita aici de o afectivitate ușor ironică. Din punct de vedere formal, cuvîntul ilustrează reunirea a doua procedee destul de răspîndite în argoul românesc actual: trunchierea și derivarea cu sufixul -an. Trunchierea (procedeu care a fost destul de puțin productiv la noi, cu excepția numelor proprii de persoana; în extindere sub influența unor modele străine) e atestata, circulînd și forma Mert: "Mertul, Opelul, BMW-ul etc." ("România liberă
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
în discursul obiectiv de simplă utilizare a denumirii comerciale este substituita aici de o afectivitate ușor ironică. Din punct de vedere formal, cuvîntul ilustrează reunirea a doua procedee destul de răspîndite în argoul românesc actual: trunchierea și derivarea cu sufixul -an. Trunchierea (procedeu care a fost destul de puțin productiv la noi, cu excepția numelor proprii de persoana; în extindere sub influența unor modele străine) e atestata, circulînd și forma Mert: "Mertul, Opelul, BMW-ul etc." ("România liberă" 2562, 1998, 7); "te-am depășit
"Mertan" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17485_a_18810]
-
și are o etimologie neclară. Le apropie totuși trăsăturile formale și funcționale: ambele sînt invariabile chiar în uzul lor adjectival; ambele apar și ca adverbe. în cazul lui marfă, sursa caracterului invariabil e schimbarea valorii gramaticale; în cazul lui nașpa, trunchierea. Nașpa are, ca și mișto (cuvîntul-emblemă al argoului românesc, rămas în uzul principal invariabil, deși i s-au format un feminin - miștoacă - și cel puțin un diminutiv acordabil, miștocuț), o terminație atipică pentru un adjectiv. Nașpa nu e de găsit
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
de Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (DCR2), ediția a II-a, 1997, cu sensurile "urât" și "antipatic, nesuferit" și cu atestări orale "niște blugi... nașpa", "cel mai nașpa individ din sud-estul Europei". E cert că nașpa reprezintă o trunchiere a adjectivului nașparliu, care circulă în paralel - "o cutie de chibrituri de-alea nașparlii" (Cațavencu internațional, 10, 1991, 3), chiar și substantivizat - ""nașparliile", cea mai de jos categorie (...). La "nașparlii", prețurile (...) variază între 40.000 și 150.000 de lei
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
pot folosi diferite criterii formale sau funcționale: modul de formare (inițiale, fragmente de cuvînt), tipul de material lingvistic de la care se pleacă, sursa preponderent scrisă sau orală, gradul de adaptare morfologica etc. Se vorbește, în consecință, de abrevieri, sigle, apocope, trunchieri etc. Abrevierile instrumentale, apărute de obicei în scris, pentru conectori și formule de aproximare, locuțiuni care substituie o enumerare (ș.a.m.d., ș.a.), traduc adesea formule similare cu o veche tradiție culturală, acceptate de norme (și pentru că apar în afara firului
Abrev în RO by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11908_a_13233]
-
ro); "noi ăștia de prin Ro" (amsterdam.nettime.org) etc.; mai rar pare să aibă valoarea adjectivului român, românesc: "degeaba aș apela la statul ro ". Formă apare cu toate oscilațiile grafice previzibile (RO, Ro, ro). De sursa clar orală sînt trunchierile numelor de persoana (prenume și nume de familie), despre care am scris de mai multe ori (singură noutate notabilă ar putea fi succesul de care s-a bucurat formă Băse în recentă campanie electorală), ca și ale unor forme verbale
Abrev în RO by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11908_a_13233]
-
care am scris de mai multe ori (singură noutate notabilă ar putea fi succesul de care s-a bucurat formă Băse în recentă campanie electorală), ca și ale unor forme verbale frecvente, mai ales ale unor verbe modale (tre', poa' ). Trunchierile familiar-argotice care își păstrează clasa morfologica (e vorba mai ales de substantive și adjective) erau destul de puține acum cîteva decenii: șme, secu, prof, dirig, bac, mate, cas, mag. În ultima vreme numărul lor s-a îmbogățit considerabil. Vom reveni cu
Abrev în RO by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11908_a_13233]
-
Bobârniche (Dicționar de argou al limbii române, ed. a II-a, 2003). Formele par născute din nevoia de remotivare, probabil prin apropiere de metafora bobocului (= "începător") acoperit de puf, prin etimologie populară (pufan), substituție sau adăugare de afix (pufos, pufarez), trunchiere (puf, pufa) și joc de cuvinte (pufarin). Forumurile din internet indică o circulație destul de largă a unora dintre acești termeni - "Cazărmile, la rândul lor, răsună de scrâșnetul din dinți al celor care sunt pufani și trebuie să rabde umilință din partea
Pifan, pufan, pufarez, pufarin... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8288_a_9613]
-
în presa de senzație, în legătură cu sinuciderea unei adolescente, termenul a ajuns cunoscut, ba chiar la modă, nu neapărat în sensul său exact. Emo e transparent și motivat, în măsura în care evocă termeni din familia lui emoție (emotiv, emoțional, a emoționa etc.). Procedeul trunchierii este la modă și la noi, mai ales în limbajul tinerilor, așa că emo e perceput și ca o abreviere a cuvintelor respective (ceea ce ușurează adaptarea pronunției). Specializarea sa din ultima vreme a întărit nota ironică și depreciativă, termenul conotînd fie
Emo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8335_a_9660]