1,874 matches
-
prind trăsura frumuseții. E noaptea la apus de stele Și nu se vede nici o umbră, Înstrăinarea printre ele Tresară unda cea mai sumbră. Se zbate teama în cătușe Și stă să rupă existența, Și-n clipa-n care se scriu tușe Stăpână e doar providența ! Referință Bibliografică: Alerg prin ploaia rece-a vieții ! / Virginia Vini Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1312, Anul IV, 04 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Virginia Vini Popescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ALERG PRIN PLOAIA RECE-A VIEŢII ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/virginia_vini_popescu_1407131855.html [Corola-blog/BlogPost/352359_a_353688]
-
e cea mai importantă. - Mă scuzați ,dar moare mama-soacră ! - Așteaptă domnule afară ,nu vezi c-acum consult o altă „ mortăcină ” ? Am ieșit stupefiat și chinuit de gândul că dacă n-ar fi atâtea „mortăcini ” doctorița asta ar sta acum pe tușă. Dar asta n-a fost tot ! - Cred că nu le costă nimic să vină cu o vorbă bună ,ca să-ți aline suferința. Sau poate e o tactică ,îți vorbesc urât ,să nu-ți mai pară rău că părăsești acestă lume
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1429344837.html [Corola-blog/BlogPost/354005_a_355334]
-
am întrebat sfios dacă 100.000 de franci erau suficienți să cumpăr o mică pânză de Cezanne. -Nu-i cu putință! Intrând într-o cămăruță alăturată,mi-a adus,ne înrămate,două portrete,mai mici,de Cezanne.Unul,de femeie, cu tușă moale, în maniera lui Delacroix, și altul, mai mic, sintetic și expresiv, Le Buveur. După multe discuții despre arta pariziană, am plecat fără să pot cumpăra ceva.Punga mea era prea mică pentru marii pictori contemporani, considerați minori și fără
EVADARE DIN TABLOU, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Evadare_din_tablou_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/355872_a_357201]
-
bani, dar vreau să învăț. Pe cât eram de timid, aveam atunci o hotărâre fierbinte. Cu un zâmbet aproape șiret, Unchiu Niculaie a arătat cu boata spre casă: - Du-te de-i zî lu Anuța. Îi la coteță, rânește la vaci. Tușa Anuța, în povestea asta, era un fel de Zgripțuroaică. Orice era posibil, aveam să aflu mai târziu, dacă puteai s-o îndupleci pe dânsa. Dar atunci nu știam. De câte ori trecea pe la noi, Tușa venea cu daruri: un săcăteu cu mere
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
Anuța. Îi la coteță, rânește la vaci. Tușa Anuța, în povestea asta, era un fel de Zgripțuroaică. Orice era posibil, aveam să aflu mai târziu, dacă puteai s-o îndupleci pe dânsa. Dar atunci nu știam. De câte ori trecea pe la noi, Tușa venea cu daruri: un săcăteu cu mere, un blid plin cu scoverzi, un cășulete ori un bobot de lapte. Râdea când ne vedea și-ntreba: - Ori cari viniț cu minie-n Arsuri? Copilului care eram nu îi suna a întrebare
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
loc de pe lume! Îi rău de gadină, îi rău de apă, îi rău de fân, îi rău de ajuns! O râpă ra; nu poți sta nici în picioare fără potcoave pe încălțări! Nu-i de mirare că o credeam pe Tușa o muiere năzdrăvană din altă lume, din acele Arsuri din care cobora arar, să vadă ce năcaz mai e pe la noi. De fapt, nu cobora. Spunea: „Am tunat din Arsuri”, și-atunci mă gândeam imediat la Muma Zmeilor, cum cobora
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
bătut în cuie... Rostul și-l face omul, și-l câștigă și îl păstrează dacă e stăpân de ce-a dobândit. A fi stăpân înseamnă nu a stăpâni, înseamnă a fi capabil să dezvolți și să duci mai departe... - Nu, Tușă, Unchiu m-a trimis. - Di ce? Pățî ceva? - Nu, Doamne feri... Eu vreau să fiu cioban și am venit la dumneavoastră să învăț. Am vorbit cu toată mândria de care eram în stare, din plinătatea sufletului meu până atunci atât
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
Nu, Doamne feri... Eu vreau să fiu cioban și am venit la dumneavoastră să învăț. Am vorbit cu toată mândria de care eram în stare, din plinătatea sufletului meu până atunci atât de gol. Lopata veche, boncănind podina, a tăcut. Tușa a ieșit la lumină. Mai înainte chiar de-a vorbi, ochii ei mi-au străpuns sufletul. Plinătatea inimii mi s-a scurs precum apa dintr-un vas ciuruit. - Să nu te-aud! C-am chinuit ieu cu aheștea păntru tot
Povestea ca Viață. Sisif by https://republica.ro/povestea-ca-viac-a-sisif [Corola-blog/BlogPost/338432_a_339761]
-
În sobă, focul ardea molcom și Arina se apucase să-și termine desenul, pe care-l avea ca temă pentru a doua zi la școală. Șterse cu grijă o linie care i se părea mai tremurată, adăugă încă două, trei tușe și în sfârșit îl privi cu mulțumire. Învățătoarea, cu toată exigența pe care o manifesta față de ea, mai ales de când făcuse imprudența de a-și arăta și de a-și apăra propriul punct de vedere, nu ar mai fi avut
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fragment_din_romanul_arina_tania_nicolescu_1390665888.html [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
am întrebat sfios dacă 100.000 de franci erau suficienți să cumpăr o mică pânză de Cezanne. -Nu-i cu putință! Intrând într-o cămăruță alăturată,mi-a adus,ne înrămate,două portrete,mai mici,de Cezanne.Unul,de femeie, cu tușă moale, în maniera lui Delacroix, și altul, mai mic, sintetic și expresiv, Le Buveur. După multe discuții despre arta pariziană, am plecat fără să pot cumpăra ceva.Punga mea era prea mică pentru marii pictori contemporani, considerați minori și fără
EVADARE DIN TABLOU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Evadare_din_tablou.html [Corola-blog/BlogPost/354171_a_355500]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > TURNUL Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1259 din 12 iunie 2014 Toate Articolele Autorului (Mihai Cătrună-Jertfa zidurilor) Deschis-ai fereastră În pereții duri ai turnului Ce-adăpostea inima mea, Iar tu cu o tușă de penel Făcut-ai o firidă în groșii lui pereți - Punct vulnerabil Ce mă expune lumii dinafară Prin care ... Ies slobode dureri Ce - ascunse au fost Prin unghere-ntunecate Și curge sânge cald, Din fiecare rană ... Creneluri tăiași în turnul
TURNUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1402548000.html [Corola-blog/BlogPost/349809_a_351138]
-
în groșii lui pereți - Punct vulnerabil Ce mă expune lumii dinafară Prin care ... Ies slobode dureri Ce - ascunse au fost Prin unghere-ntunecate Și curge sânge cald, Din fiecare rană ... Creneluri tăiași în turnul meu de fildeș, C-o ușoară tușă de penel. Mă plec sub arcul-curcubeu al culorii Și-ascult divine imnuri, eterne simfonii, Regrete și dureri amare mă încearcă Când simt curgând amurgul, Prin venele sublime ale tinereții. Clăditu-mi-ai portret de nemurire Pe tomnaticul trunchi al vieții
TURNUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1402548000.html [Corola-blog/BlogPost/349809_a_351138]
-
aș picta ca pe-o fecioară Despletită de orgolii, De pudori din lumi de ceară, Strâmbe, false, derizorii. Însă nu mai am putere Să te simt ca altădată, Văd în tine doar durere În culoare destrămată. Și nu pot în tușe fine Să trasez ce-ți mai lipsește, E atâta frig în mine, Parcă-n suflet viscolește. Citește mai mult Te-aș picta frumoasă toamnăîntr-o rochie de balînsă sufletul mă-ndeamnăSă-ți pun haine de hamalși-n dezmăț de frunze moarteFără să-ți cunoști
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
lumină șerpuiește.Te-aș picta ca pe-o fecioarăDespletită de orgolii,De pudori din lumi de ceară,Strâmbe, false, derizorii. Însă nu mai am putereSă te simt ca altădată,Văd în tine doar durereîn culoare destrămată.Și nu pot în tușe fineSă trasez ce-ți mai lipsește,E atâta frig în mine,Parcă-n suflet viscolește.... IX. MARIA FILIPOIU DESPRE POEZIA ANGELINEI NĂDEJDE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 2066 din 27 august 2016. „Suflet la ofertă"-„grămezi de suflet
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
eu am renunțat la baschet. Pe atunci Timișoara era fruncea mondială a handbalului, cu componenți unul și unul, exemplare vreau să spun, iar băieții doreau și ei o echipă feminină. Împreună-împreună, dar să accept riscurile unui neavenit urmărind antrenamentele de pe tușă, când toată lumea ne știa în tandem !? Și am rămas împreună spre exasperarea unchiului la care stătea. Nu mă cunoștea, dar mă judeca după plete. Împreună, dar cu amendamente. Nu, tu, declarații, nu, tu, gesturi libertine ! Față de cei din ,,tribună” eram
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424542946.html [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
câteva note. De aici să fie nesiguranța, acel gol în care ne aruncăm acum cuvintele cenușii, când necăjiți de lumeprindem în privire tremurul fin al inimii? Poate că într-o zi ne vom picta gândurile fără șevalet, fără pensule, fără tușele grele. Vom picta privindu-ne gândurile, gândurile privindu-ne. Sărut inima și sufletul tău cu infinită bucurie și iubire Ioan: - În farmecul Poeziei, prin ale noastre ramuri, cântă vântul ca-n codru. Pânzele mele-ți așteaptă atingerea vie, acum ca
FRAGMENT DIN CUIB DE PĂSĂRI SPIN, CUIB DE PĂSĂRI NEJUCATE , CAPITOLUL IV, INIŢIERE ÎN INEFABIL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1473881985.html [Corola-blog/BlogPost/384331_a_385660]
-
deosebind esențialul de nesemnificativ, autoarea socotește cu nostalgie că odată cu moartea lui Mircea Șeptilici “a încetat o întreagă lume...“ . Veronica Pavel Lerner ia pulsul culturii românești oriunde a detectat-o ea, mereu atentă la datele evenimentelor evocate, reușind să găsească tușa cea mai expresivă spre a scoate adevărul la lumină, fără mutilările vreunei contorsionări atitudinale sau de sensibilitate subiectivă. Busola cu care memorialista se mișcă printre oameni este una ținută în echilibru ferm. Lecțiile de pian luate acasă la pianistul și
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
de repede înghițiți de uitare. Așa cum îl întâlnea la Palatul Mogoșoaia, unde avea acces datorită mamei, membră a Uniunii Artiștilor Plastici, scriitorul Teodor Mazilu îi lasă Veronicăi o impresie puternică, drept care în carte el are portretul cel mai apăsat în tușe aspre. Excesele lui de fumător și consumator de alcool îi vor grăbi sfârșitul, dar piesele sale din anii ’70 manifestau în aprecierea memorialistei un curaj apreciabil. Reeditat ca poet și ca autor de teatru, el interesează peste timp mai ale
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
fiind o fire foarte sociabilă. Se acomodase destul de repede alături de colectivul școlii, de asemeni și cu sătenii, unii dintre ei veniți cu mulți ani în urmă, tot din zone oltenești. Ridicând geanta voluminoasă, Mircea și-a luat la revedere de la tușa Saveta, i-a achitat chiria până la reluarea școlii și a ieșit la stația de autobuz. În stație, s-a întâlnit cu profesorul de geografie, care și el se reîntorcea pe meleagurile moldave. Era de prin zona Tecuci-ului și revenise
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
mai ales pe ruta Medgidia - Făurei. Trenul s-a pus în mișcare. Privind pe fereastra vagonului cum rămâne peronul în urmă, Mircea se întreba dacă va mai reveni mai mult de o singură dată, cu ocazia luării întregului bagaj de la tușa Saveta sau dacă viața îi va călăuzi din nou pașii pe aceste meleaguri nu ca turist venit la mare, ci ca profesor de franceză sau engleză. Încercase cu ajutorul directorului școlii să obțină și ore de predare a limbii engleze de la
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. V INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391422077.html [Corola-blog/BlogPost/352768_a_354097]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > BALADA. MOARTEA TRECE PE TUȘĂ Autor: Gabriela Ana Bălan Publicat în: Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016 Toate Articolele Autorului De ce nu pot strigă durerea tuturor - întreabă poetul - și e durerea mea? Vin din popor și cânt pentru popor, spunea. Dar moartea primită în
BALADĂ. MOARTEA TRECE PE TUŞĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1463830518.html [Corola-blog/BlogPost/385024_a_386353]
-
fluieraș de șoc îmi cântau cu foc să pun ceva bănuți deoparte pentru moarte! Pentru moarte! Pentru moarte! Hei, noi nu murim când vreți voi! Nu mai suntem un popor de oi! Strigatul meu, zângănit de cătușe! Moartea trece pe tușă. Referință Bibliografica: Balada. Moartea trece pe tușă / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1968, Anul VI, 21 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Ana Bălan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
BALADĂ. MOARTEA TRECE PE TUŞĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1463830518.html [Corola-blog/BlogPost/385024_a_386353]
-
să pun ceva bănuți deoparte pentru moarte! Pentru moarte! Pentru moarte! Hei, noi nu murim când vreți voi! Nu mai suntem un popor de oi! Strigatul meu, zângănit de cătușe! Moartea trece pe tușă. Referință Bibliografica: Balada. Moartea trece pe tușă / Gabriela Ana Bălan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1968, Anul VI, 21 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gabriela Ana Bălan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
BALADĂ. MOARTEA TRECE PE TUŞĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1463830518.html [Corola-blog/BlogPost/385024_a_386353]
-
fiind o fire foarte sociabilă. Se acomodase destul de repede alături de colectivul școlii, de asemeni și cu sătenii, unii dintre ei veniți cu mulți ani în urmă, tot din zone oltenești. Ridicând geanta voluminoasă, Mircea și-a luat la revedere de la tușa Saveta, i-a achitat chiria până la reluarea școlii și a ieșit la stația de autobuz. În stație, s-a întâlnit cu profesorul de geografie, care și el se reîntorcea pe meleagurile moldave. Era de prin zona Tecuci-ului și revenise
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
mai ales pe ruta Medgidia - Făurei. Trenul s-a pus în mișcare. Privind pe fereastra vagonului cum rămâne peronul în urmă, Mircea se întreba dacă va mai reveni mai mult de o singură dată, cu ocazia luării întregului bagaj de la tușa Saveta sau dacă viața îi va călăuzi din nou pașii pe aceste meleaguri nu ca turist venit la mare, ci ca profesor de franceză sau engleză. Încercase cu ajutorul directorului școlii să obțină și ore de predare a limbii engleze de la
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]