111 matches
-
mie prea grea povarĺ, luminat de tine, străluceo, poate un an-doi oi mai duce-o, luminat de tine, lumină, ca să pot muri fără vină, luminat de tine, lumină, inima de toți mi-i străină ! ! mă rog ție sfîntă și sfîntă trupușorul mi-l înmormîntă, cu mînurile-ți de tămîie osicioarele-mi le mîngîie, luminat de tine, lumină, ca să pot muri fără vină, luminat de tine, lumină, inima de toți mi-i străină ! ! numai tu vezi ce nu se vede numai tu crezi ce
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
ei ființă mică căzu de pe picioare În apa-nvolburată la vale ce-o târî Și nimeni nu era aproape să-i fie o salvare Luată de curent fu dusă-ntr-o clipită Târâtă jos la vale prin ape tulburate Sărmanu-i trupușor— plăpânda ei ființă În câteva secunde fetița a fost departe Dar înspre margini curentul i-a purtat Plăpânda ei făptură cu apele turbate Și hainele-i îndată de-un lemn s-au agățat Curentul cel cumplit trecând și mai departe
FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]
-
viața pământească la care se angaja. De ce spun insuficiente pentru o viață pământească? Pentru că îngrăditura aceea de lețuri (scânduri) putrede din gardul pe care îl construise cu greu și cu fereală și cu multe goluri nu era nimic altceva decât trupușorul viitorului copil ce era în devenire și pentru care nu știuse sau nu putuse să folosească materiale bune, noi, rezistente la intemperiile vieții și ale terrei. Aici cred că trebuie să deschidem o paranteză ceva mai mare ca să explicăm, în
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
Am desfăcut-o de la aparate și am ținut-o în brațe, așa cum mi-am dorit. Era așa frumoasă, mami! Am înțeles atunci cu adevărat și visul meu, pentru că până atunci crezusem încă într-o șansă a vieții întrupate a micului trupușor chinuit. Ce visasem eu?! Cam la ora când Raisa pleca, a venit la mine și și-a luat rămas bun și mi-a transmis iubirea ei. A venit din spate și mi-a pus o mânuță în palma stângă și
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
35. Din dragoste Boala copilului a izbucnit dintr-odată. Nu s-a știut întru totul de unde venea. Doica lui, Sumayya, a dat vina pe niște smochine prea coapte, dar nimeni nu putea spune cu siguranță că de-acolo pornise răul. Trupușorul subțire, mistuit de febră, se acoperea de bube de la un ceas la altul. Musa înțepenise în iatacul băiatului, cu mâna încleștată pe mâna mică și fierbinte a lui Abd al-Aziz. Vena stacojie de pe tâmpla lui stângă, din ce în ce mai umflată, părea să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
era nerușinat. Trecând peste câteva zile, n-am mai văzut kitsch-ul turistic. Jamsheed ne-a strigat de pe tejghea, cu dojană superioară și accent graseiat convingător Îfăcuse liceul francez Istiqlal din Kabul) și părând, din veselie, a da o piruetă trupușorului ciuntit, că figurina s-a vândut foarte bine unui domn colecționar de antichități din forțele speciale americane. învârtindu-mi în cap semnificația episodului și între bându-mă câte din cunoștințele noastre despre Antichitate se bazează pe confuzii à la Manneken
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
grădinii dragostei tale. nouă în al patrulea loc: furnicile albe merg liniștite pe coada tigrului qilin, tropăie, rânduri, rânduri, pe coada lungă a tigrului alb, curăță paraziții, îi rod, resturile de paraziți se absorb sub limbuțele albe ale furnicilor albe, trupușorul mic al furnicilor albe secretă anticorpi, care ajung în saliva lor, cu care te vaccinezi tu împotriva infecțiilor răspândite în aceste ținuturi de oștirile dușmanilor tăi. nu vei lăsa pe nimeni să calce pe mușuroiul cu vârful în cruce ridicat
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
pui mâinile la urechi din cauza zbârnâitului lor de uzină, nu le ataci. le oferi o petunie magică și le lași să zboare departe, către locuri unde speri că vei ajunge și tu vreodată. nu te îmbogățești pe seama auriului și argintiului trupușoarelor lor. șase în al cincilea loc: marele urs al clanului abenaki reușește să o mărite pe sora lui mai tânără, se obțin toate binecuvântările necesare, se oficiază ceremonia, toate celelalte clanuri își trimit reprezentanți. tu găsești pe cărarea strâmtă un
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
firimituri de pe pervazul ferestrei În fiecare dimineață, dar el nu poate da telefon sărmanul. El simte că-mi este drag. Era ea, sunt sigur, malefică, Împinsă de propriile instincte să mă terorizeze, să mă facă să uit leagănul În care trupușorul pruncului nostru, răspândea un miros de lapte vanilat. Era ea. Nimeni nu poate să-mi scoată asta din cap. La ora trei dupăamiază, am fost la mitingul de protest Împotriva poluării și străzile principale s-au umplut de manifestanți care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
proprietarul lor, mi-au fost prieteni apropiați, ființe dragi. De fapt am și scris, că prima mea amintire , este un vultur ce a venit deasupra leagănului În care eram, s-a oprit din zbor și mi-a mângâiat cu aripa trupușorul plăpând. L-am văzut de foarte aproape și nu am plâns, nu m-am speriat. Îl văd ca și astăzi, cum a atins cu aripa trupul meu de prunc, după care și-a luat zborul, pierzându-se printre nori... Dezideriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
care fugeau printre floricele și printre firele de iarbă din poieniță și țipau fericiți, la fel ca oamenii de afară. Miracolul C: mă așezam pe sanie, țineam bine de lesă și doar șopteam hai, Kita, hai! și se opintea din trupușorul ei lunguieț, puțin mai închis la culoare ca mierea, până urnea sania din loc, asta era mai greu, după aia alerga ca o nebună, cu gura deschisă și cu limba atârnând într-o parte, în vânt, auzeam cum ne bat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
s-a străduit să învie; Kita era capabilă de minuni, ca o zână; poate n-ați uitat Miracolul C, din Capitolul 4 („mă așezam pe sanie, țineam bine de lesă și doar șopteam hai, Kita, hai! și se opintea din trupușorul ei lunguieț, puțin mai închis la culoare ca mierea, până urnea sania din loc, asta era mai greu, după aia alerga ca o nebună, cu gura deschisă și cu limba atârnând într-o parte, în vânt, auzeam cum ne bat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
la ei toți, era un băiețel gol pușcă. O broșură a căzut fluturând pe podea. Apoi brațele Corei s-au repezit în jurul fetiței, strângându-i moliciunea ca de pernă, căutând o folie de plastic pe care s-o înfășoare în jurul trupușorului. Detectivul a zâmbit, clătinând din cap, ținându-și ochii strâns închiși și spunând: — Te pricepi de minune la procurat, Cora. Cora o ținea pe fetiță, ascunzându-i cu o mână fesele rozalii. Cu cealaltă sprijinind căpșorul blond la piept, Cora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
scurtă poate fi fericirea ! Micuțul se apropia de trei ani când au realizat, erau medici amândoi, că are probleme cu auzul. Urechea stângă era insensibilă, iar ceea ce era și mai grav, grimase ciudate îi desfigurau chipul și convulsii îi rigidizau trupușorul. Consultări la cei mai reputați pediatri... Analize... Radiografii... Scanere cu aparatura cea mai modernă de la acea vreme. Diagnosticul, pus cu destule îndoieli, l-a dus pe masa de operație special adaptată pentru căpușorul lui... Cât curaj i-a trebuit ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Nu m-am putut abține și l-am luat în brațe pe primul bebeluș care a deschis ochii și a început să scâncească. Și ce poate fi mai emoționant și totodată mai reconfortant decât contactul cu începutul de viață, cu trupușorul fragil, dependent de adulți adeseori nepăsători sau brutali ? "Să ți-i prezint : Mișa, Grișa și Natașa", mi s-a adresat doctorul, de data asta în limba rusă. Am auzit niște pași oprindu-se în fața ușii, eram desigur supravegheați. De altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
tiotiu, ni-ni-ni-ni, călătorașul? Dar nu mi-a descris impresiile ei de călătorie. Cum i-a plă- cut Cehoslovacia și Polonia, țări pe care nu le mai văzuse? Cum i-a plăcut pământul nostru al cărui suc îl poartă în sângele trupușorului ei bronzat, fără să știe încă? A văzut atâtea lucruri noi, de aceea are ochii mai mari, cum scrii tu. Dimineața, pe jumătate treaz, mi se pare că se pleacă deasupra mea și râde, râde, râde și mai cască o dată cu
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]
-
nr. 2046 din 07 august 2016 Toate Articolele Autorului PROFESORUL DE MUZICĂ Pe-o cărare prăfuită, Pe-o cărare șerpuită Trece-un ciocârlan cochet Cu alură de poet. Moțul și-l ține pe-o parte, Subsuoară are-o carte, Peste trupușorul mic Și-a pus subțirel ilic, Iar pe mijloc cingătoare, În picioare cizme are Și, ca să fie în ton, La gât are papion. Nu știu dacă ați ghicit, Însă el a fost numit Să predea la școala mea Anu-acesta muzica
PROFESORUL DE MUZICĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382523_a_383852]
-
nr. 1551 din 31 martie 2015 Toate Articolele Autorului PROFESORUL DE MUZICĂ Pe-o cărare prăfuită, Pe-o cărare șerpuită Trece-un ciocârlan cochet Cu alură de poet. Moțul și-l ține pe-o parte, Subsuoară are-o carte, Peste trupușorul mic Și-a pus subțirel ilic, Iar pe mijloc cingătoare, În picioare cizme are Și, ca să fie în ton, La gât are papion. Nu știu dacă ați ghicit, Însă el a fost numit Să predea la școala mea Anu-acesta muzica
PROFESORUL DE MUZICĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382665_a_383994]
-
cameră. Poate că Clămence adormise. Iar în pântecul ei adormise și micuțul. Josăphine își terminase povestea și mă privea. Eu vedeam scena pe care tocmai mi-o descrisese. Belle de jour părăsise camera, în liniște, cu hăinuțele ude lipite de trupușorul ei micuț și înghețat. Îmi zâmbise și apoi dispăruse. — Și apoi? o întreb pe Josăphine. Apoi ce? — Te-ai dus spre ei? N-oi fi nebună... Pe procuror prefer să-l văd de departe. — Și atunci? Atunci m-am întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
un cârd de tupiliciîși ridicau căpșoarele și cu o mișcare pe cât de lină pe atât de elegantă le înălțau spre puntea vasului. Salutul lor grațios,ți-l adresau ție ! Cu privirea le înconjuram pe micile vietăți care uneori își scuturau trupușorul firavdepărtându-se de privirea mea. Pe malurile depărtate câteva rățuște numai ce se treziseră și au pornit+o în căutarea ,,mesei de dimineață''! -Uite cu cât elan au pornit-o la drum! Își desfășurau aripile adeseori colorate viu,ținându-se în
RINUL de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362918_a_364247]
-
moartea, readucând viața în acel corp mic și slăbit ,de trei zeci de Kg.Lupta fără odihnă a medicilor ,asistentelor,a tuturor cadrelor medicale a durat trei zile,dar i-au salvat picul de viață care mai pâlpâia în acel trupușor firav.Și nu numai atât. Acea bătrânică trăia împreună cu soțul ei într-o sărăcie inimaginabilă.Aveau numai 400 de lei,pensia soțului,care în situația sănătății ei precare era neputincioasă.Trbuia să fie îngrijită,hrănită,ceea ce nu era posibil cu
PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]
-
vecini aduce zahăr. Îi spălăm obrajii și îi dăm să bea apă îndulcită. Băiatul întins pe iarbă, murmura necontenit ,,mama mea... mama mea!”. Lumea din curte s-a adunat în jurul lui și privea înmărmurită. - Frățioare, nuuu! strigă Ioana îngenuncheată lângă trupușorul galben ca ceara. Îl îmbrățișează și îl strânge din ce mai tare. Doamne, nu-l lua și pe el! - Nu există Dumnezeu! taie văzduhul glasul Ștefanei, sora mijlocie. Popa, rămas singur la coșciug, tămâiază întruna și spune mai mult pentru
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366161_a_367490]
-
surpriză. Am iubit-o din tot sufletul pe educatoarea mea. Îmi făcuse un costum popular cusut de mână, cu fustiță, ie și fote negre brodate cu fir roșu, atât de micuțe, de nu-ți venea a crede că-mi îmbrăcau trupușorul. Fustița este de o șchioapă. Da. Ați ghicit! Le am și acum, le păstrez cu sfințenie. Mă apucă ideea de mână și mă duce ceva mai încolo. Văd aceeași fetiță cu o rochiță roz, ceva mai cochetă de această dată
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
surpriză. Am iubit-o din tot sufletul pe educatoarea mea. Îmi făcuse un costum popular cusut de mână, cu fustiță, ie și fote negre brodate cu fir roșu, atât de micuțe, de nu-ți venea a crede că-mi îmbrăcau trupușorul. Fustița este de o șchioapă. Da. Ați ghicit! Le am și acum, le păstrez cu sfințenie. Mă apucă ideea de mână și mă duce ceva mai încolo. Văd aceeași fetiță cu o rochiță roz, ceva mai cochetă de această dată
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
de ocean. Sunt zile în care îmbrățisez aleatoriu copacii zemoși din zare. Simt junghiurile lunii cum se leagănă pe sub fereastră. Mă întreb retoric dacă mai există iubire. Deschid filele reci ale cărților din bibliotecă. 5000 de suflete mă îmbrățișează cu trupușoarele pale, ștrengăresc , mă sărută pe pleoape și îmi urează noapte bună. Sunt singurele inimi reci ce îmi înțeleg paradoxalul abis lăuntric. Optimismul e doar o mască necesară accesării claviculelor morții. Mă întreb retoric dacă phoenicșii au dreptul a se privi
UȚA , UȚA ... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340234_a_341563]