68 matches
-
ecouri legendare, dar și printr-un dezarmant parfum levantin -, în noua sa întreprindere literară poetul cu obârșii teleormănene, în comuna Balaci (născut în 1954 - Iulie 4, când nord-americanii își aniversează Ziua Națională), se dedulcește la spiritul romanțios și ludic al truverilor provensali/ trubadurilor francezi, care au inventat sonetul acum vreo 700-800 de ani. Nu ne îndoim că prolificul scriitor Theodor Răpan a fost atât de însetat de cunoașterea antecesorilor acestei specii lirice cu formă fixă, încât și-a însușit cele mai
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
care alipește, în final, Sonetul bisect. Trimițând, cât se poate de limpede, prin titlu, la filozoful ființei: Heidegger, noul nostru sonetist își structurează barosanul volum în 12 cicluri, numele lunilor fiind transcrise după calendarul popular, nu după cel gregorian. Așadar, truver FiinD în zori de secol XXI, Theodor Răpan își intitulează cele 12 cicluri lirice astfel: I. Gerar. Taina lăuntrului; II. Făurar. Cămașa lui Nessus; III. Mărțișor. Scrisori din Amalthea; IV. Prier. Pascalia; V. Florar. Sonete In aqua forte; VI. Cireșar
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
solicitant ceea ce își dorește. Metamorfozarea în constelație a Amaltheii - deci, trecerea ei în memoria permanentă a lumii - constituie un alt semn, suprem, de recunoștință al lui Zeus. Așadar, Scrisori din Amalthea (n.n. corect: Amaltheia) înseamnă scrisori din Constelația Amaltheia, unde truverul Theo Răpan adastă în cea dintâi lună a Primăverii. Din acest capitol III. Mărțișor, cităm integral Sonetul LXXV, din care reiese clar că poetul are în vedere doar treapta dintâi a iubirii, cea mai de jos, aceea carnală: ,,Iubirea noastră
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-albumul-liric-fiind-365-1-iconosonete-de-theodor-rapan/ [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
tentat să-l apropii pe Nicolaie Dincă de poeții trubaduri ai Evului Mediu - și de mai târziu. De apropiat l-am putea apropia, chiar și cu ușoare comparații, dar de confundat, nu. Lăsând la o parte muzica ce-i însoțea, truverii își cântau creația la curți regale și sub balcoane nobile: poezii sentimentale, nostalgice, participarea afectivă fiind doar actoricească. Era o piesă (de teatru!) care se juca aidoma, de la un loc la altul, cu (uneori) mici modificări de text. Poezia de
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1495223127.html [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
dornici se vor putea bucura de câte un trifoi sau tricolor pictat pe obraz. Începând cu orele 17.00, pe scena va urca trupa de dans irlandez Irish Way urmată de un recital muzical cu Shannon Ceili Band. Menestrelii grupului Truverii va vor încântă cu piese irlandeze din cele mai străvechi timpuri, urmând ca The Sorted Session să relanseze invitația la dans alături de SteySha Irish School of Dance. Recent înființată formație Jam Yard va interpreta câteva piese folk irlandeze iar odată cu
St.Patrick’s Day by http://www.zilesinopti.ro/articole/8512/stpatricks-day-ziua-irlandei-editia-a-viii-a [Corola-blog/BlogPost/99053_a_100345]
-
în: Ediția nr. 802 din 12 martie 2013 Toate Articolele Autorului Mondenități Ostenit de un precar mers pe sârmă Cu echilibrul impus de tăceri interzise Și vinovați de a nu ține ritmul pașilor - Ce dezmăț în poiana de iască și truveri tembeli - Fumăm narghileaua pe rând slobozind rotocoale Întârâtând slăbiciunea abstinenților Facem poștă gânduri arvunite Pe care alții nu dau doi bani Și traficăm la greu mișcări de coapse Când bătrânii își fac semnul crucii Că ce lume au lăsat ei
MONDENITĂŢI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 802 din 12 martie 2013 by http://confluente.ro/Mondenitati_george_nicolae_podisor_1363154742.html [Corola-blog/BlogPost/352581_a_353910]
-
2011 Toate Articolele Autorului Rapsodul Efigie sculptată-n veșnicie - N-o îngrădește timpul și hotarul: Cerchează renumit era cobzarul Cu har învăluit în armonie. Plângea tristețe multă și amarul- Turna în cântec foc și melodie; Un iureș avântat de veselie- Truver de vreme veche cronicarul. Cântarea lui prin timp uitat învinge - Cânta la zile mari - la Înviere Și la Crăciun - pe zare-ncet când ninge, Și te purta cu el în alte sfere, Iar melodia încă nu se stinge, Răsună-n
RAPSODUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Rapsodul.html [Corola-blog/BlogPost/351056_a_352385]
-
în 3 spații distincte: foyerul Operei Comice pentru Copii, Salonul Mozart și un spațiu deschis în premieră publicului larg, aflat la etajul al treilea al clădirii. Odată intrați în foyer, spectatorii vor fi transpuși în atmosfera medievală creată de trupa Truverii, cu instrumente muzicale care stârnesc curiozitatea celor mici. Nu vor lipsi cavalerii în armuri, domnițele și mirosul de fân. În Salonul Mozart, publicul va face cunoștință cu trei maeștri ai deghizării: cameleonul, dragonul de mare și insecta băț, invitați speciali
Noaptea Albă a Muzeelor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105491_a_106783]
-
ori pe zi, cei mici au avut ocazia să vadă musicalul “Punguța cu Doi Bani” - parte a “Trilogiei Creangă 180” - jucat în decorul natural al Gospodăriei Moișeni. Același spațiu a găzduit și întâlniri speciale cu muzica medievală, asigurate de trupa Truverii, sau cu dansurile tradiționale ale Călușarilor din Traian (județul Olt). Joaca a fost asigurată în corturi special amenajate, unde copiii au avut la dispoziție puzzle-uri și jocuri OCC, dar și posibilitatea de a se picta pe față și de
Spectacole în aer liber în cadrul Festivalului “Opera Copiilor” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105431_a_106723]
-
George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 802 din 12 martie 2013. Ostenit de un precar mers pe sârmă Cu echilibrul impus de tăceri interzise Și vinovați de a nu ține ritmul pașilor - Ce dezmăț în poiana de iască și truveri tembeli - Fumăm narghileaua pe rând slobozind rotocoale Întârâtând slăbiciunea abstinenților Facem poștă gânduri arvunite Pe care alții nu dau doi bani Și traficăm la greu mișcări de coapse Când bătrânii își fac semnul crucii Că ce lume au lăsat ei
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
pe spate partenera Ca pe o viață mereu chinuită de tortură ... Citește mai mult MondenitățiOstenit de un precar mers pe sârmăCu echilibrul impus de tăceri interziseși vinovați de a nu ține ritmul pașilor -Ce dezmăț în poiana de iască și truveri tembeli -Fumăm narghileaua pe rând slobozind rotocoaleîntârâtând slăbiciunea abstinențilorFacem poștă gânduri arvunitePe care alții nu dau doi baniși traficăm la greu mișcări de coapseCând bătrânii își fac semnul cruciiCă ce lume au lăsat ei dimpreună cu rugaCa urmașii s-aibă
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
artistice invitate la Serbările Bistriței medievale 2012 se numără Paladinii de Terra medies, Luptătorii Silfr Haukr (în traducere liberă din vikinga însemnând “Șoimul de argint”) din Oradea, Scutierii de Muhlbach, Gardă de Bistrița și Cavalerul Hartmann, respectiv, Bordo Sarkany (Ungaria), Truverii, Patrik O’Mahoney, NOSA și alții. “Menestrelii veacului XXI” vor fi în acest an trupa belgrădeana Ortodox Celts și Hâra, care vor concerta în încheierea zilelor de sâmbătă, respectiv duminică. Serbările Bistriței medievale 2012 se vor încheia cu un spectacol
Serbarile Bistritei Medievale 2012 by http://www.zilesinopti.ro/articole/2446/serbarile-bistritei-medievale-2012 [Corola-blog/BlogPost/99456_a_100748]
-
sigură că în jurul meu am grupuri de îngeri care mă protejează, și de aceea particip cu mare plăcere la acest „CONCERT SPECIAL DE PAȘTE” alături de colegi dragi cum sunt: MIRCEA VINTILĂ, MIKE GODOROJA & Blue Spirit, MARIUS MIHALACHE, Andreea SOFRON, Ansamblul Truverii, Mihai Bubu CERNEA, Studio M Ballet - corpul de balet de copii al Operei Române, Corul SIMBOL - condus de JAN LUPU. Marin Voican-Ghioroiu: Sunteți a doua persoană, după maestrul Gheorghe Zamfirm care-mi spune lucrul acesta. Totuși credeți în existența acestor
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/In_dialog_cu_o_mare_stea_a_muzicii_felicia_filip.html [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
al reînvierii, căutînd În fascinantul Baaad o lume „de la-nceput”. El Își Îndrăgește propria-i tristețe (cum mărturisea În Jeu d’amour), făcînd saltul În cultura sentimentului; cîntă așadar, În maniera incantatorie, o absență, făptura ideală, eterata - proiecție a unui truver villonesc, de fibră eminesciana. Indiscutabil un mare poet, Cezar Ivănescu, coborînd În medievalitate, rămîne - cum bine l-a definit Marin Preda - „o voce obsedată de un singur sentiment”. În pofida figurii de „băiat rău” el s-a dovedit un generos, convins
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
, cunoscut și sub denumirea de "Adam la Bossu" (Adam cel Cocoșat, n. cca.1245-50 d. ?1285-88, sau după 1306) a fost un truver de origine franceză, adică poet-muzician. Creația lui muzicală și literară include: "chanson"uri și diferite dezbateri poetice ("jeux-partis") în stilul truverilor, motete și rondeluri polifonice, în stilul polifoniei liturgice timpurii și o piesă de teatru cu cântece, "Jeu de Robin
Adam de la Halle () [Corola-website/Science/298319_a_299648]
-
denumirea de "Adam la Bossu" (Adam cel Cocoșat, n. cca.1245-50 d. ?1285-88, sau după 1306) a fost un truver de origine franceză, adică poet-muzician. Creația lui muzicală și literară include: "chanson"uri și diferite dezbateri poetice ("jeux-partis") în stilul truverilor, motete și rondeluri polifonice, în stilul polifoniei liturgice timpurii și o piesă de teatru cu cântece, "Jeu de Robin et Marion" (cca. 1282-83), considerată cea mai veche piesă de teatru franceză, în stil laic, interpretată pe muzică. De altfel, Adam
Adam de la Halle () [Corola-website/Science/298319_a_299648]
-
A continuat apoi să influențeze engleza limba franceză formată complet între timp pe continent. Se datorează mai ales prestigiului limbii franceze scrise faptul că lexicul limbii engleze a fost francez în proporție de 60% până în secolul al XVIII-lea. Poezia truverilor s-a răspândit și în Italia și în teritoriile de limbă germană. Cuvintele "mangiare" „a mânca” (< franceză "manger") și "avventura" „aventură” (< franc. "aventure") au ajuns în limba italiană în secolul al XII-lea. Cel din urmă a intrat în același
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
Cervantes (care satirizează exagerările). Apărută în Franța, poezia trubadurilor se răspândește în toată Europa Occidentală. Subiectul îl constituie dragostea (sub forma de adorare și slujire a femeii nobile) și virtuțile cavalerești (statornicia, fielitatea, buna-cuviință, onoarea). Printre poeții medievali europeni, amintim truverii (cel mai cunoscut fiind Chrétien de Troyes) și minnesingerii (printre care: Walther von der Vogelweide și Wolfram von Eschenbach). François Villon (c.1431 - c.1474) a fost cea mai mare personalitate a liricii medievale franceze. Opera sa oferă o imagine
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
Roland" (sec. XI) este anglo-normandă. La unii literați se observă diferențe de la o operă la alta în ceea ce privește proporția trăsăturilor dialectale și a celor comune. De exemplu, "Le Jeu de Saint Nicolas" (Jocul Sfântului Nicolae, piesă de teatru) de Jean Bodel (truver de la sfârșitul secolului al XII-lea) prezintă mai multe caracteristici picarde decât "La Chanson des Saisnes" (Cântecul Saxonilor), cântec de gestă al aceluiași autor. Aceeași diferență există între, pe de o parte, "Le Jeu de la feuillée" (Jocul frunzișului) și, pe
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
autor. Aceeași diferență există între, pe de o parte, "Le Jeu de la feuillée" (Jocul frunzișului) și, pe de altă parte " Le Jeu de Robin et de Marion" (Jocul lui Robin și Marion) și poemele lirice ale lui Adam de la Halle (truver din secolul al XIII-lea). În limba vorbită, trăsăturile comune ale dialectelor sunt privilegiate la Paris, unde se întâlnesc călători din diferite regiuni, care caută să folosească cât mai multe elemente de limbă comune. Dialectele sunt percepute ca aparținând aceleiași
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
aparținând aceleiași limbi, după cum reiese, de exemplu, dintr-o scriere a lui Toma de Aquino, dar apar judecăți de valoare în favoarea lui "françois" față de celelalte dialecte. Dintr-o poezie a lui Conon de Béthune reiese disprețul curții regale pentru picardismele truverului. Alt truver, Jacques Bretel (sec. XIII), în poemul "Le Tounoi de Chauvency" (Turnirul din Chauvency), opune "le bon fransoiz" „franceza cea bună” dialectului din Valois. În secolele XII-XIII, domeniul regal se extinde considerabil, cuprinzând provinciile Artois, Normandia, Touraine, Anjou, Poitou
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
limbi, după cum reiese, de exemplu, dintr-o scriere a lui Toma de Aquino, dar apar judecăți de valoare în favoarea lui "françois" față de celelalte dialecte. Dintr-o poezie a lui Conon de Béthune reiese disprețul curții regale pentru picardismele truverului. Alt truver, Jacques Bretel (sec. XIII), în poemul "Le Tounoi de Chauvency" (Turnirul din Chauvency), opune "le bon fransoiz" „franceza cea bună” dialectului din Valois. În secolele XII-XIII, domeniul regal se extinde considerabil, cuprinzând provinciile Artois, Normandia, Touraine, Anjou, Poitou, ajungând până la
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
prin apariția notelor muzicale și a portativului, fundamentare teoretică. În cadrul Bisericii Catolice se dezvoltă muzica gregoriană, ca are ca origine muzica primilor creștini din Imperiul Roman de Apus. În paralel cu muzica religioasă, evoluează și cea laică, interpretată de trubaduri, truveri francezi și acei "Minnesänger" germani. Apariția și răspândirea creștinismului (secolele I - V e.n.) este marcată de schimbări radicale în formele de expresie artistică. Apar case particulare (pentru desfășurarea ritualurilor noului cult), catacombe și primele biserici. Imaginile cele mai frecvente sunt
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
scriitori revărsați din rafturi), ne-am oprit între două ganguri. În dreapta, se conturau în umbră și-n praf latinii, cu epopeile lor de carnaval cu care te chinuiau în anul I. În față, se deschidea culoarul medieval, cu trubaduri și truveri încremeniți în armura de sticlă a vitrinelor. I-am făcut semn lui Mihnea să tacă și să se-așeze între culoare. Apoi m-am apropiat de balustradă; pășeam repede și pe vârfuri, hoțește. M-am strecurat după un stâlp și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dar nu și elemente de structură sau stil. Influența dantescă și cea franceză medievală 5 poate fi considerată însă majoră.6 Ambii au manifestat o atracție spre poezia franceză sau italiană din secolele XII-XIII, au admirat lirica trubadurilor sau a truverilor, maniera de a scrie a poeților din il dolce stil novo, au citit romanele franțuzești și cunoșteau din tradiția orală multe fabliau-uri, dar, mai ales, și-au declarat și apropriat, ca maeștri indiscutabili, pe Dante Alighieri și pe Francesco Petrarca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]